Mark 14

Sêkic yom bu sêndic Yisu ndu

(Mat 26:1-5; Luk 22:1-2)

Lau Israel si †Mwasiŋ Pasowa ti †Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga ŋandoc meŋ kêpiŋ, ma bêc lu yêc dôŋ yêc. Ma dabuŋ-siga atu-tu ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu-ŋga sêŋsalê lêŋ daŋ bu sêkôc Yisu dôŋ gelec ma sêndic iŋ ndu. Tigeŋ sêhêgo dau ma sêsôm, “Dakôm têŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga ŋandoc dom, mboe lau daêsam naŋ sêmbo Jerusalem tu om atu Pasowa-ŋga, naŋ oc sêlic ma sêli dau sa.”

Awhê daŋ gêm oso Yisu

(Mat 26:6-13; Luk 7:36-50; Jon 12:1-8)

Têŋ têm dinaŋ Yisu mbo malac Betani, ma gêŋ gêŋ ndöc whiŋ ŋgac daŋ ŋaê Saimon. Muŋ-ŋga iŋ ŋgac ti gêmbac leprasi. Yisu ndöc tebo ma awhê daŋ meŋ, naŋ kôc bu ŋamalu ŋayham ŋaôli atu sip kac daŋ. Iŋ kac gêŋ dau sa, ma kêc gêŋ malu dau pi Yisu ndê ŋagôlôŋ. Lau ŋatô sêlic dec tac ŋandê têŋ awhê dau, ma sêsôm, “Tu sake-ŋga iŋ kêyaiŋ gêŋ ŋamalu dinaŋ? Gitôm bu dakêŋ têŋ lau sênemlhi ma datap awa atu sa, ma dakêŋ têŋ lau ŋalôm sawa. Ŋaôli dau oc hôc gêlêc ŋaôli tu gweleŋ yala sambuc-ŋga su.” Ma sêhec yom iŋ ŋalêŋ sac.

Magoc Yisu sôm, “Ahu iŋ siŋ ma akêŋ ŋawapac têŋ iŋ dom. Iŋ kôm gêŋ ŋayham solop têŋ aö. Lau ŋalôm sawa oc sêmbo sêwhiŋ mac ŋapaŋ, ma bocdinaŋ dec têm bocke mac bu atac whiŋ, naŋ oc tôm bu mac anem ŋac sa. Tigeŋ aö oc wambo wawhiŋ mac ŋapaŋ dom. Awhê dindec gitôm bu êmwasiŋ aö ŋalêŋ dinaŋ, dec kôm. Iŋ kêc gêŋ ŋamalu pi aö, dec tôm iŋ kêmasaŋ aö neŋ ŋamlic gwanaŋ tu sêŋsuhuŋ aö-ŋga. Yomandô aö wasôm têŋ mac, bu tiŋambu lau oc sêhoc ŋawaê ŋayham asê yêc gameŋ hoŋ, ma têŋ dinaŋ ŋac oc sêsôm yom pi awhê dindec ma lau oc gauc nem iŋ.”

Judas sôm tidôŋ bu hoc Yisu asê

(Mat 26:14-16; Luk 22:3-6)

10 Têŋ ndoc dinaŋ Judas Iskeriot, ŋgacsêŋomi 12 si daŋ, têŋ dabuŋsiga atu-tu gi ma sôm bu iŋ oc hoc Yisu asê têŋ ŋac. 11 Ŋac sêŋgô iŋ ndê yom ti atac ŋayham, ma sêsôm tidôŋ bu sênemlhi iŋ. Bocdinaŋ iŋ kêsalê lêŋ tu bu hoc Yisu asê-ŋga.

Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêmasaŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga

(Mat 26:17-19; Luk 22:7-13)

12 Têŋ Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga ŋabêc ŋamata-ŋga, bêc naŋ lau Israel-ŋga sic domba Pasowa-ŋga ndu, naŋ ŋgacsêŋomi sêsôm têŋ Yisu bu, “Am tac whiŋ bu yac amasaŋ Mwasiŋ Pasowa bu am neŋ whiŋ yac-ŋga yêc nde?” 13 Dec Yisu kêkiŋ ndê ŋgacsêŋom lu ma sôm têŋ iŋlu, “Asôc malac Jerusalem andi, ma amlu oc atap ŋgac daŋ sa naŋ kêbalaŋ bu lôŋ daŋ. Awhiŋ iŋ atêŋ iŋ ndê ŋadau ndê andu andi. 14 Ma asôm têŋ andu ŋadau, ‘Alu mba kêdôhôŋwaga ndac am tu andu ŋalôm ŋacleŋ-ŋga, bu iŋ ti ndê ŋgacsêŋomi bu sêneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc am nem andu.’ 15 Ma iŋ oc tôc ŋalôm atu daŋ yêc andu dau ŋahô-ŋga têŋ amlu. Tebo ti gêŋ hoŋ tu yac daneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc ŋalôm dau, goc amasaŋ gêŋ yêc dinaŋ.” 16 Goc sêŋom lu dinaŋ sêsôc malac si, ma sêtap gêŋ hoŋ sa tôm Yisu sôm su, ma sêmasaŋ Pasowa.

Yisu sôm asê bu ŋgac daŋ oc hoc iŋ asê

(Mat 26:20-25; Luk 22:21-23)

17 Têŋ ac gi su Yisu ti ŋgacsêŋomi 12 sêtêŋ andu dau si. 18 Ŋac sêndöc ti seŋ gêŋ sêmbo, ma Yisu sôm, “Yomandô aö wasôm têŋ mac, bu mac nem daŋ oc hoc aö asê. Ŋgac dau kwahic dec ndöc ma gêŋ gêŋ whiŋ aö.” 19 Yom dau kôm ŋac sêsö, ma ŋalôm ŋawapac atu, ma ŋac tigeŋ-tigeŋ sêsôm têŋ iŋ, “Mboe aö, a? Mba!” 20 Goc iŋ sôm têŋ ŋac, “Ŋgac dau iŋ mac lau 12 nem daŋ, ma kwahic dec alu aŋ gêŋ sip pele tigeŋ. 21 Gêŋ dau oc ŋandô sa pi Ŋamalac ndê Atu, tôm yom naŋ sêto yêc. Tigeŋ ŋgac naŋ hoc aö asê, naŋ oc tap ŋawapac atu sa, ma tu dinaŋ-ŋga iŋ dinda bu kôc iŋ dom, dec oc ŋayham.”

Yisu gic hu Mwasiŋ Dabuŋ

(Mat 26:26-29; Luk 22:15-20)

22 Têŋ têm ŋac seŋ gêŋ sêmbo, naŋ Yisu kôc bolom, gêm mbec, pô kôc-kôc, ma gic sam têŋ ŋac. Ma iŋ sôm, “Akôc sa loc, aö neŋ ŋandô dau dindec.” 23 Ma iŋ kôc laclhu wain-ŋga daŋ ma gêm daŋge, goc kêŋ têŋ ŋac ma ŋac hoŋ sênôm. 24 Iŋ sôm têŋ ŋac, “Aö neŋ dac wamatiŋ pwac-ŋga dau dec, naŋ wakêc siŋ tu lau daêsam-ŋga. 25 Yomandô aö wasôm têŋ mac bu aö oc wanôm wain tiyham dom e Damaŋ ndê gôliŋ meŋ sa tiawê, ma têŋ ndoc dinaŋ aö wanôm tiyham.”

26 Tiŋambu ŋac sem wê daŋ, ma sêlhö sêsa sêtêŋ Lôc Olib si.

Yisu sôm bu Pita oc sêc iŋ ahuc

(Mat 26:31-35; Luk 22:31-34)

27 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Mac hoŋ oc ahu aö siŋ, tôm yom naŋ sêto yêc bocdec bu, ‘Aö oc waseŋ ŋgac yob domba-ŋga, ma domba oc sêlhö babalip.’ 28 Magoc tiŋambu aö watisa tiyham, ma wamuŋ mac watêŋ gameŋ Galili-ŋga wandi.” 29 Dec Pita sôm têŋ iŋ, “Ŋac hoŋ bu sêhu am siŋ, tigeŋ aö wahu am siŋ dom.” 30 Ma Yisu ô yom ma sôm, “Aö wasôm yomandô bu ôbwêc dau dindec am oc sêc aö ahuc tidim tö su, goc dalec oc taŋ tidim lu-ŋga.” 31 Tigeŋ Pita sôm yom ti ŋaŋga, “Mba! Gitôm sêndic aö ndu wawhiŋ am, aö oc wasêc am ahuc dom.” Ma ŋac hoŋ sêsôm yom kaiŋ tigeŋ.

Yisu teŋ mbec mbo ôm Getsemani

(Mat 26:36-46; Luk 22:39-46)

32 Ŋac sêsa si e sêhôc asê ôm †olib-ŋga daŋ, ôm naŋ sêsam bu Getsemani, ma Yisu sôm têŋ ndê ŋgacsêŋomi, “Andöc dec ma aö wateŋ mbec.” 33 Goc iŋ kôc Pita, Jems ma Jon sêwhiŋ iŋ si, ma sêhu ŋgacsêŋomi ŋatô siŋ. Têŋ ndoc dinaŋ Yisu ndê ŋalôm ŋawapac atu ma iŋ pô sim dau ŋandô. 34 Iŋ sôm têŋ ŋac, “Aö neŋ ŋalôm kêsahê ŋawapac atu, kêpiŋ bu oc wambac ndu. Mac andöc dec ma anem ali.” 35 Goc iŋ hu ŋac siŋ ma sa ŋasawa sauŋ gi. Iŋ hu dau sip nom gi ma teŋ mbec, bu nditôm goc Anötö nem iŋ sa bu êŋlêc têm hôc ŋandê-ŋga naŋ oc hôc asê iŋ. 36 Iŋ sôm, “Damaŋ, O Damaŋ, am gitôm bu kôm gêŋ hoŋ. Kôc laclhu ŋawapac-ŋ ga dindec su yêc aö. Magoc êmkuc aö neŋ atac whiŋ dom, kôm tôm am daôm nem atac whiŋ bu kôm.”

37 Iŋ teŋ mbec su, dec mbu gi ma tap sa bu ŋgacsêŋomi sêyêc bêc sêyêc. Goc iŋ uŋ ŋac sa ma sôm têŋ Pita, “Saimon, bocke dec am yêc bêc? Am gitôm dom bu nem ali tôm acgatu ŋasawa tigeŋ, a? 38 A nem ali ma ateŋ mbec bu lêtôm tap mac sa dom. Mac nem gatôm licbalê, tigeŋ ŋamlic kwapac.”

39 Goc Yisu sa gi, ma teŋ mbec tigeŋ dinaŋ tiyham. 40 Pacndê, goc iŋ mbu gi ma gêlic ŋac sêyêc bêc, bu ŋac tandô hê ŋac sa ŋandô. Ma ŋac sêpônda yom tu sêsôm têŋ iŋ-ŋga. 41 Goc iŋ gi ma teŋ mbec tidim tö-ŋga. Ma têŋ ndoc iŋ mbu têŋ ŋac tiyham, naŋ iŋ sôm, “Tu sake-ŋga mac ayêc bêc ti aŋwhaŋ daôm ŋapaŋ? Gitôm! Ndoc meŋ hôc asê su bu sêhoc Ŋamalac ndê Atu asê ma sêkêŋ iŋ sip lau sac amba. 42 Atisa ma dandi! Alic ŋgac naŋ hoc aö asê dec meŋ su.”

Sêkôc Yisu dôŋ

(Mat 26:47-56; Luk 22:47-53; Jon 18:3-11)

43 Yisu sôm yom dinaŋ mbo, ma Judas, ŋgacsêŋomi 12 si daŋ hôc asê whiŋ lau daêsam naŋ sêhôc bieŋ ti síŋ. †Dabuŋsiga atu-tu ti kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga ma lau bata sêŋkiŋ lau toŋ dinaŋ sêwhiŋ Judas sêmeŋ. 44 Judas kêŋ puc lau d au gwanaŋ su, ma sôm, “Ŋgac naŋ mac aŋsalê, naŋ aö oc waŋgutô iŋ bu watôc iŋ asê têŋ mac. Akôc iŋ dôŋ ma akêŋ lau sêyob iŋ, goc awê iŋ sa andi.” 45 Bocdinaŋ têŋ ndoc Judas hôc asê, naŋ iŋ têŋ Yisu solop gi ma sôm, “Kêdôhôŋwaga,” ma ŋgutô iŋ. 46 Dec lau naŋ sêwhiŋ Judas, naŋ sêkôc Yisu dôŋ. 47 Yisu ndê lau sêlhac sêmpiŋ iŋ, ma ŋac si daŋ puc ndê bieŋ sa ma pa dabuŋsiga atu ndê ŋgac akiŋ ndê daŋgalauŋ daŋ su.

48 Goc Yisu sôm, “Bocke dec mac akôc bieŋ ti gêŋ siŋ-ŋga ma asa ameŋ bu akôc aö dôŋ gitôm ŋgac kaŋ daŋ? 49 Tôm bêc hoŋ aö gambo gawhiŋ mac ma kadôhôŋ lau yêc lôm dabuŋ ŋabatêmndö, magoc mac akôc aö dôŋ dom. Tigeŋ gêŋ naŋ mac akôm kwahic dec, naŋ kôm Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ ŋandô sa.”

50 Têŋ dinaŋ Yisu ndê lau hoŋ sêhu iŋ siŋ ma sêlhö si. 51 Ŋgac batac daŋ kêkuc Yisu ma mbo whiŋ iŋ ti ndê lau têŋ ôbwêc dinaŋ, ma iŋ puc po ŋambwa. Lau siŋ bu sêlô iŋ dôŋ, 52 tigeŋ iŋ hu ndê po siŋ yêc ŋac si amba, ma kölhö ŋamlic ŋambwa gi.

Lau bata Israel-ŋga sêmatôc Yisu

(Mat 26:57-68; Luk 22:54-55, 63-71; Jon 18:12, 13, 19-24)

53 Dabuŋsiga atu-tu Israel-ŋga, ti lau bata ma kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga hoŋ sêkac sa sêmbo dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê andu. Ma lau naŋ sêkôc Yisu dôŋ sêwê iŋ sêtêŋ andu dau si. 54 Pita kêsêlêŋ kêkuc Yisu mbo ahê, e gi sôc dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê andu ŋatuŋlôm gi. Ma iŋ ndöc sic whiŋ lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga ŋatô ma kêsulu ya.

55 Dabuŋsiga atu-tu ma lau bata hoŋ naŋ sêndöc Sanedrin si toŋ, naŋ sêŋsalê yom bu sêŋgôliŋ pi Yisu ma sêkêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba bu sêndic iŋ ndu. Magoc sêtap yom daŋ sa dom. 56 Bu lau daêsam sêtisa bu sêhoc yom tasaŋ asê pi Yisu, magoc ŋac hoŋ si yom so dau. 57 Tiŋambu lau ŋatô sêtisa, ma sêkêŋ yom tasaŋ pi iŋ bocdec bu, 58 “Yac aŋgô ŋgac dau sôm, ‘Lôm dabuŋ naŋ ŋamalac sêkwê sa, naŋ aö oc waseŋ su. Ma têŋ bêc titö-ŋga aö oc wakwê andu wakuc daŋ sa, naŋ gitôm andu naŋ ŋamalac sêkwê, naŋ dom.’” 59 Magoc ŋac tigeŋ-tigeŋ si yom so dau tiyham.

60 Goc dabuŋsiga ŋamata-ŋga tisa kalhac ŋalhu, ma ndac Yisu, “Am ŋgô yom dê sêŋgôliŋ pi am, me? Am bu ô yom, me mba?” 61 Tigeŋ Yisu gêm dau dôŋ ma ô yom dom. Goc dabuŋsiga dau ndac iŋ tiyham, “Am Mesaya dau, Anötö Atuŋgac, me mba?” 62 Ma Yisu sôm, “Aêc, aö dauŋ dindec. Ma tiŋambu mac oc alic Ŋamalac ndê Atu ndöc Anötö Ŋaclai Ŋadau ndê amba andô-ŋga, ma sip meŋ ndöc dao ŋahô.”

63 Têŋ ndoc dabuŋsiga ŋamata-ŋga ŋgô yom dinaŋ, naŋ tac ŋandê atu dec kêc dau ndê ŋakwê kic ma sôm, “Yac dapônda yom daŋ tu taŋgôliŋ pi iŋ-ŋga dom. 64 Yom naŋ iŋ sôm pi dau, naŋ sac sambuc! Mac aŋgô su, ma mac gauc gêm bocke?” Ma ŋac hoŋ sêsôm pitigeŋ bu iŋ mbac ndu. 65 Lau ŋatô sêhu gasôp pi iŋ. Ŋac sêkic iŋ tandô ahuc ŋa po, goc sêtap iŋ ma sêsôm, “Am bu propet, naŋ sôm asê bu asa gic am.” Ma lau siŋ-ŋga sêkôc iŋ sêsa si, ma sêhi iŋ ŋa sö.

Pita sêc Yisu ahuc

(Mat 26:69-75; Luk 22:54-62; Jon 18:15-18, 25-27)

66 Têŋ têm dinaŋ Pita mbo andu dau ŋamakê, ma dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê awhê akiŋ daŋ kêsêlêŋ meŋ. 67 Iŋ gêlic Pita kêsulu ya mbo, goc tahê iŋ ma sôm, “Am ŋgac naŋ kêkuc Yisu Nasaret-ŋga whiŋ.” 68 Magoc Pita pa dau ma sôm, “Mba, aö kayalê am nem yom ŋahu dom.” Dec iŋ tisa gi kalhac kêpiŋ tuŋlôm ŋagatam.

69 Malô goc awhê akiŋ dau gêlic iŋ tiyham, ma sôm yom kaiŋ tigeŋ têŋ lau naŋ sêlhac sêmpiŋ, “Alic ŋgac kêlê. Iŋ Yisu ndê lau si daŋ.” 70 Magoc Pita pa dau tiyham. Ŋasawa sauŋ ma lau naŋ sêlhac dindê, naŋ sêsôm, “Am ŋgac Galili-ŋga. Yomandô, am ŋac si daŋ.” 71 Magoc Pita sôm ti ŋaŋga, “Mba! Aö bu wasôm yom tasaŋ, naŋ goc Anötö ndic aö. Aö kayalê ŋgac naŋ mac asôm yom pi iŋ, naŋ dom andô!” 72 Ma ŋagahô dalec taŋ tilu-ŋga, dec Pita gauc gêm Yisu ndê yom bu iŋ oc sêc iŋ ahuc tidim tö su, goc dalec oc taŋ tidim lu-ŋga. Ma iŋ taŋ dau ndu-ndu.

Copyright information for `BUK