c13:82Pi 3:9,15
d13:14Kis 20:9-10; Lo 5:13-14
f13:25Mat 25:10-12
g13:27Sng 6:8
h13:28-29Mat 8:11-12; Sng 107:3
i13:30Mat 19:30
j13:35Sng 118:26

Luke 13

Node am liliŋ

Yôv ma anyô doho êyô ba enaŋ hadêŋ Yisu hathak ŋê Galili doho êbôk iniŋ da ma Pailat hik thêlô vônô ba iniŋ thalaleŋ haŋgasô hathak iniŋ da. a Ma Yisu hanaŋ viyaŋ nena, “Môlô osoŋ nena ŋê Galili êŋ iniŋ kambom hamôŋ ek avômalô Galili vi ba malaiŋ êŋ hapôm thêlô e? Ma mi. Ma doŋtom môlô miŋ ole kapôlômim liliŋ ami, êŋ ma malaiŋ tem êpôm môlô imbiŋ êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma anyô hatôm 18 takatu ba unyak daim anêŋ Siloam haŋgôli ba hik thêlô vônô, êŋ ma môlô osoŋ nena thêlôniŋ kambom hamôŋ ek avômalô Jelusalem iniŋ kambom e? Ma mi. Ma doŋtom môlô miŋ ole kapôlômim liliŋ ami, êŋ ma malaiŋ tem êpôm môlô imbiŋ êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ.”

Abô loŋ kapô hathak alokwaŋ anôŋ mi

Ma Yisu hanaŋ abô loŋ kapô te aêntêk, “Alokwaŋ sabo te hamiŋ anyô te anêŋ ku kapô. Ma wak te ma yani hi ku kapô ek ênjê nena hik mena mi e? Ma doŋtom mi. b Êŋ ma yani hanaŋ hadêŋ anêŋ anyô ku nena, ‘Ondaŋô. Sondabêŋ lokwaŋlô ma yahalêm ek yaŋgê a êntêk anêŋ va ma doŋtom mi. Alokwaŋ êŋ habuliŋ yenaŋ pik anêŋ lêŋlêŋ, ba dô ma onde lu.’

c  “Ma anyô ku êŋ hanaŋ viyaŋ nena, ‘Anyô bêŋ, otak imiŋ sondabêŋ te vêmam ek yandav pik lo bok la esak ôdôŋ. Êŋ ma tem injik anôŋ êndêŋ sondabêŋ yaŋ endake. Nena mi, ma onde lu.’”

Sabat te ma Yisu hadum avi te mavi

10 Sabat te ma Yisu hanaŋ abô hadêŋ avômalô halôk unyak yeŋ. 11 Ma avi te hamô ba ŋgôk bôk hêv lijiŋ hadêŋ avi êŋ hatôm sondabêŋ 18. Avi êŋ anêŋ dômlokwaŋ lokbaŋ kambom ba miŋ hatôm imiŋ tibum dokte ami ma mi. 12 Ma Yisu hayê avi êŋ ma halam “Ôlêm.” Ma avi êŋ halêm ma Yisu hatak baŋ hayôhêk yani ma hanaŋ, “Avi, yahêv anêm lijiŋ vê.” Êŋ ma ketheŋ oyaŋ ma avi êŋ hamiŋ tibum mavi ma habô Wapômbêŋ anêŋ athêŋ.

14  d Ma doŋtom anyô bêŋ atu ba hayabiŋ unyak yeŋ lamaniŋ hathak Yisu hadum avi êŋ mavi hadêŋ Sabat. Êŋ ma anyô bêŋ atu hanaŋ hadêŋ avômalô aêntêk, “Wak baheŋvi ba lahavute ma wak nindum ku. Ma môlô nôlêm êndêŋ wak takêŋ ek nêm môlônim lijiŋ vê, ma Sabat ma dô.”

15  e Ma Anyô Bêŋ hanaŋ ôpêŋ anêŋ abô viyaŋ nena, “Môlô ŋê abôyaŋ. Môlô sapêŋ othak opole unim bokmaŋkao lôk doŋki ba i inum ŋaŋ hadêŋ Sabat mena mi e? 16 Avi êntêk ma Ablaham anêŋ lim te. Sadaŋ hakak yani loŋ hathak lijiŋ hatôm sondabêŋ 18. Ma kambom ek yapole anêŋ yak vê êndêŋ Sabat e? Mi anôŋ. Êŋ ma nôm mavi.”

17 Yisu hanaŋ abô êŋ ma ŋê takatu ba êpôlik hathak yani elaŋô ba mama kambom, ma avômalô sapêŋ leŋiŋmavi hathak nômbêŋ atu ba Yisu hadum.

Wapômbêŋ anêŋ lôkliŋyak ma hatôm malê?

(Mat 13:31-33; Mak 4:30-32)

18 Vêm ma Yisu hanaŋ, “Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak ma aisê ba hatôm malê? 19 Êŋ ma hatôm ava yaônate. Ma anyô te hawa ba havatho halôk anêŋ ku kapô. Ma haveŋ yam ma ava êŋ halumbak bêŋ hatôm alokwaŋ ba menak elav iniŋ unyak halôk anêŋ thaŋaŋ.”

20 Ma Yisu hanaŋ hik thêlô liŋ hathak loŋbô, “Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak, êŋ ma hatôm malê? 21 Êŋ ma hatôm yis. Avi te hawa yis dokte ba hayelaŋ halôk palawa bêŋ anôŋ kapô, ma haveŋ yam ma palawa sapêŋ hathiŋ bêŋ.”

Unyak abôlêk yaôna

(Mat 7:13-14, 21-23)

22 Yisu hi Jelusalem ma haveŋ malak lodôŋlodôŋ nenanena ba hadôŋ avômalô. 23 Ma anyô te hanaŋ hik yani liŋ nena, “Anyô Bêŋ, Wapômbêŋ tem nêm anyô tomtom iyom bulubiŋ e?”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena,
24 “Môlô majaŋ anôŋ ek numbitak nôyô unyak abôlêk yaôna. Yanaŋ êndêŋ môlô nena tem anyô bêŋ anôŋ leŋiŋhaviŋ nimbitak nêyô, ma doŋtom thêlô miŋ hatôm ami. 25  f Unyak alaŋ tem imbiyô injik unyak abôlêk siŋ, êŋ ma môlô tem numiŋ viyaiŋ ma nupididiŋ unyak abôlêk ba nodam nena, ‘Anyô bêŋ, nuŋgwik unyak abôlêk vê ek yêlô.’

“Ma doŋtom yani tem enaŋ viyaŋ nena, ‘Yahathôŋ môlô paliŋ. Môlô ôlêm anêŋ êsê?’

26 “Ma môlô tem nonaŋ êndêŋ yani nena, ‘Bôk yêlô aŋ nôm haviŋ o ma hôdôŋ yêlô hamô yêlôaniŋ loŋ.’ 27  g Ma doŋtom yani tem enaŋ nena, ‘Yahathôŋ môlô paliŋ. Môlô ôlêm anêŋ êsê? Môlô ŋê kambom ba unu daim ek ya!’

28  h “Ma avômalô loŋ buyaŋ tem netak pik luvuluvu sapêŋ ma ini nejaŋ nôm bêŋ nêmô Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak. Êŋ ma môlô tem ôŋgô Ablaham lo Aisak ma Jekop lôk plopet sapêŋ tem nêmô loŋ êŋ. Ma doŋtom Wapômbêŋ tem nêm môlô vê ba môlô tem nodaŋ asêŋ malêŋ ba nosaŋ vemimbôlêk ôdôŋ loŋ. 30  i Odaŋô, anyô yaô doho ma tem nimbitak anyô bêŋ. Ma anyô bêŋ doho ma tem nimbitak anyô yaô.”

Yisu halaŋ hathak Jelusalem

(Mat 23:37-39)

31 Yisu hanaŋ abô yôv ma Palisi doho êlêm ma enaŋ hadêŋ Yisu nena, “Otak loŋ êntêk ma nu buyaŋ ek malê nena Helot hadum ek injik o vônô.”

32 Ma Yisu hanaŋ viyaŋ nena, “Unu nonaŋ êndêŋ avuŋ yatap êŋ aêntêk, ‘Ondaŋô, yaô lo yamuŋ ma tem yanêm ŋgôk kambom vê lôk yandum avômalô lôk lijiŋ mavi. Ma êtôm wak lô ma tem yaŋgik yenaŋ ku anêŋ daŋ siŋ.’ 33 Aêŋ ba yaô lo yamuŋ ma yaŋ ma tem yambeŋ ba yana Jelusalem ek malê nena kambom ek plopet ema ênjêk loŋ yaŋda.

34 “Ai, Jelusalem, Jelusalem! Môlô othak uik plopet pôpônô. Ma ŋê takatu ba Wapômbêŋ hêv halêm ma môlô uik i hathak valu! Alikaknena! Yahadum lôbôlôŋ ek yasup nalumi esak doŋtom êtôm tale tiŋ hasup nali ba êmô banik kapô. Ma doŋtom môlô ôdô! 35  j Odaŋô! Môlônim malak ma tem kambom ba êmô ŋgathiniŋ! Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena môlô tem miŋ ôŋgô ya esak loŋbô ami endeba nonaŋ nena, ‘Wapômbêŋ nêm lamavi êndêŋ ôpatu ba halêm hathak Anyô Bêŋ anêŋ athêŋ!’ am.”

Copyright information for `HOT