John 6

Yisu gôlôm lau 5,000

(Mat 14:13-21; Mak 6:30-44; Luk 9:10-17)

Tiŋambu Yisu kôc ndê ŋgac-sêŋomi sa ma sic Bugictoŋ Galili-ŋga kic ma sêpi daŋga si. (Bugictoŋ dau sêsam ŋaê daŋ bu Taibirias.) Ma lau daêsam sêŋkuc iŋ si, ŋahu bu ŋac sêlic gêŋ dalô naŋ iŋ kôm têŋ ndoc iŋ kôm lau gêmbac ŋayham sa. Têŋ têm dinaŋ lau Israel si om atu Mwasiŋ Pasowa-ŋga meŋ kêpiŋ tiyham. Yêc bugictoŋ ŋadaŋga, Yisu pi lôc daŋ gi ma ndöc sic whiŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi. Ma iŋ hôc tandô sa ma gêlic lau daêsam naŋ sêwê sêmeŋ, goc sôm têŋ Pilip, “Danemlhi gêŋ daneŋ-ŋga yêc nde, bu dakêŋ têŋ lau daêsam dindec sêneŋ?” Iŋ dau kêyalê gêŋ naŋ iŋ bu kôm, naŋ su, magoc sôm yom dinaŋ bu êŋsahê Pilip. Ma Pilip ô yom ma sôm, “Oc tôm dom andô! Mone atu gitôm †denarii 200 bu ndöc, ma dakôc mone dau ma danemlhi gêŋ daneŋ-ŋga, tigeŋ oc tôm dom bu lau daêsam dindec sêneŋ ŋagec-ŋagec.” Têŋ dinaŋ Yisu ndê ŋgacsêŋom daŋ, Saimon Pita ndê asi Andru, sôm têŋ Yisu, “Balê daŋ mbo, naŋ kôc bolom amaŋdaŋ ma i lu. Tigeŋ gêŋ dinaŋ oc nditôm lau hoŋ dindec dom andô!” 10 Goc Yisu sôm, “Mac asôm têŋ lau bu sêndöc sic.” Kwaŋ daêsam yêc gameŋ dinaŋ, ma lau hoŋ sêndöc sic sêndöc kwaŋ. Lau toŋ dinaŋ si lauŋgac gitôm 5,000.

11 Ma Yisu kôc bolom ma gêm daŋge, goc kêŋ têŋ lau naŋ sêndöc dinaŋ, bu sêndic sam têŋ dandi. Ma iŋ gêm mbec i lu ma kêŋ têŋ ŋac bocdinaŋ, ma ŋac seŋ tôm si atac whiŋ. 12 Ŋac seŋ e hôc ŋac dôŋ, goc iŋ sôm têŋ ŋgacsêŋomi, “Mac andic ŋadêlê hoŋ sa, bu taŋyaiŋ gêŋ daŋ dom.” 13 Bolom amaŋdaŋ ma i lu dinaŋ, lau seŋ e gitôm, ma ŋgacsêŋomi sic ŋadêlê sa sip gatop 12 e meŋhu.

14 Lau sêlic gêŋ dalô atu naŋ Yisu kôm, goc sêsôm têŋ dau, “Yomandô! Propet atu naŋ dakêŋ bataŋ bu sip nom meŋ, naŋ ŋgac dau dindec, me?” 15 Têŋ dinaŋ Yisu kêyalê bu ŋac gauc gêm bu sêkôm ŋaŋga bu sêkôc iŋ sa ma sêkêŋ iŋ ti ŋac si kiŋ. Dec iŋ kêdahiŋ dau su, ma kölhö tawasê pi lôc daŋ gi.

Yisu kêsêlêŋ mbo bu ŋahô

(Mat 14:22-33; Mak 6:47-51)

16 Têŋ ac gi sip, Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêmbu sêtêŋ bugictoŋ si. 17 Ŋac bu sêndic bu kic ma sêmbu sêtêŋ malac Kapenaom sêndi, dec sêpi waŋ daŋ ma sêsa si. Ŋasec sa su, magoc Yisu meŋ hôc asê ŋac su dom. 18 Ŋac sêhêc waŋ sêsa ŋasawa baliŋ gitôm 5 kilometa, ma mbu puc ŋadinda e gêli bu ŋampoŋ sa. Têŋ dinaŋ sêlic Yisu kêsêlêŋ mbo bu ŋahô meŋ kêpiŋ waŋ, dec sêtöc dau atu. 20 Magoc iŋ sôm têŋ ŋac, “Atöc daôm dom! Bu aö dauŋ dindec.” 21 Goc sêkôc iŋ pi waŋ ti atac ŋayham, ma ŋagahô sêhôc asê baö yêc Kapenaom.

22 Têŋ ŋagalaŋsê, lau daêsam naŋ sêmbo sêwhiŋ Pômdau têŋ ndoc iŋ gêm daŋge bolom ma kêŋ têŋ ŋac seŋ, naŋ gacgeŋ sêmbo bugictoŋ ŋadaŋga. Ŋac sêŋyalê bu waŋ tigeŋ dinaŋ ŋgacsêŋomi sêpi ma sêlhö si, ma bu Yisu pi waŋ dau whiŋ ŋac dom. Malô goc waŋ ŋatô akêŋ malac Taibirias sêmeŋ sêsôc baö yêc dinaŋ. 24 Ŋac sêlic su bu Yisu ti iŋ ndê ŋgacsêŋomi sêmbo dom, dec sêpi waŋ dau, ma sêtêŋ malac Kapenaom si bu sêŋsalê Yisu.

Yisu iŋ bolom kêŋ ŋamalac sêndöc tali-ŋga

25 Ŋac sic bugictoŋ kic, ma sêtap Yisu sa, goc sêsôm, “Kêdôhôŋwaga, am mweŋ têŋ nde?” 26 Ma Yisu ô yom ma sôm, “Yom ŋandô aö wasôm têŋ mac. Aö gakôm gêŋ dalô naŋ tôm bu whê mac nem gauc sa pi aö neŋ ŋahu. Magoc mac aŋsalê aö ma atac whiŋ bu ambo awhiŋ aö tu gêŋ dinaŋ-ŋga dom. Mba. Mac atac whiŋ bu ambo awhiŋ aö, ŋahu bu aö gakêŋ bolom têŋ mac aŋ e hôc mac dôŋ. 27 Akôm mwasac bu atap gêŋ daneŋ-ŋga naŋ gic waê bu niŋga, naŋ sa lec dom. Mba! Akôm mwasac tu bu atap gêŋ daneŋ-ŋga naŋ oc kêŋ mac ambo tamli ŋapaŋ, naŋ sa. Ma gêŋ dau Ŋamalac ndê Atu oc kêŋ têŋ mac, bu Damba Anötö kêyaliŋ iŋ sa su, ma kêŋ ŋaclai têŋ iŋ bu kôm gêŋ dau.”

28 Goc ŋac sêndac iŋ, “Gitôm bu am whê sa têŋ yac, gêŋ naŋ Anötö atac whiŋ bu yac akôm?” 29 Ma Yisu sôm, “Anötö ndê atac whiŋ ŋandô bu mac akôm gêŋ bocdec. Akêŋ whiŋ ŋgac naŋ iŋ kêkiŋ iŋ meŋ.” 30 Goc ŋac sêsôm, “Muŋ-ŋga yac mba abaŋi sêmbo gameŋ sawa ma seŋ mana ti ŋac si gêŋ daneŋ-ŋga, tôm yom naŋ sêto yêc bocdec, ‘Iŋ kêŋ bolom undambê-ŋga têŋ ŋac seŋ.’ Kwahic dec yac bu andac am bu kôm gêŋ dalô kaiŋ tigeŋ. Yac bu alic, dec yac oc akêŋ whiŋ am.” 32 Goc Yisu sôm, “Mac gauc gêm bu Moses kêŋ bolom undambê-ŋga têŋ mac. Magoc aö wasôm yom ŋandô têŋ mac bu aneŋ Damaŋ oc kêŋ bolom ŋandô undambê-ŋga têŋ mac. 33 Ma Anötö ndê bolom dau dec, iŋ naŋ sip akêŋ undambê meŋ ma kêŋ lau nom-ŋga sêndöc tali ŋapaŋ.” 34 Lau sêŋgô Yisu ndê yom dau, goc sêsôm têŋ iŋ, “Pômdau, kwahic dec ma ndi, yac atac whiŋ bu am kêŋ bolom dau dinaŋ têŋ yac.”

35 Goc Yisu sôm, “Bolom naŋ kêŋ ŋamalac sêndöc tali, naŋ aö dauŋ dec. Lau naŋ sêtêŋ aö sêmeŋ, naŋ gêŋ oc yô ŋac tiyham dom. Ma lau naŋ sêkêŋ whiŋ aö, naŋ bu oc yô ŋac tiyham dom. 36 Tigeŋ tôm aö gasôm têŋ mac su, mac alic aö su, magoc akêŋ whiŋ aö dom. 37 Lau bocke naŋ Damaŋ kêŋ têŋ aö, naŋ hoŋ oc sêtêŋ aö sêmeŋ. Ma lau naŋ sêtêŋ aö sêmeŋ, naŋ oc tôm dom bu wasoc ŋac si daŋ su. 38 Aö gasip akêŋ undambê gameŋ, bu wakôm gêŋ tôm aö dauŋ neŋ atac whiŋ dom. Mba! Aö gasip gameŋ, bu wakôm gêŋ tôm Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ ndê atac whiŋ. 39 Ma Damaŋ atac whiŋ bu aö wayob ŋamalac hoŋ naŋ iŋ kêŋ têŋ aö, bu ŋac si daŋ niŋga dom. Aö wauŋ ŋac hoŋ sa têŋ bêc ŋambu-ŋga. 40 Damaŋ ndê atac whiŋ bocdec bu, lau hoŋ naŋ sêŋyalê iŋ ndê Atu, ma sêkêŋ whiŋ iŋ, naŋ oc sêtap seŋ sêndöc tali-ŋga sa, ma aö wauŋ ŋac sa têŋ bêc ŋambu-ŋga.”

41 Têŋ ndoc naŋ lau bata Israel-ŋga sêŋgô Yisu sôm bu iŋ bolom naŋ sip akêŋ undambê meŋ, naŋ sêli awha sa pi iŋ. 42 Ŋac sêsôm têŋ dandi, “Ŋgac dindec iŋ Yisu, Josep ndê atuŋgac. Yac taŋyalê iŋ dinda lu damba. Bocke ma kwahic dec iŋ sôm têŋ yac bu iŋ sip akêŋ undambê meŋ?” 43 Dec Yisu sôm, “Ali awham sa têŋ daôm dom! 44 Lau daŋ gitôm dom bu sêtêŋ aö sêmeŋ ŋambwa. Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ bu kac ŋac si gauc kwi, dec oc tôm bu sêtêŋ aö sêmeŋ. Ma aö oc wauŋ ŋac sêtisa têŋ bêc ŋambu-ŋga. 45 Sêto propet akwa daŋ ndê yom yêc bocdec bu, ‘Anötö oc êndôhôŋ ŋamalac hoŋ.’ Bocdinaŋ dec aŋgô. Lau hoŋ naŋ sêkêŋ daŋga Damaŋ ndê yom ma iŋ kêdôhôŋ ŋac, naŋ oc sêtêŋ aö sêmeŋ. 46 Yom dau sôm bu Anötö oc êndôhôŋ lau, magoc ŋamalac daŋ gêlic Damaŋ su dom. Anötö ndê Atu naŋ mbo whiŋ iŋ ma sip nom meŋ, iŋ tigeŋ gêlic iŋ. 47 Ma aö wasôm yom ŋandô. Asa naŋ kêŋ whiŋ Atu, naŋ tap seŋ ndöc tali ŋapaŋ-ŋga sa su. 48 Bolom kêŋ ŋamalac sêndöc tali-ŋga, naŋ aö dauŋ dindec. 49 Mac nem apami seŋ mana yêc gameŋ sawa, magoc tiŋambu ŋac hoŋ sêmbac ndu. 50 Tigeŋ bolom naŋ sip akêŋ undambê meŋ, iŋ bolom kaiŋ daŋ. Ŋamalac daŋ bu neŋ, dec oc niŋga dom. 51 Ma bolom tali-ŋga naŋ sip akêŋ undambê meŋ, naŋ aö dauŋ dec. Ŋamalac daŋ bu neŋ bolom dindec, dec oc ndöc tali ŋapaŋ. Ma bolom dau dinaŋ aö neŋ ŋamsôm, naŋ aö oc wakêŋ bu lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ aö, naŋ oc sêndöc tali ŋapaŋ.”

52 Têŋ dinaŋ lau bata Israel-ŋga sêseŋ dandi ŋandô, ma sêsôm têŋ dau, “Bocke ma ŋgac dindec sôm bu kêŋ iŋ ndê ŋamsôm têŋ yac daneŋ?” 53 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Yomandô aö wasôm têŋ mac. Mac bu aneŋ Ŋamalac ndê Atu ndê ŋamsôm ti anôm iŋ ndê dac dom, dec oc tôm dom bu mac atap seŋ andöc tamli-ŋga sa. 54 Asa naŋ bu neŋ aö neŋ ŋamsôm, ma nôm aneŋ dac, naŋ tap seŋ ndöc tali ŋapaŋ-ŋga sa su.
6:51-56Lau ŋatô gauc gêm bu yom pi Yisu ndê ŋamsôm ti dac hêganôŋ Mwasiŋ Dabuŋ. Tigeŋ ŋabatiŋ 53 whê sa bu asa naŋ neŋ Yisu ndê ŋamsôm ma nôm iŋ ndê dac dom, naŋ oc tôm dom bu tap seŋ ndöc tali-ŋga sa. Bocdinaŋ yom dau bu hêganôŋ Mwasiŋ Dabuŋ, dec lau naŋ seŋ dom, naŋ oc sêtôm dom bu sêtap Anötö ndê mwasiŋ sêndöc tali-ŋga sa bocdinaŋ. Gauc dinaŋ iŋ so. Pômdau kêŋ iŋ ndê Mwasiŋ Dabuŋ bu puc yac dôŋ, ma ti seŋ datap undambê sa-ŋga dom. Ŋamalac naŋ gêŋ Mwasiŋ Dabuŋ dom, magoc kêŋ whiŋ Yisu, naŋ oc ndöc tali. Ŋalêŋ tigeŋ yêc bu datap seŋ dambo taŋli ŋapaŋ-ŋga sa, naŋ dakêŋ whiŋ Yisu.
Ma aö oc wauŋ iŋ sa têŋ bêc ŋambu-ŋga.
55 Bu aö neŋ ŋamsôm ti gêŋ aneŋ-ŋga ŋandô, ma aö neŋ dac ti gêŋ anôm-ŋga ŋandô. 56 Asa naŋ bu neŋ aö neŋ ŋamsôm, ma nôm aö neŋ dac, naŋ gêŋ dau oc piŋ alu dôŋ anem damiŋ dauŋ. Iŋ oc mbo aö ŋalôm, ma aö wambo iŋ ndê ŋalôm. 57 Tali ŋahu yêc Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, ma aö dauŋ gambo taŋli tu iŋ-ŋga. Bocdinaŋ asa naŋ kôc aö sa ti iŋ ndê gêŋ daneŋ-ŋga ŋandô, naŋ oc mbo tali tu aö-ŋga. 58 Mac damami seŋ mana, magoc tiŋambu sêmbac ndu. Bolom naŋ sip akêŋ u ndambê meŋ, naŋ aö dauŋ dindec. Ma asa naŋ bu neŋ bolom dindec, naŋ oc mbo tali ŋapaŋ.” 59 Yisu sôm yom hoŋ dinaŋ têŋ ndoc iŋ kêdôhôŋ lau mbo lôm wê-ŋga yêc malac Kapenaom.

Yisu ndê sêŋomi ŋatô sêhu iŋ siŋ

60 Têŋ ndoc sêŋgô Yisu ndê yom dinaŋ, goc iŋ ndê †sêŋomi daêsam sêsôm, “Aluê! Yom dinaŋ ŋawapac ŋandô! Asa gitôm bu oc kôc sa ma êŋyalê?” 61 Yisu kêyalê bu iŋ ndê sêŋomi sêtucdiŋ tu iŋ ndê yom-ŋga, dec sôm, “Yom dindec kêŋ wapac mac, a? 62 Bocdinaŋ, têŋ ndoc mac alic Ŋamalac ndê Atu mbu pi gameŋ naŋ iŋ mbo têŋ ŋamata-ŋga ndi, naŋ mac oc akêŋ whiŋ, me oc kêŋ wapac mac êŋlêc? 63 Ŋamalac si gauc me licwalô oc tôm dom bu kêŋ ŋac sêndöc tali. Ŋalau tigeŋ kêŋ ŋamalac sêndöc tali ŋapaŋ. Ma yom naŋ aö gasôm têŋ mac, naŋ Ŋalau tigeŋ oc whê mac nem gauc sa e aŋyalê, ma bocdinaŋ atap seŋ andöc tamli ŋapaŋ-ŋga sa. 64 Magoc mac nem lau ŋatô sêkêŋ whiŋ aö dom.” (Yisu sôm yom dinaŋ bu iŋ kêyalê gwanaŋ lau ŋatô naŋ sêkêŋ whiŋ iŋ dom, ma ŋgac naŋ oc hoc iŋ asê.) 65 Ma iŋ gic têku yom ma sôm, “Tu dinaŋ-ŋga dec aö gasôm bu lau daŋ sêtôm dom bu sêtêŋ aö sêmeŋ ŋambwa. Damaŋ bu kêŋ ŋaclai têŋ ŋac, dec oc tôm.”

66 Têŋ dinaŋ Yisu ndê sêŋomi daêsam sêhu iŋ siŋ ma sêŋkuc iŋ tiyham dom. 67 Goc iŋ ndac iŋ ndê ŋ gacsêŋomi 12 bu, “Ma bocke? Mac bu ahu aö siŋ awhiŋ, a?” 68 Ma Saimon Pita sôm, “Pômdau, yac oc atêŋ asa andi? Am tamwasêm sôm yom naŋ tôm bu kêŋ yac andöc taŋli ŋapaŋ. 69 Yac aŋyalê ma akêŋ whiŋ bu am Anötö ndê ŋgac dabuŋ am.” 70 Goc Yisu ô yom ma sôm, “Aö dauŋ kayaliŋ mac lau 12 sa. Magoc aö kayalê su bu mac nem ŋgac daŋ ti Sadaŋ ndê su.” 71 Iŋ sôm yom dinaŋ pi Judas, Saimon Iskeriot ndê atuŋgac. Bu Judas iŋ ŋgacsêŋomi 12 si daŋ, naŋ tiŋambu hoc Yisu asê.

Copyright information for `BUK