Acts 10

Anötö kêkiŋ aŋela daŋ têŋ Konelias

Yêc malac Sisaria ŋgac daŋ mbo, naŋ ndê ŋaê Konelias. Iŋ ŋgac bata siŋ-ŋga naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ yêc lau siŋ Rom-ŋga si toŋ atu naŋ sêsam bu Itali Ŋatoŋ.
10:1Lau Rom-ŋga si ŋgac bata naŋ yob lau siŋ-ŋga gitôm 100, naŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Centurion’ (Senturion). Konelias iŋ senturion daŋ. Lau siŋ-ŋga gitôm 600 sêmbo Itali Ŋatoŋ ŋalôm, ma sêsam toŋ atu gitôm Itali Ŋatoŋ yêc Yom Inglis bu ‘Regiment.’ Ma ŋac sêkêŋ Regiment ŋatoŋ 10 sêpitigeŋ sêti toŋ atu, naŋ sêsam bu ‘Legion’ (lau siŋ-ŋga gitôm 6,000).
Iŋ ti ndê gôlôwac hoŋ sêtoc Anötö sa ma sêsôc iŋ ŋapu ŋapep. Iŋ teŋ mbec têŋ Anötö tôm bêc hoŋ, ma kêŋ ndê awa daêsam bu nem lau Israel-ŋga naŋ sêpônda dau, naŋ sa. Têŋ bêc daŋ, acgatu gitôm 3 kilok telha-ŋga, naŋ Anötö tôc gêŋ ŋagatu daŋ têŋ iŋ. Iŋ gatu gêlic Anötö ndê aŋela daŋ têŋ iŋ meŋ ma ta iŋ bu, “Konelias!” Goc Konelias tahê iŋ ti töc dau atu, ma ndac, “Pômdau, bocke?” Ma aŋela dau sôm, “Mbec hoŋ naŋ am teŋ, ti mwasiŋ naŋ am kêŋ têŋ lau ŋalôm sawa, naŋ Anötö gêlic gitôm da ŋayham naŋ iŋ gauc gêm ŋapaŋ. Kwahic dec iŋ kêŋ yom têŋ am bocdec bu. Êmkiŋ lau ŋatô sêtêŋ malac Jopa sêndi, bu sêkôc ŋgac daŋ ŋaê Saimon mbu têŋ am meŋ. Ŋgac dau ndê ŋaê daŋ sêsam bu Pita. Iŋ mbo whiŋ iŋ ndê wakaŋgac daŋ ŋaê Saimon, naŋ kôm gweleŋ bôc ŋamlic-ŋga, ma iŋ ndê andu kalhac gwêc dali.”

Aŋela sôm yom dau pacndê su, goc hu iŋ siŋ. Dec Konelias ta iŋ ndê ŋgac akiŋ lu ma iŋ ndê ŋgac siŋ-ŋga daŋ sêmeŋ. Ŋgac siŋ-ŋga dau gêm iŋ sa tôm bêc hoŋ, ma iŋ toc Anötö sa. Konelias gic miŋ têŋ ŋac pi yom hoŋ naŋ aŋela sôm têŋ iŋ, goc kêkiŋ ŋac sêtêŋ malac Jopa si.

Pita gêlic gêŋ ŋagatu daŋ

Galaŋsê ŋac sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ ma têŋ ac kalhac lhu, naŋ sêsuŋ sa malac atu Jopa. Têŋ têm dinaŋ, Pita pi andu gi bu teŋ mbec. 10 Iŋ mbo e gêŋ yô iŋ dec tac whiŋ bu neŋ gêŋ. Lau sêmasaŋ iŋ ndê gêŋ sêmbo, ma Pita gatu kaiŋ daŋ sa. 11 Iŋ gêlic undambê kac sa, ma gêŋ gitôm po atu daŋ naŋ sêsô wac sip ŋakêcsu hale, naŋ sêŋwhaŋ sip nom meŋ yêc iŋ aŋgô-ŋga. 12 Ma iŋ gêlic bôc tidau-tidau ma gêŋ naŋ sêŋsêlêŋ ŋa ŋatac pu-ŋga, ti mbac lôlôc-ŋga sêmbo po dau ŋalôm. 13 Goc awha daŋ sôm têŋ iŋ bocdec bu, “Pita, tisa ndic ma neŋ.” 14 Magoc iŋ ô yom ma sôm, “Pômdau, mba andô! Moses ndê yomsu gic yao gêŋ dau ma sôm bu iŋ gêŋ ŋadômbwi, ma bocdinaŋ aö whaŋsuŋ gêm gauc sambuc.” 15 Dec awha dau sôm tiyham, “Anötö bu sôm bu gêŋ daŋ iŋ ŋawasi, dec am sôm bu gêŋ ŋadômbwi dom.” 16 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê iŋ tidim tö su, goc po dau pi undambê gi tiyham.

17 Têŋ ndoc dinaŋ Pita ndê gauc sa bu iŋ gêlic gêŋ ŋagatu daŋ, goc iŋ ndöc ma kôc gauc pi gêŋ dau ŋahu. Têŋ ndoc dinaŋ, lau naŋ Konelias kêkiŋ, naŋ sêtap Saimon ndê andu sa, ma sêlhac andu dau ŋagatam. 18 M a sêta yom ma sêndac bu Saimon naŋ sêsam bu Pita, naŋ mbo andu dau, me mba. 19 Pita hê gauc pi gêŋ naŋ iŋ gatu gêlic naŋ mbo, ma Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ iŋ, “Saimon, lau tö sêŋsalê am. 20 Tisa ma sip nom ndi, ma whiŋ ŋac ndi. Hêgo daôm bu ŋac lau gameŋ apa-ŋga lec dom, bu aö dauŋ kakiŋ ŋac sêmeŋ.” 21 Goc Pita sip gi ma sôm têŋ lau dinaŋ, “Ŋamalac naŋ mac aŋsalê ambo, naŋ aö dauŋ dec. Mac ameŋ tu sake-ŋga?” 22 Ma ŋac sêsôm, “Ŋgac bata siŋ-ŋga Konelias kêkiŋ yac ameŋ. Iŋ ŋgac gitêŋ toc Anötö sa-ŋga, ma lau Israel-ŋga hoŋ naŋ sêmbo malac Sisaria, naŋ sêlic iŋ ŋayham. Aŋela dabuŋ daŋ sôm têŋ iŋ bu êŋgalêm am sa têŋ iŋ ndê andu ndi, bu am sôm yom ŋatô têŋ iŋ.” 23 Pita ŋgô ŋac si yom dinaŋ su, goc kôc ŋac sêsôc andu dau si bu sêmbo sêwhiŋ iŋ têŋ ôbwêc dinaŋ.

Pita gêm mêtê têŋ Konelias ti ndê lau

Têŋ galaŋsê Pita ti akêŋ malac Jopa whiŋ lau dau, ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô akêŋ Jopa sêwhiŋ ŋac si.
24 Bêc daŋ tiyham sêhôc asê Sisaria. Konelias kêŋ bata ŋac, dec mbwêc iŋ ndê dawai ti ndê silip hoŋ sêkac sa sêpitigeŋ. 25 Têŋ ndoc Pita bu sôc iŋ ndê andu ndi, naŋ Konelias têŋ iŋ gi, ma hu dau yêc iŋ gahi-ŋga bu toc iŋ sa. 26 Magoc Pita sôm, “Am kôm bocdinaŋ dom! Tisa, bu aö dauŋ ŋamalac ŋambwa.” 27 Iŋlu sem yomgalôm ma sêsôc andu dau si, ma Pita gêlic lau toŋ atu sêndöc andu ŋalôm. 28 Dec iŋ sôm têŋ ŋac, “Mac aŋyalê bu yac lau Israel-ŋga mba yomsu gic yao yac bu andic ahê lau naŋ lau Israel dom, ma ati ŋacleŋ ŋac d om. Tigeŋ Anötö tôc asê têŋ aö bu wapu ŋamalac daŋ bu ŋadômbwi me sac dom. 29 Bocdinaŋ têŋ ndoc mac aŋkiŋ lau bu sêŋgalêm aö sa, naŋ aö gasôm yom daŋ dom, ma gawhiŋ ŋac gameŋ. Ma kwahic dec, gitôm bu mac asôm asê têŋ aö, ŋahu bocke dec mac aŋgalêm aö sa gameŋ?” 30 Goc Konelias ô yom ma sôm, “Bêc hale su, aö gambo andu ti gateŋ mbec têŋ acgatu gitôm kwahic dec-ŋga, têŋ 3 kilok telha-ŋga. Ma ŋagahô ŋamalac daŋ ti ŋakwê ŋawasi atu hôc asê kalhac aö aŋôŋ-ŋga. 31 Ma iŋ sôm têŋ aö bu, ‘Konelias, Anötö ŋgô am nem mbec, ma gauc gêm mwasiŋ naŋ am kêŋ têŋ lau ŋalôm sawa. 32 Kwahic dec êmkiŋ lau ŋatô sêtêŋ malac Jopa sêndi, ma sêkôc ŋgac daŋ ŋaê Saimon naŋ sêsam bu Pita, naŋ meŋ. Iŋ ti ŋacleŋ iŋ ndê wakaŋgac ŋaê Saimon ma ndöc whiŋ iŋ. Ŋgac kêmasaŋ bôc ŋamlic-ŋga dinaŋ ndê andu kalhac gwêc ŋadali.’ 33 Aö gaŋgô su, goc ŋagahô kakiŋ lau ŋatô sêtêŋ am sêloc, ma ŋayham bu am mweŋ su. Kwahic dec yac hoŋ dambo Anötö aŋgô-ŋga, ma yac bu aŋgô yom bocke naŋ Pômdau gic atu am bu sôm têŋ yac.”

34 Goc Pita gic hu yom ma sôm, “Kwahic dec aö kayalê pi ŋandô bu Anötö toc lau toŋ daŋ sa, hôc gêlêc toŋ ŋatô su dom. 35 Yomandô! Lau akêŋ lau ŋatoŋ nom-ŋga hoŋ naŋ sêtöc iŋ ma sêkôm mêtê ŋayham ma solop, naŋ iŋ oc kôc ŋac sa. 36 Anötö kêŋ ndê ŋawaê ŋayham têŋ lau Israel, ma yom dau hêganôŋ Yisu Kilisi, naŋ ti lau Israel ma lau gameŋ apa-ŋga hoŋ si Pômdau, ma whê lêŋ naŋ datap yom malô sa tu iŋ-ŋga, naŋ sa. Mac aŋgô ŋawaê dau su. 37 Mac aŋyalê gêŋ hoŋ naŋ hôc asê gameŋ Judia-ŋga, têŋ ndoc Jon gêm mêtê ma kêku lau mbo Galili e meŋ têŋ dec. 38 Anötö kêŋ iŋ ndê ŋaclai atu ti Ŋalau Dabuŋ gêm Yisu Nasaret-ŋga ahuc, dec kêyaliŋ iŋ sa tu kôm gweleŋ-ŋga. Ma Anötö whiŋ iŋ, dec iŋ gêm lau sa yêc gameŋ daêsam, ma kôm lau hoŋ naŋ Sadaŋ ndê ŋaclai kêgwiniŋ ŋac dôŋ, naŋ ŋayham sa tiyham. 39 Yac ambo awhiŋ iŋ, ma alic gêŋ hoŋ naŋ iŋ kôm yêc lau Israel si gameŋ ma yêc Jerusalem. Ŋac sic iŋ ndu pi a, 40 magoc têŋ bêc titö-ŋga Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga, ma kôm bu lau daêsam sêlic iŋ. 41 Lau hoŋ sêlic iŋ dom, magoc yac lau naŋ aŋ ti anôm gêŋ awhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ tisa ma mbo whiŋ yac tiyham, naŋ Anötö kêyaliŋ yac sa bu ahoc iŋ ndê tisa ŋawaê asê. 42 Ma Anötö gic atu yac bu anem mêtê lau, ma bu ahoc yom asê bu iŋ kêyaliŋ Yisu dau sa su, bu êŋsahê lau tali ti lau batê hoŋ têŋ bêc ŋambu-ŋga. 43 Ma propet akwa hoŋ bocdinaŋ sêhoc yom asê pi iŋ. Ŋac sêto bu lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ iŋ, naŋ Anötö oc suc ŋac si sac kwi tu iŋ ndê ŋaê-ŋga.”

44 Pita sôm yom dau mbo, ma Ŋalau Dabuŋ gêm lau hoŋ naŋ sêŋgô iŋ ndê yom, naŋ ahuc. 45 Ma lau Israel-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu ma sêmbo sêwhiŋ Pita, naŋ sêhêdaê ŋandô bu sêlic Anötö kêmwasiŋ lau naŋ sêmbo lau Israel si toŋ dom, naŋ ŋa Ŋalau Dabuŋ. 46 Bu ŋac sêŋgô ŋac lau dau sêsôm yom awha wakuc-ŋga ti sêmpiŋ Anötö, tôm Ŋalau Dabuŋ hôc ŋac awha sa. Dec Pita sôm têŋ lau Israel-ŋga dinaŋ, 47 “Anötö kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ lau gameŋ apa-ŋga dindec tôm iŋ kêŋ têŋ yac lau Israel-ŋga. Bocdinaŋ ŋayham bu ŋac sêliŋ busaŋgu.” 48 Goc iŋ kêŋ yatu bu sêŋku ŋac tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga. Ma tiŋambu lau dinaŋ sêndac Pita bu mbo whiŋ ŋac tôm bêc ŋatô.

Copyright information for `BUK