a12:1Mat 16:5-6; Mak 8:14-15
c12:7Luk 12:24; Ap 27:34
e12:151Ti 6:9-10
f12:21Mat 6:19-20
g12:32Mat 14:27, 25:34
i12:35Mat 25:1-13
j12:39Mat 24:43-44; 1Te 5:2
k12:44Mat 25:21,23
l12:47Jem 4:17
n12:53Mai 7:6

Luke 12

Noyabiŋ am esak Palisi iniŋ kobom kambom

(Mat 10:26-33; 12:31-32; 10:19-20)

a Avômalô bêŋ anôŋ bomaŋ ethak doŋtom ba êyô imiŋ i pesa. Ma Yisu hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku aêntêk, “Noyabiŋ am esak Palisi iniŋ kobom kambom. Thêlô idum hatôm ŋê mavi êmô avômalô malêvôŋ, ma doŋtom auk lomaloma hêk iniŋ kapôlôŋiŋ. Nôm êŋ ma hatôm yis ba tem êmbôv avômalô bêŋ anôŋ. b Nôm takatu ba havuŋi hêk loŋ kapô ma tem imbitak loŋ yaiŋ. Ma abô takatu ba havuŋi ma tem avômalô sapêŋ neyala. Aêŋ ba abô takatu ba môlô onaŋ hadêŋ bôlôvôŋ ma tem avômalô nedaŋô êndêŋ lôkwak. Ma abô takatu ba môlô onaŋ thikuthik halôk unyak kapô, êŋ ma tem nimiŋ unyak vôv ba nendam bêŋ.

“Yenaŋ avômalô, yanaŋ êndêŋ môlô nena miŋ nôkô ek avômalô ami. Thêlô hatôm nijik lemvimkupik iyom vônô. Ma embeŋ yam ma tem miŋ hatôm nindum nômlate ami. Odaŋô tem yaŋgik ôpatu ba môlô nôkô esak thô: Nôkô ek Anyô Bêŋ. Yani hatôm injik môlô lemvimkupik vônô vêm ma imbi êndôk atum lôkmala. Ba intu nôkô ek yani iyom.

“Avômalô ethak êv vuli menak yaônena hathak valuseleŋ yaô ek eyaŋ. Ma doŋtom Wapômbêŋ miŋ hathôŋ thêlô te ami, mi. c Yani bôk hakatuŋ môlô sapêŋ lemimkadôk ŋauŋ yôv. Aêŋ ba môlô ma bêŋ ek menak, ba intu miŋ nôkô ami.

“Yanaŋ êndêŋ môlô nena ôpatu ba hanaŋ hadêŋ avômalô nena hasopa ya ma tem ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu yanaŋ imiŋ Wapômbêŋ ma ba aŋela nedaŋô nena, ‘Ôpêntêk ma yenaŋ.’ Ma ôpatu ba hanaŋ hadêŋ avômalô nena hadô esopa ya, intu tem yanaŋ imiŋ Wapômbêŋ ma ba aŋela nedaŋô nena, ‘Yahathôŋ ôpêŋ paliŋ.’ 10 Ma anyô te hanaŋ abô kambom hathak Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu, ma Wapômbêŋ tem nêm ôpêŋ anêŋ kambom vê. Ma doŋtom anyôla hayê Lovak Matheŋ anêŋ ku ba hanaŋ abôma nena, ‘Êntêk ma Ŋgôk Bêŋ anêŋ ku’, êŋ ma Wapômbêŋ tem miŋ nêm ôpêŋ anêŋ kambom êŋ vê ami.

11  d  “Avômalô evaloŋ môlô loŋ ba u unyak yeŋ mena êdô môlô hamiŋ ŋê bêŋbêŋ mena ŋê loŋ buyaŋ iniŋ ŋê bêŋbêŋ maleŋiŋ, êŋ ma miŋ nôkô ba nonaŋ nena, ‘Yêlô tem nanaŋ malê?’ mena ‘nanaŋ viyaŋ aisê?’ ami. Mi. 12 Lovak Matheŋ tem nêm auk êndêŋ môlô ek nonaŋ.”

Anyô lôkmaŋgiŋ atu ba auk mi

13 Anyô te hamiŋ avômalô nômbêŋ atu kapô ma hanaŋ hadêŋ Yisu aêntêk, “Kêdôŋwaga, wakamik bôk hama yôv ba onaŋ ek aiyaŋ bêŋ imbi anêŋ nômkama sam ba nêm ôdôŋ te ek ya.”

14 Ma doŋtom Yisu hanaŋ hik ôpêŋ liŋ, “Aisête? Opalê te hatak ya ek yambitak anyô bêŋ ek yambi môlônim nômkama sam?” 15  e Ma Yisu hanaŋ hadêŋ avômalô aêntêk, “Noyabiŋ am katô ek miŋ malemimkilik ek nômkama lomaloma ami. Anyô miŋ hamô lôkmala hathak nômkama ami.”

16 Ma Yisu hanaŋ abô loŋ kapô te hadêŋ thêlô aêntêk, “Anyô lôk nômkama bêŋ te anêŋ nômkama hik anôŋ bêŋ anôŋ hamiŋ ku. 17 Êŋ ma yani lahabi aêntêk, ‘Yatak yenaŋ nôm êmô êsê? Yenaŋ unyak kapô sapêŋ putup ba mi.’ 18 Ma yani hanaŋ, ‘Aêŋ ba dô ma yandum aêntêk. Yaseŋ yenaŋ unyak sapêŋ thô ma yandav unyak lukmuk bêŋbêŋ ek yandô yenaŋ nôm lôk nômkama sapêŋ êmô kapô. 19 Ma yada yanaŋ êndêŋ ya aêntêk, “Ya ma anyô lôkmaŋgiŋ kambom. Yenaŋ nômkama bêŋ anôŋ hamô. Ba tem yaŋgaŋ lo yanum ma yamô mavi iyom êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma miŋ hatôm yandum ku te ami.” ’

20 “Ma doŋtom Wapômbêŋ hanaŋ hadêŋ ôpêŋ aêntêk, ‘O anyô molo! Bôlôvôŋ êntêk ma tem yanja anêm lôkmala vê ba oma, ma opalê tem enja nômkama takatu ba hopesaŋ ek oda?’

21  f  “Noyabiŋ am! Avômalô takatu ba êpôm nômkama bêŋ anôŋ ek thêlôda ba leŋiŋpaliŋ Anyô Bêŋ hatôm ôpêntêk, thêlô êŋ ma nômkama mi anôŋ hêk malak leŋ.”

Miŋ nôkô esak nôm atu tem imbitak ami

(Mat 6:25-34)

22 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku aêntêk, “Lôkmala ma bêŋ ek nôm eyaŋ. Ma leŋviŋkupik ma bêŋ ek kwêv lo sup. Aêŋ ba intu yanaŋ êndêŋ môlô nena miŋ lemimimbi bêŋ anôŋ esak nômkama pik lomaloma êtôm kwêv mena nôm ami. 24 Môlô lemimimbi menak yelam. Thêlô ku kapô mi. Ma miŋ ethak ewa nôm ba etak hamô unyak kapô ek waklavôŋ nôm mi ami. Ma doŋtom Wapômbêŋ havakôŋ thêlô. Ma môlô ma Wapômbêŋ lahaviŋ bêŋ anôŋ hamôŋ ek menak ba intu tem eyabiŋ môlô. 25 Ma hatôm anyô te hamô ba hakôki ek êmô pik êntêk, êŋ ma tem kobom êŋ nêm yani sa ek êmô lôkmala dokte imbiŋ e? Ma mi anôŋ. 26 Môlô miŋ hatôm nundum nôm yaôna aêŋ ami. Aêŋ ba aisê ka môlô lemimhabi bêŋ anôŋ hathak nômkama takêŋ.

27 “Lemimimbi alokwaŋ vuak. Thêlô miŋ idum ku lôk epesaŋ sôp ami. Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô nena alokwaŋ vuak takêŋ iniŋ lêlêyaŋ hamôŋ ek Kiŋ Solomon anêŋ nômkama mavi sapêŋ. 28 Aêŋ ba Wapômbêŋ hêv sôp mavi anôŋ hadêŋ alokwaŋ vuak lo kamuŋ lomaloma atu ba êmô bidoŋ, êŋ ma anyô ethak ele ba êbôk hathak atum. Aêŋ ba môlô oyala nena Wapômbêŋ lahaviŋ bêŋ anôŋ ek nêm sôp êndêŋ môlô imbiŋ. Alikaknena, môlônim ôêvhaviŋ miŋ bêŋ ami. 29 Ba miŋ kapôlômim injik am esak oŋgwaŋ malê mena nunum malê ami. 30 Ŋê daluk ethak leŋiŋhiki ba êbôlêm nôm takêŋ, ma doŋtom môlônim Lemambô hayala môlônim malaiŋ ba tem nêm nôm takêŋ êndêŋ môlô. 31 Aêŋ ba môlô lemim injik am ek nômbôlêm Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak. Êŋ ma tem yani nêm nôm takêŋ sapêŋ êndêŋ môlô imbiŋ.

32  g  “Môlô boksipsip ôdôŋ yaôna, miŋ nôkô ami. Lemambô lamavi ek nêm loŋ lôkliŋyak êndêŋ môlô. 33  h Ma môlô owa vuli hathak unim nômkama ma nônêm êndêŋ ŋê siv. Noja vak valuseleŋ atu ba tem miŋ kambom ami, ma nusup nômkama kêkêlô lomaloma ek môlô ênjêk leŋ. Loŋ êŋ ma ŋê vani lo didu mi, ba intu unim nômkama valova tem êmô. 34 Ma loŋ atu ba môlônim nômkama kêkêlô hamô, loŋ êŋ iyom intu tem môlônim lemimhaviŋ êmô imbiŋ.

Noyabiŋ Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu

(Mat 24:42-51)

35  i  “Môlô nôpôpêk am ek nundum ku ba intu nupuk unim sôp ma nôtôm unim atum lam ba noyabiŋ nômô 36 êtôm avômalô ku takatu ba eyabiŋ iniŋ anyô bêŋ. Thêlôniŋ anyô bêŋ bôk hi hayaŋ nôm ewa avi vêm ma tem êmbôlêm esak loŋbô. Yani havôhalêm anêŋ loŋ ba hapididiŋ unyak abôlêk ma tem nijik unyak abôlêk vê ketheŋ ba neja yani thô. 37 Anyô bêŋ êŋ hayô ba hayê nena anêŋ ŋê ku eyabiŋ yani ba êmô lêlê, êŋ ma tem yani lamavi ma thêlô nêmô lôk leŋiŋmavi. Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena anyô bêŋ êŋ tem ipuk anêŋ sôp ku ma enaŋ ek thêlô nêndôk nêmô biŋ ma yani nêm nôm êndêŋ thêlô êtôm anyô ku te. 38 Anyô bêŋ hale halêm hadêŋ bôlôvôŋ biŋ mena lôkbôk momaŋiniŋ ba hayê anêŋ ŋê ku miŋ êk sôm ami ma eyabiŋ yani iyom, êŋ ma tem nêm anêŋ lamavi êndêŋ thêlô.

39  j “Môlô lemimimbi abô êntêk katô. Unyak te anêŋ alaŋ halaŋô abô nena ŋê vani tem nijik anêŋ unyak vose, êŋ ma yani hêk lêlê ek ŋê vani miŋ hatôm nijik unyak êŋ vose ami. 40 Ma Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem endelêm ba indum môlô nosoŋ kambom. Ba intu nômô lêlê aêŋ iyom.”

41 Ma Pita hanaŋ aêntêk, “Anyô Bêŋ, hôêv abô loŋ kapô êntêk hadêŋ yêlô iyom mena hôêv hadêŋ avômalô sapêŋ haviŋ e?”

42 Êŋ ma Anyô Bêŋ hanaŋ nena, “Yahanaŋ hadêŋ ŋê takatu ba idum iniŋ anyô bêŋ anêŋ ku mavi êtôm anyô lôkauk bêŋ atu ba hayabiŋ nômkama mavi. Unyak alaŋ hatak yani ek eyabiŋ anêŋ ŋê ku vi ba nêm nôm êndêŋ i êtôm anêŋ wakma atu ba hatak. Vêm ma hi loŋ buyaŋ. 43 Ma unyak alaŋ havôhalêm hathak loŋbô ma hayê nena anyô ku êŋ hadum ku mavi, ma tem lamavi esak ôpêŋ. 44  k Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena unyak alaŋ êŋ tem etak ôpêŋ ek eyabiŋ anêŋ nômkama sapêŋ. 45 Ma doŋtom anyô ku êŋ lahabi hêk kapô nena, ‘Lêk sawa daim ma yenaŋ anyô bêŋ miŋ havôhalêm ketheŋ ami.’ Êŋ ma hik anyô lo avi ku vi ma hayaŋ nôm lôk hanum waiŋ bêŋ anôŋ aleba halo molo. 46 Hadum aêŋ ba hathôŋ paliŋ ma unyak alaŋ tem êyô ba indum ôpêŋ esoŋ kambom. Êŋ ma unyak alaŋ tem nêm vovaŋ bêŋ êndêŋ yani ma êndô ôpêŋ êmô imbiŋ ŋê takatu ba miŋ êvhaviŋ ami.

47  l  “Anyô ku atu ba hayala anêŋ anyô bêŋ anêŋ lahaviŋ ma doŋtom miŋ hapesaŋ nômkama ba hasopa anêŋ anyô bêŋ anêŋ lahaviŋ ami ma tem enja vovaŋ bêŋ. 48 Ma doŋtom anyô ku atu ba miŋ hayala anêŋ anyô bêŋ anêŋ lahaviŋ ami ma hadum nômkama kambom ma tem enja vovaŋ yaô.

“Ôpatu ba Wapômbêŋ hêv auk bêŋ hadêŋ yani, êŋ ma Wapômbêŋ lahaviŋ yani indum ku bêŋ esak. Ma ôpatu ba Wapômbêŋ hêv auk bêŋ anôŋ hadêŋ yani, êŋ ma Wapômbêŋ lahaviŋ yani indum ku bêŋ anôŋ esak.

Yisu halêm ek embak avômalô vose

(Mat 10:34-36)

49 “Yahalêm ek yambi atum êndôk pik. Yaleŋhaviŋ lôklokwaŋ nena atum êŋ bôk hathaŋ yôv. 50  m Tem yanja vovaŋ bêŋ ba intu yakapôlôŋ malaiŋ kambom endeba anêŋ daŋ. 51 Môlô osoŋ nena yahalêm ek yandum avômalô kapôlôŋiŋ êndôk biŋ e? Mi anôŋ! Yanaŋ êndêŋ môlô nena yahalêm ek yambak i vose. 52 Yaô lôk embeŋ yam ma avômalô baheŋvi anêŋ unyak te tem nembaki vose ni ôdôŋ ju ba lokwaŋlô tem nêmbôliŋ dômiŋ êndêŋ lokwaŋju ma lokwaŋju tem nêmbôliŋ dômiŋ êndêŋ lokwaŋlô. 53  n Tem thêlô nembak i vose, ba lambô tem êmbôliŋ dôm êndêŋ nakaduŋ, ma namalô tem êmbôliŋ dôm êndêŋ lambô, ma talêbô tem êmbôliŋ dôm êndêŋ nalavi, ma nalavi tem êmbôliŋ dôm êndêŋ talêbô, ma yaŋavi tem êmbôliŋ dôm êndêŋ namalô yanavi, ma namalô yanavi tem êmbôliŋ dôm êndêŋ yaŋavi.”

Noyala waklavôŋ bôlôŋ êntêk

(Mat 16:2-3; 5:25-26)

54 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ avômalô nômbêŋ atu aêntêk, “Môlô ôyê buliv loŋgavu hamô loŋ wak halôk, êŋ ma môlô onaŋ nena, ‘Ôthôm tem êyô.’ Êŋ ma ôthôm hik hayô. 55 Ma lovak halêm anêŋ loŋ vovaŋ, êŋ ma môlô onaŋ nena, ‘Tem vovaŋ kambom.’ Êŋ ma tak vovaŋ kambom. 56 Môlô avômalô abôyaŋ. Môlô ôyê leŋ lo pik ma oyala anêŋ ôdôŋ, ma doŋtom waklavôŋ êntêk ma môlô ôthôŋ anêŋ ôdôŋ paliŋ.

57 “Aisê ka môlô miŋ lemimhabi katô nena yenaŋ abô ma thêthôŋ mena mi e? 58 Nodaŋô! Anyô te hadum ek idum abô ek o ba hawa o ba hi unyak nindum abô. Mamu oveŋ loŋôndê denaŋ, êŋ ma opesaŋ abô imbiŋ yani ketheŋ. Ma miŋ honaŋ abô mavi hadêŋ yani ami, êŋ ma tem ôpêŋ êmbôv o lôklokwaŋ kambom ba ni êndêŋ anyô halaŋô abô. Ma anyô bêŋ êŋ tem nêm o ni êndêŋ sôp bidoŋ. Ma sôp bidoŋ tem êmbôv o kisi ba ni etak o êndôk koladôŋ. 59 Yanaŋ êndêŋ o nena tem ômô koladôŋ endeba nêm anêm vuli sapêŋ am. Aêŋ ba lemimbi katô am!”

Copyright information for `HOT