a4:4Lo 8:3
b4:8Lo 6:13-14
cKapya Yeŋ 91:11-12
d4:12Lo 6:16; 1Ko 10:9
e4:13Hib 2:18; 4:15
f4:19Ais 58:6
gAisaia 62:1-2
j4:251Kiŋ 17:1,7
k4:261Kiŋ 17:8-16
l4:272Kiŋ 5:1-14
m4:32Mat 7:28-29
o4:44Mat 4:23

Luke 4

Sadaŋ halôk Yisu la ek indum kambom

(Mat 4:1-11; Mak 1:12-13)

Lovak Matheŋ hadum ku lôklokwaŋ hamô Yisu kapô, êŋ ma hatak ŋaŋ Jolodaŋ hêk. Ma Lovak Matheŋ halom yani ba hi loŋ thiliv. Ma hamô loŋ êŋ hatôm wak 40 ek Sadaŋ êndôk yani la ek indum kambom. Ma miŋ hayaŋ nôm ami aleba hama kisi.

Ma Sadaŋ hanaŋ hadêŋ yani, “Avanôŋ, o Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ ma onaŋ ek valu êntêk imbitak êtôm polom.”

a Ma doŋtom Yisu hanaŋ viyaŋ, “Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ, ‘Anyô miŋ hatôm êmô lôkmala esak polom iyom ami.’”

Vêm ma Sadaŋ halom Yisu ba hathak dumlolê bêŋ te ba hi daku anêŋ dum. Ketheŋ oyaŋ ma hik pik êntêk anêŋ loŋ lôkliŋyak sapêŋ thô hadêŋ yani. Ma hanaŋ hadêŋ Yisu, “Tem yanêm loŋ takêŋ iniŋ athêŋ bêŋ lôk iniŋ lôkmaŋgiŋ sapêŋ êndêŋ o ek oyabiŋ. Nôm takêŋ ma yenaŋ ba yaleŋhaviŋ yanêm êndêŋ opalê, êŋ ma tem yanêm. Aêŋ ba hôêv yeŋ hadêŋ ya, ma tem yanêm nômkama takêntêk sapêŋ êndêŋ o.”

b Ma Yisu hanaŋ, “Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ, ‘Nêm yeŋ êndêŋ Wapômbêŋ anêm Anyô Bêŋ lôk undum yani iyom anêŋ ku.’”

Yôv ma Sadaŋ halom ba hi Jelusalem ma hatak yani hamiŋ unyak matheŋ anêŋ vôv. Ma hanaŋ, “Avanôŋ, o ma Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ ma ôsôv kisi nu tamu pik 10 ek malê nena bôk eto yôv nena,

“‘Yani tem nêm anêŋ aŋela ek neyabiŋ o mavi
11 lôk nisip o ek miŋ hatôm valu la embatho vemkapô ami.’” c 
12  d Ma Yisu hanaŋ, “Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ nena, ‘Miŋ osaê Wapômbêŋ anêm Anyô Bêŋ ami.’”

13  e Sadaŋ halôk Yisu la ek indum kambom takêŋ vêm ma hatak yani ba hi ma hayabiŋ wak yaŋ.

Yisu hadum ku môŋ daluk hêk Galili

(Mat 4:12-17; Mak 1:14-15)

14 Hathak Lovak Matheŋ anêŋ lôklokwaŋ ma Yisu hale hi Galili hathak loŋbô. Ma abô hathak yani haveŋ loŋ takêŋ sapêŋ. 15 Ma hadôŋ thêlô hamô iniŋ unyak yeŋ ba avômalô sapêŋ ebam yani.

Avômalô Nasalet êpôlik hathak Yisu

(Mat 13:53-58; Mak 6:1-6)

16 Ma Yisu hi Nasalet, loŋ êŋ intu anêŋ loŋ halumbak bêŋ hamô. Ma Sabat ma hi unyak yeŋ hatôm anêŋ kobom hathak hadum. Haviyô hamiŋ ek esam Wapômbêŋ anêŋ abô. 17 Ma êv plopet Aisaia anêŋ kapya hadêŋ yani, ma hakak ma hapôm abô bute hanaŋ aêntêk,

18 “Anyô Bêŋ anêŋ Lovak Matheŋ hamô haviŋ ya
ek malê nena Anyô Bêŋ hatak ya ek yanaŋ anêŋ Abô Mavi êndêŋ avômalô siv.
Ma hêv ya ba yahalêm ek yanaŋ bêŋ êndêŋ ŋê takatu ba êmô koladôŋ ek nede yaiŋ
lôk yanaŋ êndêŋ ŋê maleŋiŋ pusip ek nêgê tak esak loŋbô
ma yanja ŋê takatu ba anyô vi êv vovaŋ hadêŋ i vê
19  f lôk yanaŋ nena lêk ma Anyô Bêŋ anêŋ waklavôŋ hik anêŋ lamavi thô.” g 
20 Êŋ ma hik kapya siŋ ma hêv hadêŋ ôpatu ba hayabiŋ kapya ma halôk hamô biŋ. Ma avômalô sapêŋ ititiŋ yani. 21 Ma hanaŋ nena, “Abô êntêk ba hêk Wapômbêŋ anêŋ kapya ba olaŋô intu lêk hik anôŋ.”

22  h Ma thêlô sapêŋ esoŋ ba enaŋ nena anêŋ abô ma mavi anôŋ. Ma doŋtom enaŋ, “Yani ma Josep anêŋ nakaduŋ iyom, aêŋ e?”

23 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô, “Yahayala nena môlô tem nonaŋ abô loŋ kapô te êndêŋ ya aêntêk, ‘Dokta, oda undum lemvimkupik mavi am. Yêlô bôk alaŋô nôm takatu ba hudum hêk Kapaneam. Ba intu undum aêŋ ênjêk anêm malak ôdôŋ imbiŋ.’”

24  i Ma hanaŋ, “Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena plopet te hi anêŋ malak ôdôŋ ma anêŋ avômalô miŋ ethak ewa yani thô ami. 25  j Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô nena sêbôk atu ba Elia hamô pik ma Islael iniŋ avi tôp bêŋ anôŋ êmô. Ma Wapômbêŋ hadum ba ôthôm mi hatôm sondabêŋ lô ma wata te haviŋ ba bôm bêŋ habitak loŋ êŋ. 26  k Ma doŋtom Wapômbêŋ miŋ hêv Elia ba hi hadêŋ avi Islael te ami, ma mi. Ma hêv hi hadêŋ avi tôp te atu ba hamô Salepat Saidon iniŋ pik.

27  l  “Ma sêbôk atu ba plopet Elisa hamô ma avômalô Islael bêŋ anôŋ êpôm palê lepla. Ma doŋtom thêlô te miŋ mavi ami, ma mi. Ma Elisa hêv anyô loŋ buyaŋ Naiman anêŋ Silia iyom sa.

28 “Ma avômalô takatu ba êmô unyak yeŋ elaŋô abô takêŋ ba leŋiŋmaniŋ kambom. 29 Ma iviyô imiŋ ma êv Yisu vê hêk anêŋ malak. Ma êmô yani siŋ hi hadêŋ dumlolê atu ba elav iniŋ malak hamô anêŋ dum. Ma êmô siŋ hadêŋ loŋ kambom te ek nêsô yani pôŋêŋ êndôk. 30 Ma doŋtom Yisu hêv i vê hêk thêlô malêvôŋ ba haveŋ ba hi.”

Yisu hêv ŋgôk vê

(Mak 1:21-28)

31 Vêm ma Yisu halôk ba hi Kapaneam anêŋ Galili. Ma Sabat ma hadôŋ avômalô. 32  m Thêlô elaŋô anêŋ abô ba esoŋ kambom ek malê nena anêŋ abô ma lôklokwaŋ bomaŋ.

33 Ma unyak yeŋ êŋ, ma anyô te atu ba ŋgôk lelaik hamô haviŋ yani hamô. Ma yani halam kaêk lôklala aêntêk, 34 “Ei. Yisu anêŋ Nasalet, hôlêm ek undum malê te êndêŋ yêlô? Hôlêm ek umbuliŋ yêlô e? Yahayala o. O ma Wapômbêŋ anêŋ Anyô Matheŋ.”

35 Ma doŋtom Yisu hathaŋ ŋgôk êŋ ba hanaŋ, “O bônôŋ ma otak ôpêntu.” Ma ŋgôk êŋ hadum ba ôpêŋ hêv yak halôk pik hêk thêlô malêvôŋ ma hatak ôpêŋ ba hi ma miŋ habuliŋ ôpêŋ dokte ami.

36 Ma avômalô sapêŋ esoŋ kambom ba enaŋ hadêŋ thêlôda nena, “Malê êntêk aêŋ am? Yani hanaŋ hadêŋ ŋgôk lelaik hatôm anyô lôk athêŋ bêŋ ma anêŋ abô ma lôklokwaŋ bomaŋ ba ŋgôk elaŋô ba ele yaiŋ ba i.” 37 Ma abô hathak yani hi haveŋ loŋ bêŋ êŋ sapêŋ.

Yisu hadum ŋê lôk lijiŋ bêŋ anôŋ mavi

(Mat 8:14-17; Mak 1:29-39)

38 Ma Yisu hatak unyak yeŋ ma hi Saimon anêŋ unyak. Ma Saimon yaŋavi hapôm lijiŋ vovaŋ kambom. Ma thêlô enaŋ ek Yisu nêm yani sa. 39 Êŋ ma Yisu hi habobo avi êŋ ma hathaŋ lijiŋ êŋ ma lijiŋ êŋ hatak yani. Ma ketheŋ oyaŋ ma haviyô ba hapôpêk nôm ek thêlô.

40 Wak halôk jalôm ma avômalô ewa ŋê lôk lijiŋ lomaloma êyô ek Yisu. Ma hatak baŋ hayô hêk tomtom ma sapêŋ ibitak mavi. 41  n Ma hadum ba ŋgôk etak avômalô bêŋ anôŋ ba ele yaiŋ ma elam lôklala nena, “O ma Wapômbêŋ Anêŋ Nakaduŋ.” Ŋgôk takêŋ eyala nena yani intu Mesia ba intu hathaŋ i ek bônôŋ.

42 Lôkbôk momaŋiniŋ ma Yisu hatak loŋ êŋ hêk ma hi loŋ thiliv. Ma avômalô êbôlêm yani aleba êpôm. Ma idum ek nebaloŋ yani loŋ ek miŋ etak thêlô ba ni loŋ buyaŋ ami. 43 Ma doŋtom hanaŋ, “Wapômbêŋ hêv ya ba yahalêm ek yandum ku êŋ ba intu yana ek yanaŋ Abô Mavi esak Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak êndêŋ avômalô malak yaŋ imbiŋ.” 44  o Êŋ ma hi Judia iniŋ unyak yeŋ tomtom ma hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô bêŋ hadêŋ i.

Copyright information for `HOT