Luke 7

Ŋgac bata siŋ-ŋga daŋ kêŋ whiŋ ŋaŋga

(Mat 8:5-13)

Yisu gic bata yom naŋ iŋ kêdôhôŋ têŋ lau toŋ atu dinaŋ, goc sôc malac Kapenaom gi. Ma ŋgac bata Rom-ŋga naŋ gêm gôliŋ lau siŋ-ŋga 100, naŋ mbo malac dau. Iŋ ndê ŋgac akiŋ daŋ naŋ iŋ tac whiŋ kêlêc, naŋ gêmbac e kêpiŋ bu mbac ndu. Ma iŋ ŋgô Yisu ŋawaê, dec kêkiŋ lau bata Israel-ŋga ŋatô sêtêŋ iŋ si, bu sêndac iŋ bu meŋ ma kôm iŋ ndê ŋgac akiŋ ŋayham sa. Ŋac sêhôc asê têŋ Yisu, ma sêsôm têŋ iŋ bu, “Ŋgac bata siŋ-ŋga dinaŋ iŋ ŋgac ŋayham, ma iŋ tac whiŋ yac lau Israel-ŋga. Iŋ gêm yac sa tu akwê yac mba lôm wê-ŋga. Boc-dinaŋ yac ateŋ am bu nem iŋ sa.”

Goc Yisu whiŋ ŋac gi. Iŋ meŋ suŋ sa têŋ andu, ma ŋgac bata siŋ-ŋga dau kêkiŋ ndê silip ŋatô bu sêsôm têŋ iŋ, “Pômdau, ŋgac bata siŋ-ŋga dau sôm bu iŋ tec bu kêŋ ŋawapac têŋ am. Iŋ sôm bu am ŋgac tiwaê naŋ hôc gêlêc iŋ su, dec iŋ maya bu am têŋ iŋ ndê andu ndi. Tu dinaŋ-ŋga iŋ dau têŋ am meŋ dom. Tigeŋ iŋ sôm bu iŋ kêyalê su bu am ŋgac ti ŋaclai atu, ma bocdinaŋ dec am gitôm bu sôm ŋa awham ŋambwa, dec iŋ ndê ŋgac akiŋ oc ŋayham sa. Bu iŋ dau daŋga wambu lau naŋ si ŋaclai hôc gêlêc iŋ ndê, ma iŋ ndê lau siŋ-ŋga daŋga wambu iŋ. Iŋ bu sôm têŋ daŋ, ‘Am ndi,’ dec iŋ oc ndi. Ma iŋ bu sôm têŋ daŋ, ‘Mweŋ!’ dec iŋ oc meŋ. Ma iŋ bu sôm têŋ ndê ŋgac akiŋ bu kôm gêŋ daŋ, dec iŋ oc kôm.”

Yisu ŋgô ŋgac bata siŋ-ŋga ndê yom dinaŋ e hêdaê. Iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ lau toŋ atu naŋ sêŋkuc iŋ, “Aö wasôm têŋ mac bu yêc lau Israel-ŋga hoŋ aö gatap ŋac si daŋ naŋ kêŋ whiŋ ŋaŋga gitôm ŋgac Rom-ŋga dinaŋ, naŋ sa dom.”

10 Ma tiŋambu ŋgac bata siŋ-ŋga ndê lau sêmbu sêtêŋ iŋ ndê andu si, ma sêtap sa bu ŋgac akiŋ dau ŋayham sa su.

Yisu uŋ ŋgac daŋ naŋ mbac ndu su, naŋ sa

11 Bêc ŋatô giŋga su, ma Yisu têŋ malac Nein gi, ma iŋ ndê ŋgac-sêŋomi ti lau daêsam sêwhiŋ iŋ si. 12 Têŋ têm iŋ meŋ kêpiŋ malac dau ŋagatam, iŋ gêlic lau ŋatô sêsa sêmeŋ, sêmbalaŋ ŋgac batê daŋ bu sêŋsuhuŋ iŋ. Ŋgac batê dinaŋ dinda iŋ awhê sawa naŋ ndê balêkoc ŋatô mbasi. Ma lau malac-ŋga daêsam sêwhiŋ dinda sêsa sêmeŋ. 13 Pômdau gêlic dinda, ma tawalô iŋ ŋandô, goc sôm, “Am taŋ dom.” 14 Goc iŋ têŋ ŋac gi, ma kêmasec sasac naŋ ŋgac batê yêc. Ma lau naŋ sêhôc sasac, naŋ sêlhac teŋ. Ma iŋ sôm, “Aneŋ balê, aö wasôm têŋ am bu tisa!” 15 Ma ŋgac dau tisa ndöc, ma gic hu sôm yom. Goc Yisu kêŋ iŋ mbu têŋ dinda gi. 16 Gêŋ dinaŋ kôm lau hoŋ sêtöc dau atu, ma ŋac sic hu sêmpiŋ Anötö. Ŋatô sêsôm, “Propet atu daŋ hôc asê yac.” Ma ŋatô sêsôm, “Anötö kêlhiŋ iŋ ndê lau yac siŋ dom, iŋ gêm yac sa.” 17 Ma tiŋambu ŋawaê pi gêŋ naŋ Yisu kôm, naŋ gêm gameŋ Judia-ŋga ma gameŋ ŋamakê-ŋga hoŋ ahuc.

Yisu sôm yom pi Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga

(Mat 11:2-18)

18 Têŋ ndoc dinaŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndöc gapocwalô, ma iŋ ndê sêŋomi sic miŋ têŋ iŋ pi gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm. Goc Jon kêyaliŋ iŋ ndê sêŋomi lu sa, 19 ma kêkiŋ iŋlu sêtêŋ Yisu si, bu sêndac iŋ, “Anötö gic bata têŋ yac bu oc êŋkiŋ Mesaya. Am daôm dinaŋ, me yac oc akêŋ bataŋ ŋgac daŋ tiyham?”

20 Têŋ ndoc ŋgac lu dinaŋ sêhôc asê Yisu, iŋ gêm gweleŋ mbo, ma kôm lau daêsam ŋayham sa, lau gêmbac ma lau ti ŋalau sac. Ma iŋ kôm lau tapec daêsam si tandô po asê. Ma iŋlu sêsôm têŋ iŋ, “Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga kêkiŋ alu atêŋ am ameŋ, bu andac am bu am Mesaya dau, me yac oc akêŋ bataŋ ŋgac daŋ tiyham?” 22 Goc Yisu ô iŋlu si yom ma sôm, “Amlu ambu andi ma asôm yom têŋ Jon pi mêtê naŋ amlu aŋgô aö gahoc asê, ma pi gêŋ naŋ amlu alic aö gakôm. Lau tapec sêlic gameŋ tiyham, lau bôliŋ sêŋsêlêŋ tiyham, lau ti gêmbac leprasi si ŋamlic ŋawasi sa, lau daŋgasuŋ bic sêŋgô yom tiyham, lau batê sêtisa, ma lau ŋalôm sawa sêŋgô ŋawaê ŋayham. 23 Aŋgô! Lau naŋ atac lu-lu tu aö-ŋga dom, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa.”

24 Ŋgac lu naŋ Jon kêkiŋ, naŋ sêhu Yisu siŋ ma sêmbu si, goc Yisu sôm yom pi Jon têŋ lau toŋ atu, ma ndac ŋac bocdec bu, “Têŋ ndoc mac asa atêŋ Jon yêc gameŋ sawa a, naŋ mac gauc gêm bu atap ŋamalac kaiŋ bocke sa? Mac bu alic ŋgac gauc babalê, gitôm gakoc naŋ mbu kêwic, a? 25 Mac asa a bu alic ŋgac naŋ sôc ŋakwê ŋayham, a? Mba! Lau naŋ sêsôc ŋakwê ŋayham ma seŋ gêŋ ŋayham, naŋ sêmbo gameŋ ŋayham gitôm kiŋ si andu. 26 B ocdinaŋ dec aö bu wandac mac, bu mac asa a bu alic sake? Bu alic propet daŋ? Yomandô! Iŋ propet daŋ, ma iŋ hôc gêlêc propet hoŋ su. 27 Propet akwa daŋ to yom naŋ Anötö sôm têŋ Mesaya bocdec bu, ‘Aö waŋkiŋ aneŋ ŋgac aheŋ-ŋga muŋ am, bu êmasaŋ am nem seŋ.’ Y om pi ŋgac aheŋ-ŋga dau hêganôŋ Jon solop. 28 Ŋamalac naŋ dinda nom-ŋga sêkôc ŋac, naŋ si daŋ hôc gêlêc Jon su dom. Tigeŋ aö wasôm têŋ mac, bu lau hoŋ naŋ sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu su, lau tiwaê, ma lau waêmba bocdinaŋ, naŋ hoŋ sêhôc gêlêc Jon su yêc Anötö aŋgô-ŋga.”

29 Lau daêsam naŋ sêŋgô Yisu ndê yom dinaŋ, ma lau sêkôc takis-ŋga sêwhiŋ, naŋ sêtôc asê bu sêlic Anötö ndê lêŋ bu lêŋ solop eŋ. Ŋahu bu muŋ-ŋga, têŋ ndoc Jon gêm mêtê ma kêku lau mbo, naŋ sêkôc iŋ ndê yom sa ma sêliŋ saŋgu. 30 Tigeŋ lau Palêsai ti gwalam akwa yomsu-ŋga sêkôc Jon ti iŋ ndê yom sa dom, ma sêliŋ iŋ ndê saŋgu dom, dec tôc asê bu sêtec Anötö ndê lêŋ naŋ Jon tôc têŋ ŋac.

31 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Lau têm dindec-ŋga ŋac lau kaiŋ bocke? Aö wanem dôhôŋ pi gêŋ sake tu bu wawhê ŋac si lêŋ sa-ŋga? 32 Ŋac sêtôm balêkoc naŋ sêkôc whê sêmbo malac lôm, naŋ sêtucdiŋ ŋac si silip ŋatô ma sêsôm, ‘Têŋ ndoc naŋ yac ac oŋ bu datê wê, naŋ mac atec. Ma têŋ ndoc yac am wê daŋgibo-ŋga, naŋ mac atec bu ataŋ awhiŋ.’ 33 Ma mac lau têm dindec-ŋga bocdinaŋ. Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga meŋ ma gêŋ gêŋ ŋayham dom, ma nôm wain dom, ma mac asôm bu ŋalau sac daŋ mbo iŋ ndê ŋalôm. 34 Ma Ŋamalac ndê Atu meŋ hôc asê, ma gêŋ gêŋ ŋayham ti nôm wain, ma mac asôm bu iŋ ŋgac gêŋ gêŋ ti nôm wain ŋawahô-ŋga, ma iŋ hê silip têŋ lau sac ti lau sêkôc takis-ŋ ga. Bocdinaŋ, mac lau têm dindec-ŋga atôm balêkoc naŋ sêkôm tô aŋiŋ ŋapaŋ. 35 Tigeŋ Anötö ndê gauc hôc gêlêc gêŋ hoŋ, ma iŋ ndê lau sêŋyalê bu iŋ ndê lêŋ iŋ lêŋ solop.”

Awhê daŋ kêc bu ŋamalu pi Yisu gahi

(Mat 26:6-13; Mak 14:3-9; Jon 12:1-8)

36 Palêsai daŋ ŋaê Saimon kêgalêm Yisu bu neŋ gêŋ whiŋ iŋ, dec Yisu sôc iŋ ndê andu gi, ma ndöc tebo bu neŋ gêŋ. 37 Yêc malac dinaŋ, awhê sac daŋ mbo. Iŋ ŋgô ŋawaê bu Yisu ndöc Palêsai ndê andu dinaŋ, dec kôc bu ŋamalu ŋayham sip kac daŋ, ma têŋ andu dau gi. 38 Iŋ pôŋ haduc yêc Yisu gahi-ŋga ma taŋ, ma iŋ ndê tasulu sip Yisu gahidômbwê. Goc iŋ puŋ Yisu gahi ŋa kêclauŋ, ŋgutô iŋ gahi, ma mbac gêŋ malu dau pi iŋ gahi. 39 Saimon gêlic gêŋ dau, ma gauc gêm yêc dau, “Ŋgac dindec iŋ bu propet daŋ, dec iŋ oc êŋyalê bu awhê naŋ kêmasec iŋ, naŋ awhê sac daŋ.” 40 Yisu kêyalê yom naŋ Saimon gauc gêm, goc sôm, “Saimon, aö bu wasôm yom daŋ têŋ am.” Ma Saimon ô yom ma sôm, “Kêdôhôŋwaga, sôm.”

41 Goc Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ŋgac lu sêkôc tôp yêc ŋgac ti lêlôm. Ŋgac daŋ ndê tôp gitôm †denarii 500 ma daŋ ndê tôp gitôm denarii 50. 42 Iŋlu si mone sêndic tôp-ŋga mbasi, dec iŋ hu iŋlu si tôp ŋayom siŋ. Am gauc gêm bocke? Iŋlu si asa oc atac whiŋ ŋgac dau hôc gêlêc?” 43 Ma Saimon sôm, “Ŋgac naŋ kôc tôp atu, naŋ.” Ma Yisu sôm, “Am sôm solop.” 44 Goc iŋ kac dau kwi, tahê awhê dinaŋ, ma sôm têŋ Saimon, “Aö gasôc am nem andu gameŋ, magoc am kêŋ bu têŋ aö bu waŋgwasiŋ gahiŋ-ŋga tôm lau Israel-ŋga si gêbôm dom. Tigeŋ lic awhê dec. Iŋ ndê tasulu kôm aö gahiŋ ŋamaim sa, ma iŋ puŋ aö gahiŋ ŋa kêclauŋ. 45 Am ŋgutô aö dom, tigeŋ awhê dec ŋgutô aö gahiŋ ŋapaŋ. 46 Am kêc olib ŋakwi pi aö ŋagôlôŋ dom, tigeŋ iŋ kêc bu ŋamalu pi aö gahiŋ. 47 Bocdinaŋ aö wasôm têŋ am bu awhê dindec kêyalê bu Anötö suc iŋ ndê sac daêsam kwi, ma bocdinaŋ iŋ atac whiŋ aö ŋandô. Tigeŋ lau naŋ gauc gêm bu ŋac si sac atu dom, naŋ oc atac whiŋ iŋ naŋ bu suc ŋac si sac kwi, naŋ ŋandô dom.”

48 Ma Yisu sôm têŋ awhê dau, “Aö gasuc am nem sac kwi su.” 49 Ma ŋacleŋ ŋatô naŋ sêndöc sêwhiŋ, naŋ sêsôm têŋ dandi, “Ŋgac dindec iŋ ŋgac kaiŋ bocke, dec iŋ suc sac kwi?” 50 Tigeŋ Yisu sôm têŋ awhê dau, “Am nem kêŋ whiŋ gêm am si. Lhö ti atac malô ndi.”

Copyright information for `BUK