Luke 22

Judas sôm tidôŋ bu hoc Yisu asê

(Mat 26:14-16; Mak 14:10-11)

Lau Israel si †Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga naŋ lau sêsam bu Mwasiŋ Pasowa-ŋga, naŋ meŋ kêpiŋ. Ma dabuŋsiga atu-tu ti kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga sêŋsalê lêŋ bu sêndic Yisu ndu gelec, ŋahu bu sêtöc lau. Têŋ ndoc dinaŋ Sadaŋ sip Judas ndê ŋalôm. Iŋ ŋgac naŋ sêsam bu Iskeriot, ma iŋ ŋgacsêŋomi 12 si daŋ. Iŋ têŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau siŋ-ŋga naŋ sêyob lôm dabuŋ, naŋ gi, ma ŋac sem yomgalôm pi lêŋ tu Judas hoc Yisu asê têŋ ŋac-ŋga. Goc ŋac atac ŋayham, ma sêsôm tidôŋ bu sênemlhi iŋ ŋa mone. Judas gôlôc ma kêsalê ndoc bocke naŋ lau daêsam oc sêmbo sêwhiŋ Yisu dom, dec oc tôm bu iŋ hoc Yisu asê.

Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêmasaŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga

(Mat 26:17-19; Mak 14:12-16)

Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga ŋabêc naŋ lau Israel sic domba Pasowa-ŋga ndu, naŋ meŋ hôc asê. Ma Yisu kêkiŋ Pita lu Jon ma sôm, “Amlu andi ma amasaŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga bu daneŋ.” Ma sêndac iŋ, “Am tac whiŋ bu alu amasaŋ Pasowa yêc nde?” 10 Ma Yisu sôm têŋ iŋlu, “Asôc Jerusalem andi, ma amlu oc atap ŋgac daŋ sa, naŋ hôc bu lôŋ daŋ. Aŋkuc iŋ atêŋ iŋ ndê ŋadau ndê andu andi, 11 ma asôm têŋ andu ŋadau, ‘Alu mba kêdôhôŋwaga ndac am pi ŋalôm ŋacleŋ-ŋga, bu iŋ ti ndê ŋgacsêŋomi bu sêneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc am nem andu.’ 12 Ma iŋ oc tôc ŋalôm atu daŋ yêc andu dau ŋahô-ŋga têŋ amlu. Tebo ti gêŋ hoŋ tu yac daneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc ŋalôm dinaŋ, goc amlu amasaŋ gêŋ yêc ŋalôm dinaŋ.” 13 Goc iŋlu sêsôc Jerusalem si ma sêtap gêŋ hoŋ sa gitôm Yisu sôm têŋ iŋlu, ma sêmasaŋ mwasiŋ Pasowa-ŋga.

Yisu gic hu Mwasiŋ Dabuŋ

(Mat 26:26-29; Mak 14:22-26)

14 Têŋ ôbwêc dinaŋ, Yisu ndöc tebo whiŋ lau aposel bu sêneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga. 15 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Ŋasawa sauŋ aö oc wahôc ŋandê atu, magoc aö atac whiŋ bu waneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga dindec wawhiŋ mac muŋ. 16 Bu aö wasôm têŋ mac, aö waneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga tiyham dom e Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê, ma Pasowa dau ŋa-ŋandô meŋ sa.” 17 Goc iŋ kôc laclhu wain-ŋga daŋ, gêm daŋge ma sôm, “Akôc ma akêŋ lom têŋ daôm. 18 Aö wasôm têŋ mac bu aö oc wanôm wain tiyham dom e Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê.” 19 Ma iŋ kôc bolom, gêm daŋge ma pô kôc, goc gic sam têŋ ŋac ma sôm, “Aö neŋ ŋandô dau dec, naŋ gakêŋ tu mac-ŋga. Aneŋ gêŋ dindec tu bu gauc nem aö-ŋga.” 20 Ŋac seŋ gêŋ pacndê, goc ŋalêŋ tigeŋ iŋ kôc laclhu wain-ŋga daŋ ma sôm, “Laclhu dindec ti dôhôŋ pwac wakuc aneŋ dac-ŋga, naŋ wakêc siŋ tu mac-ŋga. 21 Tigeŋ aŋgô! Ŋgac naŋ bu hoc aö asê, naŋ gêŋ gêŋ ndöc tebo whiŋ aö. 22 Bu gêŋ naŋ oc hôc asê Ŋamalac ndê Atu, naŋ kêkuc lêŋ naŋ Anötö kêmasaŋ gwanaŋ su, tigeŋ ŋgac naŋ hoc aö asê, naŋ oc tap ŋagêyô atu sa. Oyaê!” 23 Goc ŋac hoŋ sêndac dandi pi ŋac si asa oc kôm gêŋ dau.

Asa ti ŋgac ŋamata-ŋga

(Mat 20:25-28; 19:28; Mak 10:42-45)

24 Ma têŋ ndoc dinaŋ ŋgac-sêŋomi sêseŋ dau bu ŋac si asa ti ŋgac ŋamata-ŋga. 25 Goc Yisu sôm têŋ ŋac, “Lau sambuc si kiŋ sêtoc dau sa têŋ ŋac si lau, ma lau naŋ sem gôliŋ lau, naŋ sêsam dau bu lau ŋamata-ŋga. 26 Magoc mac aŋkuc mêtê kaiŋ dinaŋ dom. Mac nem asa iŋ ŋgac tiwaê, naŋ êŋgwiniŋ dau ti ŋgac waêmba. Ma asa iŋ ŋgac ŋamata-ŋga, naŋ ti ŋgac akiŋ ŋambwa. 27 Mac gauc gêm bocke? Ŋgac naŋ ndöc tebo, ma ŋgac naŋ gêm akiŋ iŋ, naŋ iŋlu si asa ti ŋgac ŋamata-ŋga? Yêc ŋamalac aŋgô-ŋga, ŋgac naŋ ndöc tebo iŋ ŋgac ŋamata-ŋga. Tigeŋ aö gambo gawhiŋ mac gitôm ŋgac akiŋ.

28 “Ndoc bocke naŋ ŋawapac me kisa tap aö sa su, naŋ mac ahu aö siŋ dom. 29 Bocdinaŋ tiŋambu aö wakêŋ mac anem gôliŋ lau, gitôm Damaŋ kêŋ ŋaclai tu wanem gôliŋ-ŋga sip aö dauŋ amaŋ. 30 Ma mac oc aneŋ ti anôm gêŋ awhiŋ aö yêc gameŋ undambê-ŋga, ma mac oc andöc pôŋ atu ma amatôc Israel si lau ŋatoŋ 12.”

Yisu sôm bu Pita oc sêc iŋ ahuc

(Mat 26:31-35; Mak 14:27-31)

31 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Saimon, Saimon, Sadaŋ ndac bu êŋsahê mac nem akêŋ whiŋ bu gêŋ ŋandô me mba, gitôm lau sêwhê wit ŋapa ti ŋandô kôc. 32 Tigeŋ aö gateŋ mbec tu am-ŋga Saimon, bu am oc hu nem kêŋ whiŋ siŋ dom. Ma tiŋambu têŋ têm am nem daôm kwi, naŋ puc nem asidôwai dôŋ.” 33 Dec Pita sôm, “Pômdau, tôm ŋac sêkêŋ hêclu dasôc gapocwalô, me sêndic hêclu ndu, aö wahu am siŋ dom.” 34 Ma Yisu sôm, “Pita, aö wasôm têŋ am, ôbwêc dec am oc sêc aö ahuc tidim tö, ma tiŋambu dalec oc taŋ.”

Ŋgacsêŋomi oc sêtap kisa sa

35 Goc Yisu ndac ŋac, “Têŋ ndoc aö kakiŋ mac asa a bu anem mêtê lau, naŋ mac akôc talhi mone-ŋga, ti gata, ma atapa dom. Têŋ ndoc dinaŋ mac apônda daôm, me mba?” Ma ŋac sêsôm, “Mba.” 36 Goc Yisu sôm, “Kwahic dec ma ndi, mac nem talhi mone-ŋga me gata bu yêc, naŋ akôc sa. Ma mac nem bieŋ baliŋ bu mbasi, dec akêŋ nem ŋakwê awê-ŋga têŋ lau sênemlhi, goc akôc ŋa-awa ma anemlhi bieŋ baliŋ daŋ. 37 Bu sêto yom daŋ yêc bocdec bu, ‘Sêlic iŋ gitôm lau sac si daŋ.’ Yom dau hêganôŋ aö, ma gic waê bu ŋandô sa. Yomandô, yom naŋ sêto pi aö, naŋ oc ŋandô sa.” 38 Ma ŋgacsêŋomi sêsôm, “Pômdau lic! Bieŋ baliŋ lu dec sêyêc.” Ma Yisu sôm, “Gitôm.”

Yisu teŋ mbec yêc Lôc Olib

(Mat 26:36-46; Mak 14:32-42)

39 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêhu malac Jerusalem siŋ, ma sêsa sêtêŋ Lôc Olib si. Têm daêsam su sêkac sa sêmbo gameŋ dinaŋ. 40 Iŋ hôc asê ma sôm têŋ ŋac, “Ateŋ mbec bu lêtôm tap mac sa dom.” 41 Goc iŋ hu ŋac siŋ ma sa ŋasawa sauŋ gi, pôŋ haduc ma teŋ mbec bocdec bu, 42 “Damaŋ, am bu tac whiŋ, dec kôc laclhu ŋawapac-ŋga dindec su yêc aö. Tigeŋ êmkuc aneŋ tac whiŋ dom, kôm tôm am daôm nem atac whiŋ bu kôm.” 43 Ma aŋela undambê-ŋga daŋ hoc dau asê têŋ iŋ, ma kôm iŋ licwalô sa. 44 Yisu pô sim dau ŋandô, ma teŋ mbec ŋaŋga, ma iŋ ndê waheŋ kêc sip nom gitôm dac.

45 Iŋ teŋ mbec su, goc tisa ma mbu têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi gi, ma gêlic bu ŋac sêyêc bêc sêyêc. Ŋac si ŋalôm ŋawapac kôm ŋac kwapac. 46 Ma iŋ uŋ ŋac sa goc ndac ŋac, “Tu sake-ŋga mac ayêc bêc ayêc? Atisa mac ateŋ mbec bu lêtôm tap mac sa dom.”

Sêkôc Yisu dôŋ

(Mat 26:47-56; Mak 14:43-52; Jon 18:1-11)

47 Yisu sôm yom dau mbo, ma ŋgacsêŋomi 12 si daŋ, naŋ sêsam bu Judas, naŋ hôc asê ma wê lau toŋ atu sêwhiŋ iŋ. Iŋ kêsêlêŋ têŋ Yisu bu ŋgutô iŋ, 48 magoc Yisu ndac iŋ, “Judas, bocke? Am bu ŋgutô Ŋamalac ndê Atu tu bu hoc iŋ asê, a?” 49 Lau naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu, naŋ sêlic gêŋ naŋ bu hôc asê ma sêndac, “Pômdau, yac andic ŋac ŋa bieŋ, a?” 50 Ma ŋac si daŋ puc ndê bieŋ sa ma pa dabuŋ-siga ŋamata-ŋga ndê ŋgac akiŋ ndê daŋgalauŋ andô-ŋga su. 51 Magoc Yisu sôm, “Akôm bocdinaŋ dom!” Ma iŋ kêmasec ŋgac dau ndê daŋgalauŋ, ma kôm iŋ ŋayham sa. 52 Goc Yisu sôm têŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau bata, ma lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga, naŋ sêmeŋ bu sêkôc iŋ dôŋ, “Bocke dec mac akôc bieŋ ti gêŋ siŋ-ŋga ma asa ameŋ bu akôc aö dôŋ gitôm ŋgac kaŋ daŋ? 53 Tôm bêc hoŋ aö gambo gawhiŋ mac yêc lôm dabuŋ ŋagameŋ, ma mac akôc aö dôŋ dom. Tigeŋ kwahic dec ti mac nem ndoc, ma ŋaclai ŋasec-ŋga gêm gôliŋ mac.”

Pita sêc Yisu ahuc

(Mat 26:69-75; Mak 14:66-72; Jon 18:15-18, 25-27)

54 Ŋac sêkôc Yisu dôŋ, ma sêwê iŋ sêtêŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê andu si. Ma Pita kêkuc ŋac mbo ahê. 55 Yêc dabuŋsiga dau ndê andu ŋatuŋlôm, lau ŋatô sêkôm ya golom asê, goc sêndöc sêwhiŋ dau ma sêŋsulu. Ma Pita gi ndöc sic whiŋ ŋac. 56 Awhê akiŋ daŋ gêlic Pita ndöc ya ŋawê, goc tahê iŋ ma sôm, “Iŋ ŋgac dindec iŋ kêkuc Yisu whiŋ.” 57 Tig eŋ Pita pa dau ma sôm, “Awhê! Aö kayalê iŋ dom!”

58 Ŋasawa sauŋ ma ŋamalac daŋ gêlic iŋ ma sôm, “Am lau naŋ sêŋkuc iŋ, naŋ si ŋgac daŋ!” Ma Pita ô yom ma sôm, “Am ŋgac, mba!”

59 Acgatu ŋasawa daŋ meŋ gi su, ma ŋamalac daŋ tiyham sôm ti ŋaŋga, “Ŋgac dindec iŋ kêkuc Yisu whiŋ! Yomandô! Bu iŋ ŋgac Galili-ŋga.” 60 Magoc Pita sôm, “O ŋgac daôm! Aö kayalê yom naŋ am sôm, naŋ ŋahu dom!” Iŋ sôm yom dinaŋ mbo, ma mbac dalec taŋ. 61 Ma Pômdau kac dau kwi ma tahê Pita, ma Pita gauc gêm yom naŋ Pômdau sôm têŋ iŋ bocdec bu, “Ôbwêc dindec am oc sêc aö ahuc tidim tö, ma tiŋambu mbac dalec oc taŋ.” 62 Goc iŋ sa awê gi, ma taŋ dau ndu.

Lau siŋ-ŋga sêsu Yisu susu

(Mat 26:67-68; Mak 14:65)

63 Lau siŋ-ŋga naŋ sêkôc Yisu dôŋ, naŋ sic hu sêsu iŋ susu. Sêkic iŋ tandô ahuc ŋa po, goc sêtap iŋ ma sêndac, “Am bu propet, dec sôm asê bu asa dec tap am?” 65 Ma sêpu iŋ ti sêŋgwiniŋ iŋ ŋa yom sac daêsam.

Lau bata Israel-ŋga sêmatôc Yisu

(Mat 26:63-68; Mak 14:61-65)

66 Têŋ bêbêc ganduc lau bata Israel-ŋga, ma dabuŋsiga atu-tu ti lau Skraib sêkac sa sêpitigeŋ, ma sêkêŋ Yisu kalhac ŋac aŋgô-ŋga. Ŋac sêsôm têŋ iŋ, 67 “Am bu Mesaya dau, dec sôm têŋ yac!” Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Aö bu wasôm, dec mac oc akêŋ whiŋ aö dom, 68 ma aö bu wakêŋ gêndac daŋ têŋ mac, dec mac oc aô aneŋ yom dom. 69 Tigeŋ, têŋ kwahic dec ma ndi, Ŋamalac ndê Atu oc ndöc Anötö Ŋaclai Ŋadau ndê amba andô-ŋga.” 70 Ma ŋac hoŋ sêsôm, “Bocdinaŋ, am sôm bu am Anötö ndê Atu, a?” Ma Yisu sôm, “Mac asôm solop bu aö dauŋ dindec.” 71 Goc sêsôm têŋ dandi, “Yac daŋgô yom naŋ iŋ dau sôm su. Dapônda yom daŋ tu taŋgôliŋ pi iŋ-ŋga dom.”

Copyright information for `BUK