a15:3Ais 53:5-12
b15:4Mat 12:40; Ap 2:24-32
c15:5Mat 28:16-17; Luk 24:34
d15:7Ap 1:3-4
e15:8Ap 9:3-6
f15:9Ep 3:8; 1Ti 1:15
g15:102Ko 11:23
i15:231Te 4:16; ALK 20:5
j15:24-25Mat 22:44
k15:26ALK 20:14
l15:27Sng 8:6
mKapya Yeŋ 8:6
o15:32Ais 22:13
pAisaia 22:13
r15:43Plp 3:20-21
s15:45Stt 2:7
tMôŋ Anôŋ 2:7
u15:51-52Mat 24:31; 1Te 4:15-17
v15:532Ko 5:4
w15:54Ais 25:8
xAisaia 25:8
y15:55Hos 13:14
zHosea 13:14

1 Corinthians 15

Kilisi bôk hama ba haviyô hathak loŋbô

Aiyaŋ thêlô, yahadum ek yaŋgik môlônim auk liŋ esak Abô Mavi takatu ba bôk yahanaŋ hadêŋ môlô yôv. Môlô bôk olaŋô ba lêk umiŋ lôklokwaŋ. Ma doŋtom yakô môlônim ôêvhaviŋ êŋ anêŋ anôŋ mi. Môlô ovaloŋ abô takatu ba bôk yahanaŋ bêŋ hadêŋ môlô lôklokwaŋ êŋ ma tem nêm môlô bulubiŋ.

a Abô bôk êdôŋ ya hathak ma yahadôŋ môlô aêntêk. Abô êntêk ma auk lôkthô anêŋ ôdôŋ. Kilisi hama ek hêv alalôaniŋ kambom lôkthô vê hatôm atu ba bôk eto yôv. b Ba elav yani ma wak te lô ma haviyô hatôm atu ba bôk eto yôv. c Pita hayê yani vêm ma aposel laumiŋ ba lahavuju êyê yani. Vêm ma avômalô êvhaviŋ hatôm 500 ethak doŋtom êmô ba êyê yani. Bêŋ anôŋ êmô lôkmala ma vi bôk ema. d Ma yani hik i thô hadêŋ Jems vêm ma aposel lôkthô. e Ma ya hatôm amena atu ba evoloŋ ba intu yani hiki thô hadêŋ ya haveŋ yam anôŋ.

f Yahabuliŋ Wapômbêŋ anêŋ avômalô êvhaviŋ ba intu yahatôm aposel yaônalôk ba ya miŋ anyô mavi ek nendam ya nena aposel ami. 10  g Ma Wapômbêŋ hêv anêŋ wapôm hadêŋ ya ba hik anôŋ ek yambitak aposel. Yahadum ku bêŋ anôŋ hamôŋ ek aposel vi. Ma doŋtom yada miŋ yahadum ku takêŋ ami ma Wapômbêŋ anêŋ wapôm atu ba hamô haviŋ ya. 11 Yêlô lôk aposel sapêŋ athak anaŋ abô doŋtom hadêŋ môlô ba abô takêŋ intu bôk ôêvhaviŋ yôv.

Avômalô ŋama tem nimbiyô

12 Yêlô athak anaŋ nena Yisu haviyô anêŋ ŋama ma aisê ka môlô vi onaŋ nena miŋ hatôm imbiyô ami? 13 Aêŋ ba ŋê ŋama miŋ iviyô ami, êŋ ma Kilisi miŋ bôk haviyô anêŋ ŋama ami. 14 Ma Kilisi miŋ bôk haviyô hathak loŋbô ami, êŋ ma yêlôaniŋ abô takatu ba anaŋ ma anêŋ anôŋ mi hatôm môlônim ôêvhaviŋ anêŋ anôŋ mi aêŋ iyom. 15 Yêlô anaŋ nena Wapômbêŋ bôk hik Kilisi liŋ. Ma ŋê ŋama miŋ iviyô hathak loŋbô ami, êŋ ma Wapômbêŋ miŋ bôk hik Kilisi liŋ ami ba yêlô êv Wapômbêŋ anêŋ abô lelaliliŋ ba adum hatôm abôyaŋ. Êŋ ma malaiŋ bêŋ. 16 Ma ŋê ŋama miŋ iviyô ami, êŋ ma Kilisi miŋ bôk haviyô haviŋ ami. 17 Ma Kilisi miŋ haviyô ami, êŋ ma môlônim kambom hamô denaŋ ba môlônim ôêvhaviŋ miŋ hatôm nêm môlô sa ami. 18 Ba avômalô takatu ba bôk êmô haviŋ Yisu Kilisi ba ema ma thêlô êŋ bôk êv yak haviŋ. 19 Ma alalô asoŋ nena alalôaniŋ êvhaviŋ hêv alalô sa hamô pik êntêk iyom, êŋ ma alalô kambom anôŋ ma ŋê puliŋ takatu ba avômalô vi enaŋ nena “Alikaknena!” êmô mavi ek alalô.

Yisu haviyô anêŋ ŋama

20 Ma doŋtom Kilisi bôk haviyô yôv anêŋ ŋama. Yani hatôm vuŋ môŋ atu ba halôk môŋ ba hayôk. Ba alalô ayê vuŋ môŋ êŋ ma ayala nena bêŋ anôŋ tem êyôk embeŋ yam. Ma Yisu haviyô môŋ ba ŋê ŋama lôkthô tem nimbiyô esak loŋbô aêŋ iyom. 21  h Ma anyô yaŋ hadum ba ŋama habitak. Ma yaŋ hadum ba ŋê ŋama iviyô hathak loŋbô. 22 Aêŋ ba alalô ma Adam anêŋ avômalô ba intu tem nama. Ma doŋtom vi atu ba êvhaviŋ Kilisi tem neja lôkmala esak loŋbô. 23  i Ba ôdôŋ ju êŋ iniŋ wakma da hamô. Kilisi ma hatôm vuŋ yôk môŋ atu ba bôk haviyô ba tem endelêm ek anêŋ avômalô nimbiyô aêŋ iyom. 24  j Kilisi tem eyabiŋ anêŋ nômkama lôkthô endeba etak ŋê takatu ba ik vovak hadêŋ yani nêmô vakapô vibiŋ am. Êŋ ma pik lo leŋ anêŋ daŋ tem êyô ma tem imbuliŋ kiŋ lo ŋê bêŋbêŋ ma ŋgôk lomaloma. Ma nêm loŋ lôkliŋyak êmbôni êndêŋ Lambô Wapômbêŋ. 26  k Ma nôm kambom anôŋ atu ba yani imbuliŋ embeŋ yam, êŋ ma ŋama 27  l hatôm bôk enaŋ nena,

“Bôk etak nômkama lôkthô hamô yani vakapô vibiŋ.” m 
Aêŋ ba Wapômbêŋ da hatak nômkama lôkthô hamô Kilisi vakapô vibiŋ. Ba intu alalô lôkthô ayala nena nômkama lôkthô tem êmô Kilisi vakapô vibiŋ ma doŋtom Wapômbêŋ da hamô vuliŋ.
28 Wapômbêŋ hadum anêŋ ku hatak nômkama sapêŋ hamô Kilisi vakapô vibiŋ endeba anêŋ daŋ ma tem etak Nakaduŋ êmô yani vibiŋ, Lambô atu ba hatak nômkama lôkthô hamô Nakaduŋ vibiŋ ek Wapômbêŋ êmô nômkama sapêŋ vuliŋ.

29 Ma ŋê ŋama miŋ ewa lôkmala hathak loŋbô ami ma aisê hathak ŋê takatu ba ithik ŋaŋ ek nênêm ŋê ŋama sa? Aêŋ ba ŋê ŋama miŋ iviyô ami ma idum aêŋ eka? 30  n Ma aisê ka yêlô ana loŋ takatu ba yêlô apôm malaiŋ lomaloma? 31 Wak nômbêŋ intu ma yahama! Aiyaŋ thêlô, yahabôya hathak môlô ek môlônim ôêvhaviŋ Yisu Kilisi alalôaniŋ Anyô Bêŋ atu ba hadum ku hamiŋ môlô ba yahanaŋ abô avanôŋ. 32  o Bôk yaha Epesus yôv ek yaŋgik vovak imbiŋ alim kambom atu. Ma abô hathak ŋê ŋama iviyô hathak loŋbô ma abô êŋ abôyaŋ, êŋ ma tem miŋ yandum aêŋ ami. Mi. Tem yasopa avômalô iniŋ abô nena,

“Alalô naŋgaŋ ba nanum yapiŋ ek yamuŋ ma tem alalô nama.” p 
33 Abô bute hanaŋ nena, “Avômalô kambom ethak ibuliŋ avômalô mavi.” Ba intu miŋ nosopa avômalô takatu ba esau môlô ami. 34 Môlô doho miŋ oyala Wapômbêŋ ami. Ba intu yahanaŋ ek nêm mama êndêŋ môlô. Aêŋ ba môlô nubiyô nombeŋ thêthôŋ ba notak unim kambom.

Kupik atu ba haviyô hathak loŋbô ma tem yaŋda

35 Ma doho enaŋ, “Avômalô ŋama tem nimbiyô aisê? Ma tem neja kupik alê?” 36  q Môlô avômalô auk mi! Miŋ hovatho yaŋvêk ami êŋ ma tem enja lôkmala esak loŋbô aisê? 37 Hovatho ku te ma hovatho anêŋ anôŋ e? Mi. Hovatho anêŋ vêk iyom. 38 Wapômbêŋ da hêv yaŋvêk takêŋ iniŋ liŋkupik hatôm yanida anêŋ lahaviŋ. Yani hêv yaŋvêk takêŋ da leŋviŋkupik tomtom. 39 Vathiap lôkthô miŋ hatôm doŋtom ami. Anyô iniŋ vathiap yaŋda, ma alim iniŋ te da, menak iniŋ te da, ma alim ŋgwêk iniŋ te da. 40 Ma nômkama leŋ hamô ma nômkama pik hamô. Ma nômkama leŋ da anêŋ lêlêyaŋ hamô ma nômkama pik anêŋ lêlêyaŋ da hamô aêŋ iyom. 41 Ma wak anêŋ lêlêyaŋ yaŋda ek ayôŋ anêŋ ma vuliŋ anêŋ te da. Ma vuliŋ lomaloma da iniŋ lêlêyaŋ hamô aêŋ iyom.

42 Ma kupik takatu ba iviyô hathak loŋbô iniŋ lêlêyaŋ hamô aêŋ iyom. Ma kupik atu ba elav halôk lôv ma hapalê. Ma kupik atu ba haviyô êŋ ma yaŋda ba tem miŋ epalê ami. 43  r Kupik atu ba elav êŋ ma anêŋ athêŋ mi. Ma kupik atu ba haviyô hathak loŋbô êŋ ma lôkmaŋgiŋ. Ma kupik atu ba elav, êŋ ma vauna. Ma kupik atu ba haviyô hathak loŋbô ma anêŋ lôklokwaŋ bomaŋ. 44 Kupik atu ba elav ma kupik pik. Ma kupik atu ba haviyô hathak loŋbô ma kupik dahô lôkmala. Avanôŋ. Kupik pik hamô ba intu kupik leŋ hamô aêŋ iyom.

45  s Bôk eto nena,

“Adam môŋ habitak hatôm nôm lôkmala.” t 
Ma doŋtom Adam yaŋ atu ba haveŋ yam ma kupik dahô lôkmala anêŋ ôdôŋ ba tem nêm lôkmala.
46 Aêŋ ba dahô êŋ miŋ habitak môŋ ami. Ma kupik pik atu ba hamôŋ vêmam ka miŋ dahô lôkmala êŋ haveŋ yam. 47 Ma anyô môŋ habitak anêŋ pik ma anyô yaŋ haveŋ yam halêm anêŋ malak leŋ aêŋ iyom. 48 Aêŋ ba avômalô takatu ba êmô pik, êŋ ma anyô pik atu anêŋ. Ma avômalô malak leŋ ma êtôm anyô malak leŋ atu anêŋ. 49 Alalô lêk awa leŋviŋkupik anyô pik anêŋ ma embeŋ yam ka tem naja anyô malak leŋ anêŋ liŋkupik aêŋ iyom.

50 Aiyaŋ thêlô, yahanaŋ nena kupik lôk thalaleŋ atu ba hapalê tem miŋ êmô Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak ami. Ma nôm atu ba hapalê tem miŋ enja nôm atu ba tem miŋ epalê anêŋ loŋ ami. 51  u Nodaŋô! Ya tem yanaŋ abô loŋ kapô te êndêŋ môlô. Alalô sapêŋ tem miŋ nama ami ma leŋviŋkupik sapêŋ tem imbitak yaŋda. 52 Alalô tem nadaŋô abiŋ ali atu ba anêŋ daŋ anêŋ asêŋ ma kasana ma tem ŋê ŋama nimbiyô ma kupik palê mi ma alalô tem nambitak yaŋda. 53  v Ma kupik palê êŋ imbuliv i esak kwêv yaŋ atu ba tem miŋ epalê ami. Ma kupik ŋama êŋ imbuliv i esak kwêv yaŋ atu ba tem miŋ ema ami. 54  w Ma kupik palê êŋ havuliv i hathak kwêv yaŋ atu ba tem miŋ epalê ami lôk kupik ŋama havuliv i hathak kwêv yaŋ atu ba tem miŋ ema ami aêŋ iyom, êŋ ma abô atu ba bôk eto tem imbitak avanôŋ nena,

“Lôklokwaŋ lovak ba hatôkwêŋ ŋama.” x 
55  y “Ŋama ma anêm lôklokwaŋ o lovak êsê?
Ŋama ma anêm siniŋ nuŋgwik anyô vônô êsê?” z 
56  aa Ŋama anêŋ siniŋ ma kambom lomaloma. Ma kambom hawa lôklokwaŋ hêk balabuŋ. 57 Ba nanêm leŋiŋmavi êndêŋ Wapômbêŋ! Yani hêv alalôaniŋ Anyô Bêŋ Yisu Kilisi atu ba hadum ba alalô athak lovak.

58 Yenaŋ aiyaŋ lôkma anôŋ, môlô oyala nena udum Anyô Bêŋ anêŋ ku ba ku êŋ tem miŋ anôŋ mi ami. Mi. Ba intu numiŋ lôklokwaŋ ma miŋ notak nômla ek êyôkwiŋ môlô ami. Ma nônêm am dedauŋ ek nundum Wapômbêŋ anêŋ ku êŋ.

Copyright information for `HOT