Acts 19

Pol mbu têŋ malac Epesas gi

Têŋ ndoc Apolos mbo Korin, naŋ Pol hu gameŋ Prigia ti Galesia-ŋga siŋ, ma kêsêlêŋ ho seŋ lôc-ŋga naŋ sa têŋ malac Epesas gi. Iŋ hôc asê Epesas, ma tap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô sa. Ma iŋ ndac ŋac bocdec bu, “Têŋ ndoc mac akêŋ whiŋ tiwakuc, naŋ mac akôc Ŋalau Dabuŋ su, me mba?” Ma sêô yom ma sêsôm, “Mba. Yac akôc Ŋalau Dabuŋ su dom, ma aŋgô yom daŋ pi iŋ dom.” Dec Pol ndac, “Mac aliŋ busaŋgu kaiŋ bocke?” Ma sêsôm bu, “Yac aliŋ busaŋgu ŋalêŋ gitôm Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê.” Goc Pol sôm, “Jon kêku lau naŋ sem dau kwi, ma sôm têŋ ŋac bu sêkêŋ whiŋ ŋgac naŋ oc meŋ êŋkuc iŋ, naŋ Yisu.” Ŋac sêŋgô Pol ndê yom dinaŋ goc sêliŋ busaŋgu tu Pômdau Yisu ndê ŋaê-ŋga. Ma têŋ ndoc Pol hu amba sac ŋac, naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc, dec sêsôm yom sem lau apa awha, ma sêhoc yom asê gitôm lau propet. Lau naŋ gêŋ dau hôc asê têŋ ŋac, naŋ lauŋgac 12.

Pol mbo malac Epesas ŋasawa gitôm ayô tö, ma sôc lôm wê-ŋga ŋapaŋ. Ma yêc dindê iŋ gêlêŋ yom dôŋ bu whê Anötö ndê gôliŋ ŋahu sa têŋ lau. Magoc lau ŋatô si ŋalôm ŋadandi ma sêkôc Pol ndê yom sa dom. Ma yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga sêpu seŋ naŋ Pol whê sa têŋ ŋac. Goc Pol hu ŋac siŋ ma kôc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga su yêc lôm wê-ŋga. Ma tôm bêc hoŋ iŋ gêm mêtê ŋac mbo Tiranus ndê andu lau sêkac sa-ŋga. 10 Iŋ kôm bocdinaŋ tôm yala lu e lau Israel ti Grik-ŋga hoŋ naŋ sêmbo gameŋ Esia-ŋga, naŋ sêŋgô Pômdau ndê ŋawaê. 11 Anötö kêŋ ŋaclai têŋ Pol ma kôm gêŋ dalô atu-tu daêsam. 12 Iŋ kôc ŋaclai atu, gitôm iŋ bu êmasec po waheŋ-ŋga ti ŋakwê awê-ŋga ma ŋaclai dau oc lom ndi. Ma lau bu sêkôc po dau, ma sêkêŋ sac lau gêmbac ti lau naŋ ŋalau sac sêmbo ŋac si ŋalôm, dec oc kôm ŋac ŋayham sa.

Skiwa atui

13 Lau Israel-ŋga ŋatô sêkôm gweleŋ sêsoc ŋalau sac yêc lau. Ma ŋac sic hu sêsôm Pômdau Yisu ndê ŋaê asê têŋ ndoc sêkôm gweleŋ dau. Ŋac sêkêŋ yatu ŋalau sac bocdec bu, “Am sa mweŋ, tu Yisu, naŋ Pol gêm mêtê pi iŋ, naŋ ndê ŋaê-ŋga.” 14 Ma Israel si dabuŋsiga a tu daŋ ŋaê Skiwa ndê atui 7 sêkôm gweleŋ dau sêwhiŋ. 15 Magoc têŋ bêc daŋ ŋalau sac daŋ ô ŋac si yom ma sôm, “Yisu lu Pol aö kayalê iŋlu su, magoc mac lau dinaŋ aö kayalê mac dom!” 16 Goc ŋgac ti ŋalau sac dinaŋ gic ŋac e ku ŋac dulu, ma gic ŋac basô-basô e sêliŋ dac sac andô ma sênti sêsa akêŋ andu dau ŋamlic ŋambwa-ŋambwa si.

Mêtê kêsôwec yêc Esia

17 T êŋ ndoc lau Israel ti lau Grik-ŋga naŋ sêndöc Epesas naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ sêtöc dau atu, ma lau hoŋ sêtoc Pômdau Yisu ndê ŋaê sa. 18 Ma lau daêsam naŋ sic hu sêkêŋ whiŋ Yisu su, magoc sêsap si mêtê akwa dôŋ, naŋ sêtisa sêlhac lau hoŋ aŋgô-ŋga ma sêhoc si sac asê. 19 Lau mbectoma-ŋga ŋatô sêkôc si bapia mbec-ŋga ma sêkêŋ pitigeŋ yêc lau aŋgô-ŋga, goc sêpec ya gêŋ. Bapia mbec-ŋga dinaŋ ŋaôli atu-tu. Ŋac bu sêkêŋ hoŋ têŋ lau sênemlhi, dec oc sêtap awa sa gitôm mone silba 50,000.
19:19Mone silba dinaŋ sêsam bu drakma, ma drakma tigeŋ gitôm ŋaôli gweleŋ bêc tigeŋ-ŋga 50,000 drakma dinaŋ ŋaôli atu andô, oc hôc gêlêc PNG si mone K500,000. Lau ŋatô sêkêŋ whiŋ bu yom naŋ lau mbectoma sêto pi bapia dau, naŋ kêŋ ŋaclai atu têŋ ŋac, dec semlhi bapia dau ŋa ŋaôli atu.
20 Ŋalêŋ dinaŋ dec Pômdau ndê yom tiapa, ma kôm gweleŋ ti ŋaclai yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si ŋalôm.

21 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê su, goc Pol gauc gêm bu têŋ gameŋ Masedonia ti Akaya-ŋga ndi, ma tiŋambu mbu têŋ malac Jerusalem ndi. Iŋ sôm, “Aö watêŋ Jerusalem wandi, ma tiŋambu wandic malac Rom kêsi whiŋ.” 22 Ma iŋ kêkiŋ Timoti lu Erastas, ŋgac lu naŋ sêkôm gweleŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ sêmuŋ iŋ sêtêŋ Masedonia si. Ma iŋ dau gacgeŋ mbo ŋasawa sauŋ mbo gameŋ Esia-ŋga.

Lau sêli dau sa yêc Epesas

23 Têŋ ŋasawa dinaŋ lau sêli dau sa ŋandô pi seŋ naŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêŋkuc. 24 Ŋgac naŋ gic hu gêŋ dau naŋ ndê ŋaê Dimitrias. Iŋ ŋgac naŋ pec silba ma kêmasaŋ ti alta me gêŋ ŋatô bu lau sêkêŋ lhac si andu bu sênem akiŋ anötö gwam awhê naŋ sêsam bu Atemis. Ma iŋ ti lau ŋatô sêtap awa daêsam sa yêc gweleŋ dinaŋ. 25 Iŋ kêgalêm lau dau sa, sêwhiŋ lau ŋatô naŋ sêkôm gweleŋ kaiŋ tigeŋ, ma sôm têŋ ŋac, “Mac lau! Aŋgô su naŋ. Mac aŋyalê bu yac datap awa atu sa tu gweleŋ dindec-ŋga. 26 Magoc mac alic ti aŋgô ŋawaê pi gêŋ naŋ Pol kôm. Iŋ ŋgac naŋ sôm têŋ lau bu gwam naŋ ŋamalac amba sêmasaŋ, naŋ anötö ŋandô dom. Ma iŋ gêm lau daêsam si ŋalôm kwi bu sêhu sakiŋ anötö gwam-ŋga siŋ. Iŋ kôm yêc malac Epesas ma sauŋ iŋ ndê yom oc nem gameŋ Esia-ŋga sambuc ahuc. 27 Gêŋ dau oc kôm lau sêlic yac neŋ gweleŋ sac, ma lôm naŋ lau sem akiŋ Atemis sêmbo, naŋ oc sêlic tôm gêŋ ŋambwa. Ma anötö awhê dau, naŋ lau sem akiŋ yêc gameŋ Esia-ŋga ma tôm nom ŋagameŋ hoŋ, naŋ ndê waê oc niŋga.” 28 Lau sêŋgô Dimitrias ndê yom ma gêli ŋac si ŋalôm sa e sic hu sêmbwêc, “Lau Epesas-ŋga si anötö Atemis, iŋ anötö tiwaê!”

29 Malô goc lau malac-ŋga hoŋ naŋ sêkac sa, naŋ sêli dau sa. Ŋac sêkôc Gaius lu Aristakus, ŋgac lu akêŋ Masedonia naŋ êlêmê sêŋsêlêŋ sêwhiŋ Pol, naŋ dôŋ, ma ŋac hoŋ sênti sêtêŋ gameŋ lau sêkac dau sa-ŋga, naŋ si. 30 Pol tac whiŋ bu sôm yom têŋ lau dau, magoc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêlhac iŋ ahuc. 31 Ma lau bata Rom-ŋga ŋatô naŋ sêmbo gameŋ dinaŋ, naŋ Pol ndê silip, naŋ sêkêŋ yom têŋ iŋ, ma sêteŋ iŋ bu têŋ gameŋ dinaŋ ndi dom.

32 Lau hoŋ naŋ sêkac dau sa sêmbo, naŋ si gauc kêŋsôŋ. Ŋac hoŋ sêmbwêc yom tidau-tidau. Ma ŋac si daêsam sem gauc ŋahu bocke dec sêkac sa sêmbo dinaŋ. 33 Lau Israel-ŋga sêtiŋ ŋac si ŋgac bata daŋ ŋaê Aleksanda sa ŋalhu gi, bu sôm yom ma nem malô lau Epesas-ŋga ŋalôm tu ŋac lau Israel-ŋga. Lau daêsam sêmbwêc yom ŋagauc têŋ iŋ, dec iŋ gic amba bu sênem dau dôŋ ma sêŋgô iŋ ndê yom. 34 Magoc lau sêlic bu iŋ ŋgac Israel-ŋga daŋ, dec hoŋ sêmbwêc ŋa awha atu tôm acgatu ŋasawa lu bu, “Lau Epesas-ŋga si anötö Atemis, iŋ anötö tiwaê! Iŋ anötö tiwaê!”

35 Têŋ dinaŋ ŋgac bata Epesas-ŋga daŋ tisa ma sôm lau hoŋ mamaŋ. Iŋ ŋgac naŋ to yom naŋ lau bata malac dinaŋ-ŋga sêmatiŋ tidôŋ, ma yob ŋac si bapia. Ma iŋ sôm, “Mac lau Epesas-ŋga, bocke? Lau nom-ŋga hoŋ sêŋyalê bu mac ayob anötö awhê atu Atemis ndê lôm, ti hoc naŋ peŋ sip akêŋ umboŋ, naŋ lau sêtoc sa tôm Atemis ndê ŋagatu. 36 Gêŋ hoŋ dinaŋ tôc dau yêc awê su, bocdinaŋ anem daôm dôŋ ma ayob daôm bu akôm gêŋ hoŋ ti gauc eŋ. 37 Mac akôc ŋgac lu dinaŋ dôŋ, ma awê iŋlu sêsôc sêmeŋ, magoc sêsu yac neŋ anötö awhê susu dom, ma sem kaŋ gêŋ daŋ yêc iŋ ndê lôm dom. 38 Yac neŋ andu sêmatôc yom-ŋga dê sêlhac, ma lau sêmatôc yom-ŋga sêmbo. Dimitrias ti lau sêpec silba-ŋga naŋ si yom bu yêc asa, naŋ dec sêkôc iŋ solop sêtêŋ lau dau sêndi. 39 Kwahic dec mac nem yom ŋatô bu yêc, naŋ akêŋ têŋ lau sêmatôc yom-ŋga bu sêmatôc. 40 Ayob daôm ŋapep! Tu gêŋ naŋ mac akôm têŋ acsalô lec-ŋga, dec gitôm bu mac daôm alhac lau dau aŋgô-ŋga, ma oc atap matôc sa pi mêtê ali lau sa-ŋga. Gêŋ dau bu hôc asê, dec oc tôm dom bu mac amasaŋ yom têŋ ŋgac êmatôc yom-ŋga. Bu gêŋ naŋ mac akôm, naŋ ŋahu ŋayham mbasi.” 41 Iŋ sôm yom dinaŋ su, goc kêkiŋ lau sêlhö têŋtêŋ.

Copyright information for `BUK