Acts 2

Ŋalau Dabuŋ sip meŋ

Têŋ Om †Pentikos ŋac hoŋ sêmbo sêwhiŋ dau. Ma ŋagahô eŋ ŋakêcsia gitôm mbu puc ŋadinda meŋ akêŋ undambê, ma gêm andu naŋ ŋac sêndöc, naŋ ahuc. Ma sêlic gêŋ gitôm yawahô meŋ ma whê dau kôc-kôc, goc gi sac ŋac ŋagôlôŋ têŋtêŋ gitôm ya ŋa-êmbala. Ma Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac hoŋ ahuc e sêsôm lau apa awha naŋ sêŋyalê muŋ su dom, tôm Ŋalau Dabuŋ hôc ŋac awha sa.

Têŋ têm dinaŋ lau daêsam sêmbo Jerusalem, naŋ sêmeŋ akêŋ nom ŋagameŋ hoŋ. Ŋac lau Israel-ŋga naŋ sem akiŋ Anötö ma sêtoc iŋ sa. Ŋac sêŋgô lau naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc, naŋ sêsôm ŋac awha têŋtêŋ, goc sêsö ŋandô ma sêkac sa sêtigasuc. Ŋac sêhêdaê ŋandô, ma sêsôm têŋ dandi, “Aluê! Ŋac lau dê sêsôm yom sêmbo dê, naŋ lau Galili-ŋga me? Ma bocke dec daŋgô ŋac sêsôm yac awhaŋ têŋtêŋ, tôm dinaŋi sêkôc yac ma dasôm? Yac lau naŋ dambo dec, naŋ ameŋ a kêŋ Pata, Midia ma Elam, ma akêŋ Mesopotemia, Judia, Kapadosia, Pontus ma Esia, 10 ma akêŋ Prigia ti Pampilia, Isip ma Libia kêpiŋ Sairin, ma akêŋ Krit ma Arabia ma akêŋ malac Rom. Yac lau Israel-ŋga, ma lau apa naŋ sêŋkuc lau Israel-ŋga si sakiŋ tu sênem akiŋ Anötö-ŋga. Bocke ma kwahic dec daŋgô lau Galili-ŋga dindê sêsôm yom asê yêc yac dauŋ awhaŋ têŋtêŋ, pi gêŋ dalô naŋ Anötö kôm!” 12 Gêŋ dau kôm ŋac sêhêdaê ti gauc gêm yom daêsam, ma sêndac dandi, “Gêŋ dindec ŋahu bocke?” 13 Magoc lau ŋatô sêsu lau aposel susu ma sêsôm, “Mboe sênôm wain ma kêŋiŋ ŋac.”

Pita whê Ŋalau ndê gweleŋ sa

14 Têŋ dinaŋ Pita ti aposel 11 sêtisa ma iŋ hôc awha sa ma sôm têŋ lau daêsam dinaŋ, “Mac lau Israel-ŋga ti mac hoŋ naŋ andöc Jerusalem. Akêŋ daŋam ŋapep ma aö wawhê gêŋ dindec ŋahu sa têŋ mac. 15 Mac lau ŋatô gauc gêm bu wain kêŋiŋ lau dindec, a? Aö wasôm têŋ mac bu mba! Bu ac kwahic pi meŋ. 16 Magoc yom naŋ propet Joel to muŋ su, naŋ dec ŋandô sa. 17 Joel to Anötö ndê yom dau bocdec bu:

  • Tiŋambu aö wakêŋ aneŋ Ŋalau sip lau hoŋ si ŋalôm, e atômŋgaci ti atômwêi sêsôm yom asê sêtôm lau propet. Ŋalau oc kôm mac nem balêkoc wakuc tandô kaiŋ daŋ sa e sêlic gêŋ ŋagatu, ma Ŋalau dau oc suŋ mbê têŋ lau andô.
18 Têŋ têm dinaŋ aö wakêŋ aneŋ Ŋalau têŋ aneŋ lau akiŋ awhê ma ŋgac hoŋ. Ma ŋac oc sêsôm yom asê sêtôm propet. 19 Aö wakôm gêŋ dalô yêc umboŋ ma yêc nom bocdinaŋ, gêŋ dalô dac ti ya ma yawasu-ŋga. 20 Ac oc nem ganduc, ma ayô oc tikoc nditôm dac. Ma tiŋambu bêc atu oc meŋ sa, naŋ Pômdau mbu meŋ ti ŋawasi atu. 21 Ma têŋ dinaŋ lau hoŋ naŋ sêta Pômdau ndê ŋaê, naŋ Anötö oc nem ŋac si.” [Joel 2:28-32]

22 Goc Pita sôm, “Mac lau Israel-ŋga, aŋgô aneŋ yom dindec pi Yisu Nasaret-ŋga. Iŋ ŋgac naŋ Anötö whê sa têŋ mac ŋa gêŋ dalô tidau-tidau. Mac aŋyalê su, bu iŋ kôm gêŋ dau yêc mac aŋôm-ŋga. 23 Ma tu lêŋ naŋ Anötö gauc gêm tidôŋ gwanaŋ su-ŋga, dec Judas hoc Yisu asê ma kêŋ iŋ sip mac amam. Ma mac akêŋ iŋ têŋ lau Rom-ŋga naŋ sêsôc Anötö ndê yomsu ŋapu dom, bu sêndic iŋ pi a gicso dau, dec tôm mac daôm ac iŋ ndu. 24 Tigeŋ gitôm dom bu ŋaclai dambac ndu-ŋga ku iŋ dulu. Anötö kôc iŋ ndê ŋandê mbac ndu-ŋga su yêc iŋ, ma uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga. 25 Dawid to yom pi Yisu bocdec bu:

  • Aö galic Pômdau kalhac aö aŋôŋ-ŋga ŋapaŋ. Aö oc wantitec dom, bu iŋ mbo aö amaŋ andô-ŋga.
26 Tu dinaŋ-ŋga dec aö atac ŋayham sa, ma gasôm yom ŋayham-ŋayham. Aö gauc gêm aneŋ ŋamlic, ma gakêŋ bataŋ 27 bu am oc tec aö wayêc sêhô ŋapaŋ dom. Mba! Am oc tec am nem ŋgac dabuŋ e iŋ ŋamlic tibalê dom. 28 Am tôc seŋ wandöc taŋli-ŋga asê têŋ aö, ma oc kêŋ aö walhac am aŋôm-ŋga ti atac ŋayham atu. [BW 16:8-11]

29 O asidôwai hac. Abaŋ Dawid sôm yom dinaŋ pi iŋ dau dom. Yac taŋyalê bu iŋ mbac ndu su ma sêŋsuhuŋ iŋ. Ma iŋ ndê sêhô yêc gameŋ dindec e meŋ têŋ kwahic dec. 30 Magoc Anötö gic bata têŋ iŋ bu kêŋ iŋ ndê wakuc daŋ ndöc iŋ ndê pôŋ kiŋ-ŋga. Dawid dau kêyalê yom dinaŋ tidôŋ, ŋahu bu iŋ propet daŋ. 31 Ma gêŋ naŋ oc hôc asê tiŋambu-ŋga, naŋ iŋ kêyalê gwanaŋ su. Tu dinaŋ-ŋga iŋ sôm yom dinaŋ pi †Mesaya, ma sôm bu Anötö oc tec iŋ yêc sêhô dom, ma iŋ ndê ŋamlic oc tibalê dom. Mba! Mesaya tisa su. 32 Anötö uŋ Yisu sa mbo tali tiyham, ma iŋ ndê lau yac alic su dec asôm asê. 33 Kwahic dec Anötö toc iŋ sa ndöc iŋ amba andô-ŋga, ma iŋ kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ yac tôm Damba gic bata. Gêŋ naŋ mac alic ti aŋgô têŋ acsalô lec, naŋ Ŋalau dau ndê gweleŋ ŋa-ŋandô.

34 “Ma Dawid dau pi undambê gi dom, magoc iŋ to yom yêc bocdec bu, ‘Anötö sôm têŋ aneŋ Pômdau, “Am ndöc aö amaŋ andô-ŋga 35 e nditôm aö wakêŋ nem ŋacyo sêsôc am gahim ŋapu.” ’ 36 Iŋ to yom dau hêganôŋ Yisu. Bocdinaŋ mac lau Israel-ŋga hoŋ aŋgô. Aŋyalê pi ŋandô, bu Yisu naŋ mac ac iŋ ndu pi a gicso dau gi, naŋ Anötö toc iŋ sa ti Pômdau, ma tôc asê bu iŋ Mesaya dau.”

37 Pita ndê yom hoŋ dinaŋ kuŋ lau dau si ŋalôm ŋandô, dec sêsôm têŋ iŋ ti lau aposel ŋatô bu, “O asidôwai, yac dec oc akôm bocke?” 38 Ma Pita ô yom ma sôm, “Mac hoŋ anem nem ŋalôm kwi ma aliŋ saŋgu tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga, tu bu Anötö suc mac nem sac kwi-ŋga. Ma mac oc akôc mwasiŋ naŋ Anötö gic bata, naŋ Ŋalau Dabuŋ dau. 39 Bu iŋ gic bata Ŋalau Dabuŋ gic waê lau hoŋ naŋ Pômdau yac neŋ Anötö kêgalêm ŋac sa. Gêŋ dau gic waê mac ti mac nem balêkoc, ma lau hoŋ naŋ kwahic dec sêmbo ahê ma tiŋambu oc sêkêŋ whiŋ Yisu naŋ.”

40 Tiŋambu Pita sôm yom daêsam ti gêm la ŋac, ma kac ŋac bocdec bu, “Anem daôm kwi têŋ Anötö bu nem mac si, dec mac oc andiŋam awhiŋ lau sac naŋ kwahic dec sêmbo nom, naŋ dom.” 41 Ma têŋ bêc dau dinaŋ lau naŋ sêkêŋ whiŋ sêti daêsam, bu lau gitôm 3,000 sêkôc Pita ndê yom sa ma sêliŋ busaŋgu.

Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lêŋ

42 Tôm bêc hoŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêpiŋ dau dôŋ ti sêkêŋ daŋga yom naŋ aposel sêndôhôŋ têŋ ŋac, ma ŋac sêteŋ mbec ti seŋ gêŋ sêwhiŋ dau. 43 Aposel sêkôm gêŋ atu-tu ti gêŋ dalô daêsam, e lau Jerusalem-ŋga hoŋ sêhêdaê. 44 Lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ, naŋ sêndöc tigeŋ ma sêyob si gêŋ hoŋ sêwhiŋ dau. 45 Ŋac si lau ŋatô bu sêpônda dau, dec asidôwai ŋatô oc sêkêŋ si wapa ŋatô ti gêŋ têŋ lau semlhi, goc sic sam ŋa-awa bu sênem lau naŋ sêpônda dau, naŋ sa. 46 Tôm bêc hoŋ sêkac dau sa sêmbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma yêc ŋac si andu ŋac seŋ gêŋ sêwhiŋ dau ti atac ŋayham, ma sêsôc Anötö ŋapu ti si ŋalôm sambuc. 47 Ŋac sêmpiŋ Anötö ma lau hoŋ sêlic ŋac ŋayham dec sêtoc ŋac sa. Ma tôm bêc hoŋ Pômdau kôm lau wakuc sêkêŋ whiŋ, dec kôm gôlôwac dabuŋ Jerusalem-ŋga kêsôwec tiatu.

Copyright information for `BUK