John 4

Yisu hanaŋ abô haviŋ avi Samalia te

a Yisu da miŋ hathak hathik avômalô ami. Avômalô takatu ba leŋiŋhaviŋ nesopa Yisu i hadêŋ anêŋ ŋê ku ek nisik i êndôk ŋaŋ. Ma Palisi elaŋô nena avômalô bêŋ anôŋ i hadêŋ Yisu ek isik i. Ma Jon anêŋ lêk auviŋna. Yisu halaŋô abô êŋ ma hayê nena Palisi lêk ititiŋ anêŋ ku ba intu hatak Judia ma havôhi Galili.

Ma loŋôndê atu ba hi Galili ma hi Samalia haviŋ. b Êŋ ma yani haveŋ ba hi hayô Samalia iniŋ malak lôŋ te ba elam nena Sika. Loŋ êŋ ma habobo pik sêbôk ba Jekop hêv hadêŋ nakaduŋ Josep. Ma Jekop bôk halav ŋaŋ lôv te hamô loŋ êŋ. Yisu haveŋ aleba waklêvôŋ biŋ ma hayô ŋaŋ lôv êŋ ma yani lêk vau ba halôk hamô biŋ. Ŋê ku lêk i malak ek nênêm vuli nôm. Ma avi Samalia te halêm ek enja ŋaŋ. Ma Yisu hanaŋ hadêŋ avi êŋ, “Ŋaŋ ek yanum.”

c Avômalô Islael ethak êpôlik ek avômalô Samalia ba intu avi êŋ hanaŋ, “O ma Islael ma ya ma avi Samalia. Ma aisê ka honaŋ nena ŋaŋ êlêm ek unum?”

10  d Ma Yisu hanaŋ hadêŋ avi êŋ, “Hoyala nôm mavi atu ba Wapômbêŋ hêv lôk hoyala ôpatu ba hanaŋ, ‘Ŋaŋ ek yanum’, êŋ ma tem onaŋ injik yani liŋ ek nêm ŋaŋ lôkmala êndêŋ o.”

11 Ma avi êŋ hanaŋ hadêŋ yani, “Anyô Bêŋ, lôv êntêk ma daim ba anêm uŋ onja ŋaŋ êsê? Ma ŋaŋ lôkmala êŋ tem onja anêŋ êsê? 12  e Yêlôaniŋ bumalô Jekop hêv ŋaŋ lôv êntêk hadêŋ yêlô. Ma yanida lôk nali lôk anêŋ bokmaŋkao sapêŋ inum halôk ŋaŋ lôv êntêk. Ma anêm ŋaŋ ma mavi anôŋ ek ŋaŋ êntêk lôk o ma bêŋ ek Jekop e?”

13 Ma Yisu hanaŋ, “Ŋaŋ êntêk ba inum ma tem nesakmuniŋ esak loŋbô. 14  f Ma doŋtom ôpatu ba hanum ŋaŋ atu ba yahêv ma miŋ hatôm esakmuniŋ esak loŋbô ami. Lôk ŋaŋ êŋ ma tem imbitak êtôm ŋaŋ onaŋ te ênjêk o kapôlôm ba nêm lôkmala anôŋ atu ba tem êmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ.”

15 Ma avi êŋ hanaŋ hadêŋ Yisu, “Anyô bêŋ, nêm ŋaŋ êŋ êndêŋ ya ek miŋ yasakmuniŋ esak loŋbô ami. Lôk miŋ yalêm loŋ êntêk ek yanja ŋaŋ esak loŋbô ami.”

16 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ yani, “Nu ondam vônim êlêm.”

17 Ma avi êŋ hanaŋ, “Ya anyô mi.”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ yani, “Lêk honaŋ avanôŋ nena o anyô mi.
18 Sêbôk ma vônim baheŋvi. Ba anyô atu ba lêk hômô haviŋ yani ma miŋ vônim ami. Lêk honaŋ abô avanôŋ!”

19 Ma avi êŋ hanaŋ hadêŋ yani, “Anyô bêŋ, lêk yahayala nena o ma plopet te. 20  g Yêlôaniŋ bumalô ethak êv yeŋ halôk dumlolê êntêk. Ma doŋtom môlô avômalô Islael onaŋ nena Wapômbêŋ lahaviŋ alalô nanêm yeŋ êndôk Jelusalem.”

21 Ma Yisu hanaŋ, “Livôŋ! Ondaŋô! Wak te ma tem miŋ môlô nônêm yeŋ ek Wakamik êndôk dumlolê êntêk lo Jelusalem ami. 22  h Môlô avômalô Samalia ma ôthôŋ ôpatu ba ôêv yeŋ hadêŋ. Ma Wapômbêŋ hêv anyô Islael te ek nêm avômalô bulubiŋ ba intu yêlô avômalô Islael ayala ôpatu ba yêlô êv yeŋ hadêŋ yani.

23  i  “Wapômbêŋ ma lôkmala anêŋ ôdôŋ. Ba intu Wapômbêŋ habôlêm avômalô takatu ba êv yeŋ ek injiki thô nena thêlô bôk ewa Wapômbêŋ anêŋ lôkmala anôŋ yôv. Aêŋ ba avômalô takatu ba êvhaviŋ Wapômbêŋ intu nênêm yeŋ aêŋ. Ma waklavôŋ atu ba nôm êŋ imbitak intu tem imbitak. Ma lêk hayô yôv.”

25 Ma avi êŋ hanaŋ hadêŋ Yisu, “Yahayala nena Mesia tem êlêm ma tem injik nômkama sapêŋ thô êndêŋ alalô.” (Ma “Mesia” êŋ intu elam nena “Kilisi”.)

26  j Ma Yisu hanaŋ hadêŋ yani, “Ôpatu ba hanaŋ abô hadêŋ o ma yani êŋ.”

27 Enaŋ abô denaŋ ma Yisu anêŋ ŋê ku êvô êlêm hathak loŋbô ma êyê Yisu hanaŋ abô haviŋ avi êŋ ba esoŋ kambom. Ma doŋtom thêlô bônôŋ ma miŋ enaŋ hik yani liŋ nena, “Lemhaviŋ malê?” mena “Honaŋ abô haviŋ avi êntêk eka?”

28 Êŋ ma avi êŋ hatak anêŋ uŋ hawa ŋaŋ hamô ma havôhi malak ôdôŋ hathak loŋbô. Ma hanaŋ hadêŋ avômalô nena, 29 “Môlô nôlêm ôŋgô anyô te! Nôm takatu ba bôk yahadum yôv ma yani hayala ba hanaŋ bêŋ hadêŋ ya. Betha yani ma Mesia atu la.” 30 Avômalô elaŋô abô êŋ ma etak malak ba i hadêŋ Yisu.

31 Avi Samalia hamô malak denaŋ ma ŋê ku enaŋ hadêŋ Yisu nena, “Kêdôŋwaga, noŋgwaŋ nôm.”

32 Ma hanaŋ, “Yenaŋ nôm hamô ek yaŋgaŋ ma môlô ôthôŋ nôm êŋ paliŋ.”

33 Êŋ ma ŋê ku enaŋ hadêŋ thêlôda nena, “Betha anyôla lêk hêv nôm hadêŋ yani la?”

34  k Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô, “Yenaŋ nôm êntêk. Tem yasopa Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba yandum anêŋ ku lôkthô atu ba hêv ya ba yahalêm. 35  l Môlô othak onaŋ, ‘Ayôŋ ayova iyom hêk, êŋ ma tem nôm injik anôŋ ba alalô naja.’ Yanaŋ êndêŋ môlô! Malemim ekyav ba ôŋgô ku katô! Nôm lêk hik anôŋ yôv! 36 Ôpatu ba halav nôm ma hawa anêŋ vuli. Yani halav nôm anôŋ ek nôm sapêŋ êŋ neja lôkmala anôŋ atu ba tem nêmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ ek anyô havatho nôm lôk anyô halav nôm thai luvi leŋiŋmavi. 37 Aêŋ ba abô êntêk ma abô avanôŋ. ‘Anyô yaŋ habaŋ ku ba havatho ma anyô yaŋ halav anêŋ anôŋ.’ 38 Yahêv môlô ba u ek noja nôm êmô ku atu ba miŋ bôk môlô udum ku êŋ ami. Anyô vi idum ku êŋ. Ma môlô u olav anôŋ iyom.”

39 Avômalô Samalia bêŋ anôŋ êmô malak êŋ ba elaŋô avi êŋ hanaŋ, “Nôm takatu ba bôk yahadum yôv ma yani hayala ba hanaŋ bêŋ hadêŋ ya!” Ba intu thêlô êvhaviŋ Yisu. 40 Êŋ ma ŋê Samalia takêŋ êlêm enaŋ hik yani liŋ, “Ômô imbiŋ yêlô wak doho!” Ma yani hamô haviŋ thêlô hatôm wak ju. 41 Ma hanaŋ abô haviŋ i ba intu bêŋ anôŋ êvhaviŋ yani.

42  m Ma thêlô enaŋ hadêŋ avi êŋ nena, “Sêbôk yêlô alaŋô anêm abô ba êvhaviŋ. Ma lêk yêlôda alaŋô anêŋ abô ma ayala nena avanôŋ. Ôpêŋ ma ôpatu ba tem nêm avômalô pik bulubiŋ.”

Yisu hadum anyô bêŋ te nakaduŋ mavi

43  n Wak ju hale ba hi ma hatak loŋ êŋ ma hi Galili. Ma avômalô Galili doho bôk êmô Jelusalem hadêŋ waklavôŋ Hale ba Hi ba intu êyê nôm takatu ba hadum. Aêŋ ba hayô Galili ma ewa yani thô. Ma doŋtom ewa yani thô oyaŋ hathak nêgê nômbithi iyom ba intu hatôm abô atu ba Yisu hanaŋ nena plopet ma athêŋ mi hêk iniŋ malak ôdôŋ. 46  o Hamô Galili vêm ma havôhi Kena loŋ atu ba bôk hadum ŋaŋ ba habitak waiŋ. Kena ma hamô Galili kapô. Ma anyô bêŋ te hamô Kapaneam ba namalô hapôm lijiŋ ba hadum ek ema. 47  p Ôpêŋ halaŋô nena Yisu bôk hatak Judia ma lêk hamô Galili. Êŋ ma hi hadêŋ Yisu ba halaŋ hadêŋ yani nena ni indum namalô mavi.

48  q Aêŋ ba Yisu hathaŋ yani aêntêk, “Môlô lemhaviŋ yandum lavôŋiŋ lôk nômbithi lomaloma ek môlô nônêmimbiŋ ya e?”

49 Êŋ ma anyô bêŋ êŋ hanaŋ hadêŋ Yisu, “Anyô bêŋ, ôlêm ketheŋ! Yenaŋ okna tem ema!”

50  r Ma Yisu hanaŋ hadêŋ yani, “Ondenu! Nalummalô tem êmô lôkmala.”

Yôv ma ôpêŋ hêvhaviŋ Yisu anêŋ abô ba hi
51 ma anêŋ ŋê ku êpôm yani ba enaŋ nena, “Nalummalô hamô lôkmala.” 52 Êŋ ma yani hanaŋ hik thêlô liŋ nena wakma alê intu okna êŋ mavi. Ma enaŋ, “Wakbôk yaŋsiŋ hatôm 1 kilok ma lijiŋ êŋ hatak yani.”

53 Ma lambô lahabi nena wakbôk atu ba hatôm wakma êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ yani nena, “Nalummalô tem êmô lôkmala.” Ba intu yani lôk anêŋ avômalô sapêŋ êvhaviŋ.

54  s Yisu bôk hatak Judia ba hi Galili ma hadum lavôŋiŋ yaŋ êŋ ek hik thô nena Wapômbêŋ hêv yani ba halêm.

Copyright information for `HOT