Mark 12

Yom gôliŋ pi lau sêyob ôm wain-ŋga

(Mat 21:33-46; Luk 20:9-19)

Ma iŋ gic hu yom gôliŋ daŋ ma sôm têŋ lau bata Israel-ŋga dinaŋ, “Ŋgac daŋ sô ôm wain-ŋga daŋ. Iŋ sô tuŋ sa, kêmasaŋ gameŋ tu lau sêmasaŋ wain ŋakwi-ŋga, ma kwê andu baliŋ daŋ bu lau sêlhac ma sêtip lau kaŋ. Tiŋambu iŋ kêŋ ôm dau têŋ lau ŋatô sêyob, ma kölhö gi mbo gameŋ daŋ. Têŋ têm sêndic wain ŋandô sa-ŋga, naŋ ŋadau kêkiŋ ŋgac akiŋ daŋ têŋ lau sêyob ôm-ŋga, tu bu sêkêŋ wain ŋandô ŋatô têŋ iŋ. Tigeŋ ŋac sêlô iŋ dôŋ, sic iŋ ŋamlic ŋandê, ma sêkêŋ iŋ kölhö amba sawa gi. Goc ŋadau kêkiŋ ŋgac akiŋ daŋ tiyham, tigeŋ ŋac sic iŋ pi ŋagôlôŋ, ma sêkôm mêtê sac têŋ iŋ. Tiŋambu ŋadau kêkiŋ ŋgac titö-ŋga, magoc ŋac sic iŋ ndu. Ma iŋ kêkiŋ lau daêsam tiyham, ma ŋac sic ŋatô ŋamlic ŋandê, ma sic ŋatô ndu. Tiŋambu ŋgac tigeŋ mbo, naŋ ŋadau ndê atuŋgac, naŋ iŋ tac whiŋ ndu andô. Goc ŋadau kêkiŋ ndê atu dau têŋ ŋac gi, ma gauc gêm têŋ dau, ‘Lau naŋ sêyob aneŋ ôm, naŋ oc sêtoc aneŋ atuŋgac dindec sa.’ Tigeŋ têŋ têm ŋadau ndê atu hôc asê, naŋ lau sêyob ôm-ŋga sêsôm têŋ dau, ‘Ŋgac dinaŋ iŋ ŋadau ndê atuŋgac naŋ oc wêkaiŋ ôm dindec ti ndê gêŋ lêŋsêm. Bocdinaŋ dandic iŋ ndu ma dakôc ôm dindec su ti yac neŋ.’ Ma sêkôc atuŋgac, sic iŋ ndu ma sêtuc iŋ sa awê gi.”

Goc Yisu ndac, “Mac gauc gêm bu ôm ŋadau oc kôm sake têŋ lau naŋ sêyob iŋ ndê ôm? Iŋ oc meŋ ma ndic ŋac ndu, ma kêŋ ôm dau têŋ lau ŋatô sêyob. 10 Gauc nem yom naŋ sêto yêc bocdec bu, ‘Hoc naŋ lau sêkwê andu-ŋga sêtec, naŋ kwahic ti hoc ŋamata-ŋga yêc andu dau. 11 Pômdau kôm gêŋ dau, ma yac alic ŋayham.’ Mac asam yom dau su, me?”

12 Têŋ dinaŋ lau bata Israel-ŋga sêŋyalê bu Yisu sôm yom gôliŋ dau hêganôŋ ŋac, dec sêŋsalê lêŋ bu sêkôc iŋ dôŋ. Magoc sêtöc lau toŋ atu naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu, ma tu dinaŋ-ŋga sêhu iŋ siŋ ma sêlhö si.

Lau bu sêtim Yisu pi yom takis-ŋga

(Mat 22:15-22; Luk 20:20-26)

13 Tiŋambu lau bata dinaŋ sêŋsalê lêŋ bu sêtim Yisu bu sôm yom so daŋ. Ŋac sêŋkiŋ lau Palêsai ŋatô sêwhiŋ lau Israel-ŋga ŋatô naŋ sêpuc Herod ma lau Rom-ŋga si gôliŋ dôŋ, naŋ sêtêŋ Yisu si. 14 Ŋac sêhôc asê iŋ ma sêsôm, “Kêdôhôŋ-waga, yac aŋyalê bu am ŋgac sôm yom ŋandô-ŋga. Am gauc gêm lau si waê dom, ma toc ŋac hoŋ sa ŋalêŋ tigeŋ. Ma am kêdôhôŋ Anötö ndê lêŋ têŋ lau kêkuc yom ŋandô solop. Kwahic dec yac bu andac am bu iŋ solop bu yac dakêŋ takis t êŋ †Sisa, me mba? Yac oc danemlhi takis, me mba?”

15 Yisu ŋgô yom dau, tigeŋ iŋ kêyalê bu ŋac gauc gêm bu sêtim iŋ, dec sôm, “Tu sake-ŋga mac bu atim aö? Akôc mone silba daŋ ma atôc têŋ aö.” 16 Goc sêkêŋ mone daŋ têŋ iŋ, ma iŋ ndac ŋac, “Asa ndê ŋagatu ti ŋaê yêc mone dindec?” Ma sêô yom ma sêsôm, “Sisa ndê.” 17 Dec Yisu sôm, “Bocdinaŋ atoc Sisa sa ŋa gêŋ naŋ gic iŋ ŋawaê, ma atoc Anötö sa ŋa gêŋ naŋ gic iŋ ŋawaê.” Ŋac sêŋgô Yisu ndê yom dau, ma sêhêdaê tu iŋ ndê gauc-ŋga.

Lau Sadiusi bu sêtim Yisu pi yom datisa akêŋ lau batê-ŋga

(Mat 22:23-33; Luk 20:27-38)

18 Ma lau †Sadiusi ŋatô sêtêŋ Yisu si, bu sêkêŋ gêndac daŋ têŋ iŋ. Ŋac lau Israel si toŋ daŋ, naŋ sêkêŋ whiŋ dom bu lau batê oc sêtisa tiyham. 19 Ma ŋac sêndac iŋ bocdec bu, “Kêdôhôŋwaga, Moses to yac neŋ yomsu daŋ bocdec bu. Ŋgac daŋ bu ndê dôwa nem awhê sa ma bu mbac ndu ma balêkoc mbasi, naŋ ŋgac dau oc nem dôwa ndê awhê sawa, ma kwê balêkoc asê tu dôwa-ŋga. 20 Têŋ ndoc daŋ asidôwai 7 sêmbo. Ŋgac ŋamata-ŋga gêm awhê sa, magoc mbac ndu, ma balêkoc mba. 21 Goc iŋ asi, ŋgac tilu-ŋga, gêm awhê sawa dau, magoc mbac ndu ma balêkoc mba. Ŋgac titö-ŋga bocdinaŋ, 22 ma asidôwa hale bocdinaŋ, hoŋ sem awhê sawa dau sa, magoc sêmbac ndu, ma balêkoc mba. Ma tiŋambu awhê dau mbac ndu. 23 Kwahic dec yac bu andac am bocdec bu. Lau batê bu sêtisa tôm lau ŋatô sêsôm, dec awhê dau oc ti asidôwa asa ndê awhê? Bu asidôwai 7 dinaŋ hoŋ sem awhê tigeŋ dinaŋ su têŋ ndoc sêmbo tali.”
12:19-23Lau Sadiusi gauc gêm bu ŋac si gêndac dau tôc asê bu lau batê oc sêtisa tiyham dom.


24 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Mac akôc gauc so, bu mac aŋyalê Anötö ndê yom ti iŋ ndê ŋaclai dom. 25 Têŋ têm lau batê sêtisa, naŋ lau oc sênem dau dom. Ŋac oc sêmbo sêtôm aŋela undambê-ŋga. 26 Ma yom daŋ tiyham tôc asê bu lau batê oc sêtisa. Mac asam su yêc Moses ndê buku. Têŋ ndoc Moses gêlic ya golom a daŋ, naŋ Anötö sôm têŋ iŋ bu, ‘Aö Abraham ndê Anötö, Aisak ndê Anötö ma Jakob ndê Anötö.’ 27 Lau batê bu sêtisa dom, dec tu sake-ŋga Anötö sam dau bu lau tö dinaŋ si Anötö? Iŋ lau batê si Anötö dom, iŋ lau tali si Anötö. Mac nem gauc iŋ so sambuc.”

Yomsu ŋamata-ŋga

(Mat 22:34-40; Luk 10:25-28)

28 Kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga daŋ kalhac whiŋ lau naŋ sêkêŋ daŋga Yisu ma lau Sadiusi si yom, ma iŋ gêlic bu Yisu ô lau Sadiusi si yom ŋapep. Bocdinaŋ iŋ ndac Yisu, “Anötö ndê yomsu bocke ti yomsu ŋamata-ŋga?” 29 Ma Yisu sôm, “Yomsu ŋamata-ŋga naŋ hôc gêlêc yomsu hoŋ naŋ bocdec, ‘Mac lau Israel-ŋga aŋgô! Pômdau yac neŋ Anötö iŋ Pômdau tigeŋ. 30 Atac whiŋ Pômdau am nem Anötö ti am nem ŋalôm sambuc, ti gatôm sambuc, ti gauc sambuc, ma ti licwalô sambuc.’ 31 Ma yomsu tilu-ŋga bocdec yêc, ‘Atac whiŋ lau meŋpaŋ am-ŋga, tôm am atac whiŋ am daôm.’ Yomsu lu dinaŋ sêhôc gêlêc yomsu hoŋ su.”

32 Goc kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga dau sôm têŋ Yisu, “Kêdôhôŋwaga, am sôm solop. Yomandô, Anötö tigeŋ mbo, ma anötö ŋandô daŋ mbo dom. 33 Ma yac bu atac whiŋ A nötö ti neŋ ŋalôm sambuc, ti gauc sambuc, ma ti licwalô sambuc, ma yac bu atac whiŋ lau meŋpaŋ yac-ŋga tôm yac atac whiŋ yac dauŋ, naŋ hôc gêlêc bu yac dakêŋ wata ti da pi ya ndi, me bu dakêŋ gêŋ ŋatô ti da.” 34 Yisu gêlic bu ŋgac dau ô yom ti gauc ŋayham, dec sôm têŋ iŋ, “Êmkuc gauc ŋayham dinaŋ dec am oc tôm bu mbo Anötö ndê gôliŋ ŋalôm.”

Yisu sôm yom dinaŋ, ma tiŋambu lau sêtöc bu sêkêŋ gêndac têŋ iŋ tiyham.

Yisu kêsahê lau si gauc pi Mesaya

(Mat 22:41-46; Luk 20:41-44)

35 Yisu kêdôhôŋ lau mbo lôm dabuŋ ŋamakê, ma ndac ŋac, “Bocke ma lau †Skraib sêsam Mesaya bu Dawid ndê Atu? 36 Dawid dau hoc yom asê tôm Ŋalau Dabuŋ puc iŋ dôŋ, ma to yom pi Mesaya bocdec bu, ‘Anötö sôm têŋ aneŋ Pômdau, “Am ndöc aö amaŋ andô-ŋga e nditôm aö wakêŋ nem ŋacyo sêsôc am gahim ŋapu.” ’ 37 Dawid dau sam Mesaya bu iŋ ndê Pômdau, ma bocke dec lau sêsam iŋ bu Dawid ndê Atu?” Ma lau hoŋ sêŋgô Yisu ndê yom ti atac ŋayham atu.

Yisu ndê puc pi lau Skraib si mêtê sac

(Mat 23:1-7; Luk 20:45-47)

38 Ma Yisu kêdôhôŋ lau ma sôm, “Ayob daôm ŋapep bu aŋkuc lau Skraib si gêbôm dom. Ŋac sêsôc ŋakwê baliŋ ma sêŋsêlêŋ sêmbo malac lôm, bu ŋac atac whiŋ bu lau sêtoc ŋac sa ma sêhê mwalêc ŋac. 39 Ŋac atac whiŋ bu sêndöc mala ŋamata-ŋga yêc lôm wê-ŋga, ma sêndöc lau tiwaê si mala têŋ ndoc sêneŋ mwasiŋ. 40 Yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga lau dau sêteŋ mbec baliŋ. Magoc têŋ ndoc lau sêlic ŋac dom, naŋ sêŋsau lauwhê sawa bu sêŋgaho ŋac si andu su. Anötö oc êmatôc ŋac, ma kêŋ ŋagêyô sac sambuc têŋ ŋac.”

Awhê tuc daŋ kêŋ da daŋge

(Luk 21:1-4)

41 Tiŋambu Yisu ndöc sic ndöc lôm dabuŋ ŋabatêmndö kêpiŋ apa naŋ lau sêkêŋ si da sip-ŋga, ma tahê lau hoŋ naŋ sêkêŋ si da sip apa dau. Lau ti lêlôm daêsam sêkêŋ awa atu. 42 Tigeŋ awhê tuc ŋalôm sawa daŋ meŋ ma kêŋ awa sauŋ lu gitôm wan toea lu sip apa da-ŋga. 43 Goc Yisu ta ndê ŋgac-sêŋomi sêmeŋ ma sôm, “Yomandô, aö wasôm têŋ mac bu yêc Anötö aŋgô-ŋga awhê tuc ŋalôm sawa dindec kêŋ da naŋ hôc gêlêc lau hoŋ si da su. 44 Ŋahu bu lau ti lêlôm hoŋ sêkêŋ si da, magoc ŋac si awa daêsam gacgeŋ yêc ŋac-ŋga. Magoc awhê dindec iŋ awhê ŋalôm sawa, ma iŋ kêŋ ndê gêŋ hoŋ ti da.”

Copyright information for `BUK