Luke 10

Yisu kêkiŋ sêŋomi 72 sêsa si

Tiŋambu Pômdau kêyaliŋ sêŋomi 72 tiyham sa, bu êŋkiŋ ŋac lu-lu sêsa sêndi sêmuŋ iŋ, sêtêŋ gameŋ ti malac hoŋ naŋ iŋ atac whiŋ bu ndic kêsi. Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Gêŋ ŋandô daêsam yêc ôm, magoc lau sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga daêsam dom. Bocdinaŋ ateŋ mbec têŋ ôm ŋadau bu êŋkiŋ lau gweleŋ-ŋga sêsôc iŋ ndê ôm sêndi, ma sêndic gêŋ ŋandô sa. Kwahic dec aö bu waŋkiŋ mac asa andi! Magoc ayob daôm ŋapep, bu aö kakiŋ mac bu asa andi atôm domba ŋatu, naŋ sêtêŋ giam pôm si gameŋ sêndi. Akôc talhi, me dalu, me atapa dom, ma aŋsêlêŋ ŋagahô andi. Ahê mwalêc lau yêc seŋ dom. Têŋ ndoc mac bu asôc andu daŋ, naŋ asôm bu, ‘Yom malô têŋ lau andu dindec-ŋga.’ Andu ŋadau bu ŋgac yom malô-ŋga dom, dec mac nem mbec yom malô-ŋga oc gacgeŋ yêc mac-ŋga. Ma andu ŋadau bu ŋgac yom malô-ŋga, dec iŋ oc kôc mbec yom malô-ŋga dinaŋ sa. Ambo andu dinaŋ, ma alom-alom andu dom. Aneŋ ti anôm gêŋ bocke naŋ sêkêŋ têŋ mac, naŋ ti mac nem ŋaôli gweleŋ-ŋga. Mêtê solop bu lau g weleŋ-ŋga sêkôc ŋaôli gweleŋ-ŋga.

“Têŋ têm mac asôc malac daŋ, ma lau sêkôc mac sa, naŋ aneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ sêkêŋ têŋ mac. Akôm ŋac si lau gêmbac ŋayham sa, ma asôm têŋ ŋac, ‘Anötö ndê gôliŋ meŋ kêpiŋ.’ 10 Tigeŋ mac bu asôc malac daŋ, ma sêkôc mac sa dom, naŋ goc alhac malac lôm ma asôm, 11 ‘Yac atoŋ kop mac nem malac-ŋga su yêc yac mba gahiŋ. Yac akêŋ kop dindec mbu têŋ mac bu atôc nem mêtê sac asê. Tigeŋ aŋyalê bu Anötö ndê gôliŋ meŋ kêpiŋ.’ 12 Yomandô aö wasôm têŋ mac bu têŋ bêc Anötö êmatôc lau-ŋga, naŋ lau malac dinaŋ-ŋga oc sêtap ŋagêyô sac andô sa, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ Anötö oc kêŋ têŋ lau sac malac Sodom-ŋga.”

Yisu sôm yom pi lau naŋ sem dau kwi dom

(Mat 11:20-24)

13 Yisu gic têku yom ma sôm, “Oyaê mac lau malac Korasin ma Betsaida-ŋga. Mac oc atap Anötö ndê atac ŋandê sa. †Lau apa naŋ sêndöc malac Taya ma Saidon, bu sêlic gêŋ dalô naŋ aö gakôm yêc mac aŋôm-ŋga, dec oc tôm sênem dau kwi wandêc su, ma sêndöc ti sêtaŋ si sac. 14 Tigeŋ mac akôm dom, dec wasôm têŋ mac bu têŋ ndoc Anötö êmatôc lau-ŋga, naŋ iŋ oc kêŋ ŋagêyô sac sambuc têŋ mac, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ iŋ oc kêŋ têŋ lau Taya ti Saidon-ŋga, naŋ su.

15 “Ma mac lau Kapenaom-ŋga, mac gauc gêm bu mboe Anötö oc kôc mac sa andöc undambê, a? Mba! Iŋ oc êmasuc mac su asip lambwam andi!”

16 Ma Yisu sôm têŋ sêŋomi 72 bu, “Asa naŋ kôc mac nem yom sa, naŋ gitôm iŋ kôc aneŋ yom sa. Ma asa naŋ tec mac, naŋ gitôm iŋ tec aö bocdinaŋ. Ma asa naŋ tec aö, naŋ tec Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ.” Yisu sôm yom dinaŋ su, goc kêkiŋ sêŋomi 72 sêsa si.

Sêŋomi 72 sêmbu sêmeŋ

17 Tiŋambu sêŋomi 72 dinaŋ sêmbu sêmeŋ ti atac ŋayham, ma sêsôm, “Pômdau, têŋ ndoc yac asôm am nem ŋaê asê, naŋ gêŋ hoŋ sêsôc yac mba yom ŋapu, ma ŋalau sac sêwhiŋ.” 18 Ma Yisu sôm, “Aö kayalê bu gêŋ naŋ mac akôm, naŋ ku Sadaŋ ndê ŋaclai dulu, e tôm iŋ peŋ akêŋ undambê ŋagahô ŋambwa, tôm sickac hep tigeŋ. 19 Aö gakêŋ ŋaclai têŋ mac su, tôm bu akwê mboc ti gapiŋgap dôŋ, ma bu ahôc gêlêc mac nem ŋacyo Sadaŋ ndê ŋaclai hoŋ su. Gêŋ daŋ oc kôm mac atisac dom. 20 Kwahic dec mac atac ŋayham bu ŋalau sac sêsôc mac nem yom ŋapu. Tigeŋ atac ŋayham atu, bu Anötö to mac nem ŋaê sa yêc undambê.”

21 Têŋ ndoc dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm Yisu ahuc, ma iŋ tac ŋayham atu, ma sôm, “O Damaŋ, undambê ti nom ŋadau. Aö wampiŋ am bu am tôc nem yom ŋa-ŋandô asê têŋ lau naŋ sêŋgwiniŋ dau, ma siŋ kwi têŋ lau naŋ gauc gêm bu ŋac lau tigauc ma sêŋyalê gêŋ hoŋ. Aêc, Damaŋ, am kôm bocdinaŋ kêkuc am daôm nem atac whiŋ.

22 “Damaŋ kêŋ gêŋ hoŋ sip aö amaŋ. Lau daŋ sêŋyalê Atu dom, Damba tawasê kêyalê iŋ. Ma lau daŋ sêŋyalê Damba dom, tigeŋ iŋ ndê Atu kêyalê iŋ, ma lau naŋ Atu dau atac whiŋ bu tôc iŋ asê têŋ ŋac, naŋ sêŋyalê Damba.”

23 Ma iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi tawasê, “Atac ŋayham tu mac alic gêŋ hoŋ dindec-ŋga. 24 Aö wasôm têŋ mac bu propet ti kiŋ daêsam atac whiŋ bu sêlic gêŋ naŋ mac alic su, magoc sêlic dom. Ma ŋac atac whiŋ bu sêŋgô yom naŋ mac aŋgô su, magoc sêŋgô dom.”

Yom gôliŋ pi lau meŋpaŋ yac-ŋga

(Mat 22:34-40; Mak 12:28-31)

25 Têŋ ndoc daŋ gwalam akwa yomsu-ŋga daŋ tisa bu êŋsahê Yisu. Ma iŋ ndac Yisu bocdec bu, “Kêdôhôŋwaga, aö wakôm sake, dec Anötö oc kôc aö sa wambo taŋli ŋapaŋ yêc undambê?” 26 Ma Yisu sôm, “Am kêyalê yomsu hoŋ naŋ Anötö kêŋ têŋ Moses. Ma yomsu dau sôm bu am kôm sake?” 27 Goc ŋgac dau sôm, “Yomsu daŋ sôm bu, ‘Atac whiŋ Pômdau, am nem Anötö, ti am nem ŋalôm sambuc, ti gatôm sambuc, ti licwalô sambuc ma ti am nem gauc sambuc.’ Ma yomsu daŋ tiyham sôm bu, ‘Atac whiŋ lau meŋpaŋ am, tôm am tac whiŋ am daôm.’” 28 Ma Yisu sôm, “Am sôm solop. Kôm bocdinaŋ, dec am oc ndöc tamli ŋapaŋ.”

29 Magoc ŋgac dau gauc gêm bu tôc asê bu iŋ ŋgac gitêŋ, dec ndac Yisu, “Ma lau asa sêti aneŋ lau meŋpaŋ aö-ŋga?” 30 Yisu ô iŋ ndê yom ŋa yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ŋgac Israel-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ akêŋ Jerusalem ma bu sip têŋ malac Jeriko ndi, ma lau kaŋ sêkôc iŋ dôŋ. Ŋac sêkôc iŋ ndê ŋakwê su, sic iŋ tisac e kêpiŋ bu mbac ndu, goc sêhu iŋ siŋ yêc ma sêlhö si. 31 Tiŋambu dabuŋsiga Israel-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ tigeŋ dinaŋ meŋ, ma têŋ ndoc iŋ gêlic ŋgac dau, naŋ kêlêc iŋ ma kölhö gi. 32 Malô goc ŋgac Israel-ŋga daŋ akêŋ †Liwai ndê toŋ meŋ hôc asê, gêlic ŋgac dau, ma kêlêc iŋ ma kêsêlêŋ gi. 33 Tiŋambu ŋgac Samaria-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ dinaŋ, meŋ hôc asê, goc gêlic ŋgac dau ma tawalô iŋ. 34 Iŋ têŋ iŋ gi, kêgwasiŋ iŋ ndê gamboc ŋa olib ŋakwi ti wain, goc kêpaŋ. Ma iŋ kêŋ iŋ ndöc iŋ ndê doŋki ŋahô, kôc iŋ sa gi sôc andu ŋacleŋ-ŋga daŋ, ma yob iŋ. 35 Galaŋsê bêbêc iŋ kêŋ mone denarii lu têŋ andu ŋadau, ma sôm, ‘Nem yaom ŋgac dindec. Ma mone dindec bu nditôm dom, goc wakêŋ mone ŋatô tiyham têŋ ndoc aö wambu wameŋ.’”

36 Ma Yisu ndac, “Am gauc gêm bocke? Lau tö dinaŋ si asa iŋ ŋgac naŋ sip lau kaŋ si amba, naŋ ndê ŋgac meŋpaŋ iŋ-ŋga?” 37 Goc ŋgac yomsu-ŋga sôm, “Ŋgac dê, naŋ tawalô iŋ.” Ma Yisu sôm, “Am ndi ma kôm bocdinaŋ. Tamwalô lau hoŋ ma nem ŋac sa.”

Mata lu Maria

38 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêŋsêlêŋ si e sêhôc asê malac daŋ. Ma awhê daŋ, naŋ ndê ŋaê Mata, kêgalêm Yisu bu neŋ gêŋ yêc iŋ ndê andu. 39 Têŋ ndoc Yisu sôc gi ndöc, naŋ Mata ndê asiwê Maria ndöc sic kêpiŋ Pômdau gahi-ŋga, bu ŋgô iŋ ndê yom. 40 Tigeŋ Mata kôm gweleŋ atu tu ndê gêŋ-ŋga. Iŋ têŋ Yisu meŋ ma ndac, “Pômdau, aö taŋwasêŋ gakôm gweleŋ gambo! Aö asiŋwê lec gêm aö sa dom, ma am gêlic ŋayham, me? Sôm bu iŋ nem aö sa.” 41 Magoc Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Mata, Mata, am hêgo daôm tu gêŋ daêsam-ŋga. 42 Magoc lau hoŋ sêpônda gêŋ atu tigeŋ. Maria tac whiŋ gêŋ ŋayham dau, ma lau daŋ oc sêtôm dom bu sêkôc su yêc iŋ.”

Copyright information for `BUK