John 12

Malia hathik Yisu va

(Mat 26:6-13; Mak 14:3-9)

a Wak baheŋvi ba lahavute hêk denaŋ ek êyô waklavôŋ Hale ba Hi. Ma Yisu hi Betani, Lasalus anêŋ loŋ, ôpatu ba yani hik liŋ hathak loŋbô hêk ŋama. b Êŋ ma thêlô eŋgabôm nôm leŋiŋmavi ek yani. Mata hathô nôm ma Lasalus hamô haviŋ ŋê takatu ba eyaŋ nôm haviŋ Yisu. c Ma Malia hawa kolopak nôm ôv mavi hamô kapô ba anêŋ vuli ma bêŋ anôŋ ba haŋgasô hayô hamô Yisu va kapô luvi. Ma hathav lôthôk vê hathak yanida wakadôk ŋauŋ. Ma nôm ôv mavi atu anêŋ ôv haveŋ unyak kapô êŋ sapêŋ.

Ma Yisu da anêŋ ŋê ku te elam nena Judas Iskaliot ôpatu ba tem enaŋ yani bêŋ hayê ba hanaŋ, “Nôm ôv mavi êŋ ma anyô hadum ku sondabêŋ daluk te ek nêm vuli! Ma lêk eŋgasô oyaŋ iyom! Nanêm nôm êŋ ek anyô vi nênêm vuli ba naja valuseleŋ ek nanêm êndêŋ avômalô siv.” Judas anêŋ ku hayabiŋ avômalô êvhaviŋ iniŋ valuseleŋ ma doŋtom anyô vani te ba hathak hawa vi vani hatôm yanida anêŋ lahaviŋ. Ba intu hanaŋ aêŋ. Ma miŋ lahiki hathak avômalô siv ba hanaŋ ami.

Ma Yisu hanaŋ, “Notak yani. Avi êŋ hapôpêk yenaŋ ŋama. d Avômalô siv tem nêmô imbiŋ môlô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma doŋtom tem miŋ yamô imbiŋ môlô sawa daim ami.”

Avômalô Islael bêŋ anôŋ elaŋô nena Yisu hamô Betani. Êŋ ma i ek nêgê yani. Thêlô miŋ i ek nêgê yani iyom ami. Mi. Leŋiŋhaviŋ nêgê Lasalus imbiŋ, ôpatu ba Yisu hik liŋ hathak loŋbô hêk ŋama. 10  e Ba intu avômalô Islael bêŋ anôŋ êvhaviŋ ba esopa Yisu. Ma ŋê bêŋbêŋ êbôk da evak abô ek nijik Lasalus vônô imbiŋ Yisu.

Yisu habitak hayô Jelusalem hatôm kiŋ

(Mat 21:1-11; Mak 11:1-11; Luk 19:29-40)

12 Haviyô hayaŋ ma avômalô nômbêŋ atu ba bôk i Jelusalem ek nêgê waklavôŋ Hale ba Hi elaŋô nena Yisu haveŋ ba hi Jelusalem. 13  f Ma ewa nôkyalô thaŋaŋ ba i êpôm Yisu ma elam kaêk nena,

“Osana!”
“Wapômbêŋ nêm lamavi êndêŋ ôpatu ba halêm hathak Anyô Bêŋ anêŋ athêŋ!” g 
“Wapômbêŋ nêm lamavi êndêŋ avômalô Islael iniŋ Kiŋ!”
14 Yisu hawa bok doŋki map te ba hayô hamô hatôm atu ba bôk eto halôk Wapômbêŋ anêŋ kapya nena,

15 “Môlô avômalô Saion miŋ nôkô ami.
Ôŋgô! Unim kiŋ halêm!
Yani hayô hamô bok doŋki nakaduŋ te ba halêm!” h 
16  i Ŋê ku êyê nôm takêŋ ma doŋtom êthôŋ anêŋ ôdôŋ paliŋ. Ma Yisu hama ba haviyô hathak loŋbô ma miŋ leŋiŋhabi abô takatu ba bôk eto halôk Wapômbêŋ anêŋ kapya. Êŋ ma eyala nena abô êŋ eto hathak Yisu da lôk leŋiŋhabi nôm takatu ba idum hadêŋ yani.

17 Avômalô takatu ba bôk êyê Yisu halam Lasalus hêk siô ba hik liŋ hathak loŋbô enaŋ haveŋ denaŋ ba abô êŋ hi mayaliv. 18 Aêŋ ba avômalô bêŋ anôŋ elaŋô nena Yisu bôk hadum lavôŋiŋ êŋ. Ba intu etak Jelusalem ba i ek nêpôm yani. 19 Ŋê Palisi êyê ma thêlôda enaŋ hadêŋ i, “Ôŋgô! Avômalô sapêŋ lêk esopa yani ba alalôaniŋ ku anôŋ mi.”

Yisu anêŋ ku hayô

20 Avômalô loŋ buyaŋ doho i daku Jelusalem ek nêgê waklavôŋ Hale ba Hi ba nênêm yeŋ imbiŋ avômalô Islael. 21 Ma i hadêŋ Pilip, anyô Betsaida anêŋ Galili. Ma enaŋ hik yani liŋ, “Anyô bêŋ, yêlô adum ek nagê Yisu.” 22 Êŋ ma Pilip hi hanaŋ hadêŋ Andulu ba thai i enaŋ hadêŋ Yisu.

23  j Ma Yisu hanaŋ, “Wakma lêk hayô yôv ek injik Anyô Anêŋ Nakaduŋ anêŋ lôkmaŋgiŋ thô. 24  k Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô. Yaŋvêk te miŋ evatho halôk pik ami, êŋ ma tem miŋ injik anôŋ ami. Tem ida êmô aêŋ. Ma doŋtom yaŋvêk atu ba evatho halôk pik, êŋ ma hama ba tem injik anêŋ anôŋ bêŋ anôŋ. 25  l Anyô te lahaviŋ anêŋ lôkmala bêŋ anôŋ êŋ ma anêŋ lôkmala êŋ tem nêm yak ba mi. Ma anyô te hapôlik hathak anêŋ lôkmala pik êntêk êŋ ma tem embaloŋ anêŋ lôkmala êŋ loŋ wak nômbêŋ intu sapêŋ. 26 Ôpatu ba hadum ek indum yenaŋ ku ma esopa ya ba loŋ atu ba yahamô ma tem êmô imbiŋ. Ma Wakamik tem enaŋ abô mavi esak ôpêŋ.

27  m  “Lêk yaleŋmalaiŋ bêŋ ba hatôm yanaŋ nena, ‘Wakamik, nêm ya bulubiŋ.’ Dô! Yahalêm ek yandum ku êŋ. 28 Wakamik, nuŋgwik anêm lôkmaŋgiŋ thô!”

Êŋ ma kaêk te halam anêŋ malak leŋ nena, “Bôk yahik yenaŋ lôkmaŋgiŋ thô yôv. Ma tem yandum esak loŋbô.”
29 Avômalô nômbêŋ atu imiŋ loŋ êŋ elaŋô abô êŋ ba enaŋ, “Kakalu!” Ma doho enaŋ, “Aŋela te hanaŋ abô hadêŋ yani!”

30 Ma Yisu hanaŋ nena, “Kaêk êŋ halêm ek nêm môlô sa. Yani miŋ halam ek nêm ya sa ami ma mi. 31 Ku nenaŋ avômalô pik bêŋ lêk hayô yôv. Ba tem nimbi pik êntêk anêŋ anyô bêŋ kambom atu ni. 32  n Ma tem nênêm ya liŋ êtôm sêbôk ba Mose hathôkwêŋ umya dahô hathak a ek endom avômalô sapêŋ nêlêm êndêŋ ya.” 33  o Yisu hanaŋ abô êŋ ek injik loŋôndê atu ba tem nijik yani vônô esak alovalaŋaŋsiŋ thô.

34  p Ma avômalô nômbêŋ atu enaŋ, “Abô balabuŋ hanaŋ nena Mesia atu tem êmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ ba yêlô ayala abô êŋ. Ma honaŋ nena nêsôkwêŋ o Anyô Anêŋ Nakaduŋ esak a. Anyô Anêŋ Nakaduŋ êŋ ma opalê?” 35  q Ma Yisu hanaŋ, “Sawa bidoŋ iyom ma deda tem êmô imbiŋ môlô. Ba ôpatu haveŋ momaŋiniŋ ma hathôŋ nena tem ni êsê. Aêŋ ba intu môlô nombeŋ yapiŋ êŋa tem momaŋiniŋ êyô môlô vôv! 36  r Deda hamô haviŋ môlô denaŋ. Aêŋ ba nônêmimbiŋ yani ek môlô tem numbitak deda anêŋ avômalô.” Yisu hanaŋ abô êŋ yôv ma hatak thêlô ba hi hakopak.

Avômalô bêŋ anôŋ miŋ êvhaviŋ Yisu ami

37 Yisu bôk hadum lavôŋiŋ lomaloma hêk avômalô maleŋiŋ. Ma doŋtom miŋ êvhaviŋ yani ami 38 ek plopet Aisaia anêŋ abô injik anôŋ nena,

“Anyô Bêŋ, opalê lêk hêvhaviŋ alalôaniŋ abô?
Ma opalê lêk hayê anêm lôklokwaŋ atu ba bôk huik thô? Mi anôŋ.” s 
39 Avômalô iniŋ lôklokwaŋ mi ek nêmimbiŋ ba intu plopet Aisaia bôk hanaŋ hêk Wapômbêŋ anêŋ kapya aêntêk,

40 “Yani habi thêlô maleŋiŋ siŋ
ma hik thêlôniŋ auk siŋ
ek miŋ nêgê esak maleŋiŋ
lôk neyala ênjêk iniŋ auk
ba nêmbô nêlêm êndêŋ ya ek yandum thêlô mavi ami.” t 
41  u Aisaia bôk hayê Yisu anêŋ lôkmaŋgiŋ. Aêŋ ba yani hanaŋ abô êŋ hathak Yisu.

42  v Ma avômalô Islael iniŋ ŋê bêŋbêŋ doho êvhaviŋ Yisu ma doŋtom miŋ enaŋ iniŋ êvhaviŋ bêŋ ami. Thêlô êkô ek Palisi nênêm i vê 43  w ba intu leŋiŋhaviŋ avômalô pik iniŋ leŋiŋmavi bêŋ anôŋ hamôŋ ek Wapômbêŋ anêŋ lamavi. 44 Ma Yisu halam kaêk nena, “Ôpatu ba hêvhaviŋ ya ma hêvhaviŋ ôpatu ba hêv ya ba yahalêm haviŋ. Miŋ hêvhaviŋ ya iyom ami. 45  x Ôpatu ba hayê ya, êŋ ma hatôm hayê ôpatu ba hêv ya ba yahalêm. 46 Yahalêm hatôm deda hamô pik ek opalêla takatu ba êvhaviŋ ya ma tem miŋ nêmô momaŋiniŋ esak loŋbô ami.

47  y  “Yahalêm ek yanêm avômalô pik bulubiŋ. Ma miŋ yahalêm ek yandum abô ek avômalô pik ami. Aêŋ ba opalêla takatu ba elaŋô yenaŋ abô ba miŋ esopa ami ma tem miŋ yandum abô ek i ami. 48 Abô takêntêk ba yahanaŋ êŋ iyom intu tem êtôm abô nindum abô esak êndêŋ pik lo leŋ anêŋ daŋ ba opalê atu ba hadô ya ba miŋ halaŋô yenaŋ abô ami, êŋ ma tem yani indum abô. 49 Ma Wakamik atu ba hêv ya ba yahalêm intu hêv abô êŋ ba yahanaŋ. Miŋ yada yahanaŋ yenaŋ abô ami. Ba intu tem nindum abô esak abô êŋ iyom. 50 Ma yahayala nena Wakamik anêŋ abô tem nêm lôkmala atu ba nêmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Aêŋ ba yahanaŋ abô takatu ba Wakamik hêv hadêŋ ya iyom.”

Copyright information for `HOT