a6:1Lo 23:25
c6:31Sml 21:1-6
d6:4Wkp 24:5-9
f6:21Sng 126:5-6; Ais 61:3; ALK 7:16-17
h6:31Mat 7:12
i6:37Mat 6:14
k6:39Mat 15:14
l6:40Mat 10:24-25
m6:46Mat 7:21

Luke 6

Yisu ma Sabat anêŋ alaŋ

(Mat 12:1-8; Mak 2:23-28)

a Sabat te ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku i eveŋ ku kapô te. Ma anêŋ ŋê ku eveŋ haviŋ yani. Ma ewa wit anêŋ va ba ekamithiŋ hamô baheŋiŋ kapô ek anêŋ kupik nêm yak ek nejaŋ. b Ma Palisi doho êyê ba enaŋ, “Abô balabuŋ hanaŋ nena Sabat ma miŋ hatôm nandum ku ba naja nôm ek naŋgaŋ ami. Ma doŋtom anêm ŋê ku ibuliŋ waklavôŋ êŋ!”

c Ma Yisu hanaŋ nena, “Môlô bôk osam abô hathak Devit lôk anêŋ ŋê môlô ema kisi ba idum e? d Yani habitak hayô Wapômbêŋ anêŋ unyak matheŋ kapô ba hawa polom matheŋ atu ba matheŋ anôŋ. Polom êŋ ma ŋê êbôk da iyom iniŋ ek nejaŋ ba intu habuliŋ abô balabuŋ buêŋ. Ma doŋtom Devit hayaŋ ma hêv doho hadêŋ anêŋ ŋê takatu ba eveŋ haviŋ yani ba eyaŋ.”

Êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô, “Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu ma Sabat anêŋ Alaŋ.”

Sabat ma Yisu hadum anyô baŋ hatyôk te mavi

(Mat 12:9-14; Mak 3:1-6)

Sabat yaŋ ma Yisu habitak hayô unyak yeŋ te ba hi ma hadôŋ avômalô. Ma anyô te hamô loŋ êŋ ba baŋ vianôŋ hatyôk. Ma ŋê Palisi lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ doho êmô ba ititiŋ Yisu ek nêgê nena tem indum avômalô lôk lijiŋ mavi êndêŋ Sabat mena mi e? Thêlô êbôlêm loŋôndê ek nanaŋ yani bêŋ. Ma doŋtom hayala thêlôniŋ auk ba hanaŋ hadêŋ anyô baŋ hatyôk atu nena, “Umbiyô umiŋ ek avômalô sapêŋ nêgê o.” Êŋ ma ôpêŋ haviyô hamiŋ.

Ma Yisu hanaŋ, “Yahadum ek yanaŋ injik môlô liŋ. Alalô hatôm nandum malê ek nasopa Sabat anêŋ balabuŋ? Hatôm nandum mavi mena kambom? Hatôm nanêm anyô sa ek êmô lôkmala mena nambuliŋ i ek nema?”

10 Ma Yisu hatitiŋ thêlô sapêŋ hawê haveŋ ma hanaŋ hadêŋ ôpatu nena, “Oto bahem.” Êŋ ma ôpêŋ hadum aêŋ ma baŋ habitak mavi hathak loŋbô. 11 Ma doŋtom ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ lôk Palisi leŋiŋmaniŋ kambom ba enaŋ hadêŋ i hi ba halêm nena, “Alalô nandum malê êndêŋ Yisu?”

Yisu halam aposel laumiŋ ba lahavuju

(Mat 10:1-4; Mak 3:13-19)

12 Wak te ma Yisu hathak dum te ba hi ek eteŋ mek. Ma bôlôvôŋ êŋ aleba hayaŋ ma hateŋ mek iyom hadêŋ Wapômbêŋ. 13 Hayaŋ ma halam ŋê takatu ba esopa yani ethak doŋtom. Ma habi baŋ hayô hamiŋ tomtom hatôm laumiŋ ba lahavuju ma halam i nena aposel.
6:13‘Aposel’ anêŋ ôdôŋ nena ŋê takatu ba Yisu hêv i ba i ek nenaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô.
14 Ma halam Saimon ba hêv athêŋ lukmuk nena Pita hadêŋ yani ma yaŋ molok Andulu ma Jems lo Jon ma Pilip lo Batolomiu 15 ma Matyu lo Tomas ma Jems Alpius nakaduŋ ma Saimon ba elam yani nena Selot 16 ma Judas Jems nakaduŋ ma Judas Iskaliot, ôpatu vêm ma hanaŋ Yisu bêŋ.

Yisu hadum avômalô bêŋ anôŋ mavi

(Mat 4:24-25; Mak 3:7-12)

17 Yôv ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku êlôk ba i kalôŋ bute. Ma avômalô nômbêŋ atu ba bôk esopa yani êmô loŋ êŋ lôk avômalô bêŋ anôŋ êlêm anêŋ Judia lo Jelusalem ma avômalô ŋgwêk Taia lo Saidon êlêm haviŋ. 18 Thêlô êlêm ek nedaŋô anêŋ abô lôk indum iniŋ ŋê lôk lijiŋ mavi. Ma ŋê lôk ŋgôk lelaik ma Yisu hêv ŋgôk takêŋ vê ba ibitak mavi. 19 Ma avômalô bêŋ anôŋ idum ek nêsôm yani ek malê nena anêŋ lôklokwaŋ bêŋ anôŋ habitak ba hi ba hathak thêlô ma tem thêlô nimbitak mavi.

Yisu hadôŋ avômalô

(Mat 5:1-12)

20 Ma Yisu hayê avômalô takatu ba esopa yani ma hanaŋ hadêŋ i nena,

“Môlô avômalô siv, môlô lêk ômô mavi ba Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak ma tem môlônim.
21  f Ma môlô takatu ba lêk oma kisi, môlô lêk ômô mavi ba tem lemimviyak.
Ma môlô takatu ba lêk olaŋ, môlô lêk ômô mavi ba tem nomalik.
22  g Ma avômalô êyê môlô takatu ba osopa Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu, ba êpôlik lôk êvôliŋ dômiŋ ma enaŋ abôma nena môlônim athêŋ ma nôm ôvathek kambom.
23 “Êŋ ma lemimmavi lôk nodam kaêk lôklala ek malê nena môlônim nôm mavi bêŋ lêk hamô malak leŋ. Sêbôk ma iniŋ bumalô idum aêŋ hadêŋ plopet lôkthô.

24 “Ma doŋtom kikaknena môlô ŋê lôk nômkama bêŋ anôŋ, lêk owa unim nômkama lôk lemimmavi yôv.
25 Ma kikaknena môlô takatu ba lêk lemimviyak, tem noma kisi.
Ma kikaknena môlô takatu ba lêk omalik, tem lemimmalaiŋ kambom ba nodaŋ.
26 Ma kikaknena môlô takatu ba lêk avômalô sapêŋ êbô môlô. Sêbôk ma môlônim bumalô êbô plopet abôyaŋ aêŋ iyom.

Lemimimbiŋ ŋê takatu ba ik vovak hadêŋ môlô

(Mat 5:38-48)

27 “Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô takatu ba othak olaŋô yenaŋ abô nena lemimimbiŋ ŋê takatu ba ik vovak hadêŋ môlô ma nundum kobom mavi êndêŋ ŋê êpôlik hathak môlô. 28 Ma nonaŋ êndêŋ Wapômbêŋ ek indum mavi êndêŋ ŋê takatu ba enaŋ nena Wapômbêŋ imbuliŋ môlô. Ma noteŋ mek ek Wapômbêŋ indum mavi êndêŋ ŋê takatu ba idum kambom hadêŋ môlô. 29 Ma anyô te hapetav malem daŋ vi, ma nuŋgwik vi liliŋ ek epetav imbiŋ. Ma anyô te havôv anêm kwêv daim vê, êŋ ma otak yani ek enja anêm kwêv yaŋ imbiŋ. 30 Ma anyô te hanaŋ hik o liŋ hathak nômkama, êŋ ma nêm iyom. Ma anyô te hawa anêm nômkama, êŋ ma miŋ onaŋ lôklokwaŋ ek nêm endelêm ami. Dô. 31  h Ma kobom atu ba lemhaviŋ anyô yaŋ indum êndêŋ o, êŋ ma undum aêŋ êndêŋ yani.

32 “Môlô lemimhaviŋ ŋê takatu ba leŋiŋhaviŋ môlô iyom, êŋ ma osoŋ nena môlô avômalô mavi e? Mi anôŋ, ŋê idum kambom ethak idum aêŋ iyom. 33 Ma môlô othak udum kobom mavi hadêŋ ŋê takatu ba idum kobom mavi hadêŋ môlô iyom, êŋ ma osoŋ nena môlô avômalô mavi e? Mi anôŋ, ŋê idum kambom ethak idum aêŋ iyom. 34 Ma môlô ôêv nômkama hadêŋ ŋê takatu ba lemimhabi nena tem nênêm viyaŋ iyom, êŋ ma osoŋ nena môlô avômalô mavi e? Mi anôŋ, ŋê idum kambom ethak idum aêŋ iyom. 35 Ma doŋtom lemimhaviŋ nundum kobom mavi, êŋ ma lemimimbiŋ ŋê êpôlik hathak môlô ba nundum kobom mavi lôk nônêm nômkama oyaŋ êndêŋ i. Udum aêŋ ma embeŋ yam ma tem noja vuli bêŋ, ma tem nômô êtôm Wapômbêŋ Leŋ anêŋ nali ek malê nena osopa yani anêŋ bôk lo loŋ. Yani hathak hadum kobom mavi hadêŋ ŋê paloŋ lôk avômalô idum kambom haviŋ. 36 Ma môlô kapôlômim injik am esak avômalô lôkthô êtôm môlônim Lemambô kapô hiki hathak avômalô pik sapêŋ.

Môlô miŋ notatale anyô vi iniŋ kobom ami

(Mat 7:1-5)

37  i  “Môlô miŋ notatale anyô vi ami. Wapômbêŋ tem etatale môlô aêŋ iyom! Ma miŋ nonaŋ êndêŋ anyô vi nena vovaŋ bêŋ tem êpôm yani ami. Wapômbêŋ tem enaŋ êndêŋ môlô aêŋ iyom. Ma anyô te hadum kambom hadêŋ o, ma otak kapôlôm ek ôpêŋ. Êŋ ma tem Wapômbêŋ nêm anêm kambom vê aêŋ iyom. 38  j Ma ôêv nômkama hadêŋ avômalô vi, ma tem Wapômbêŋ nêm nômkama êndêŋ môlô. Yani tem nêm bêŋ anôŋ. Ma doŋtom yani hathak hasopa môlônim kobom. Môlô udum paloŋ ma tem yani indum aêŋ. Ma udum wapôm, ma tem Wapômbêŋ indum aêŋ iyom êndêŋ môlô.”

39  k Vêm ma Yisu hanaŋ abô loŋ kapô te hadêŋ thêlô aêntêk, “Hatôm anyô mapusip yaŋ endom anyô mapusip yaŋ e? Mi anôŋ. Thai luvi tem nênêm yak êndôk lôv. 40  l Avômena ethak unyak ma miŋ bêŋ ek iniŋ kêdôŋwaga ami. Ma doŋtom ethak unyak vêm ma tem nimbitak êtôm iniŋ kêdôŋwaga.

41 “Aisê ka hôyê siŋusik hamô mamuyaŋ madaluk ma miŋ lemhabi aseleŋ atu ba hapalaŋaniŋ hêk malemdaluk ami? 42 Ma aisê ka honaŋ hadêŋ mamuyaŋ, ‘Aiyaŋ, yaleŋhaviŋ yanêm siŋusik vê ênjêk malem?’ O anyô abôyaŋ, nêm aseleŋ atu ba hapalaŋaniŋ hêk malem vê ek nôŋgô katô am ka nêm siŋusik atu ba hamô mamuyaŋ madaluk vê.”

Alokwaŋ lôk anêŋ anôŋ

(Mat 7:15-20; 12:33-35)

43 “Alokwaŋ mavi ma miŋ hathak hik anôŋ kambom ami. Ma alokwaŋ kambom miŋ hathak hik anôŋ mavi ami. 44 Ma anyô ethak êyê alokwaŋ anêŋ anôŋ ma eyala nena alokwaŋ mavi mena alokwaŋ kambom. Ma anyô miŋ hatôm enja ŋgôbêŋ mena bada êmô yak lôkmaŋgiŋ kapô ami. Milôk. 45 Aêŋ ba anyô iniŋ kobom tem injik iniŋ kapôlôŋiŋ thô. Auk mavi hamô anyôla kapô ma tem indum nômkama mavi. Ma doŋtom auk kambom hamô anyôla kapô ma tem indum nômkama kambom. Aêŋ ba malêla takatu ba hamô anyô kapô siŋ intu tem enaŋ ende abôlêk.”

Kobom elav unyak

(Mat 7:24-27)

46  m  “Aisê ka olam ya nena, ‘Anyô Bêŋ’ ma miŋ osopa yenaŋ abô ami? 47 Ma ôpatu ba halêm hadêŋ ya ba halaŋô yenaŋ abô ba hasopa, êŋ ma tem yaŋgik ôpêŋ anêŋ bôk lo loŋ thô êndêŋ môlô. 48 Yani ma hatôm ôpatu ba halav anêŋ unyak landiŋ halôk pik lôk valu ba havaloŋ loŋ majaŋ. Ma ŋambô bêŋ hayô ba hayôkwiŋ unyak êŋ, ma doŋtom miŋ hapu ami ek malê nena pik lôk valu havaloŋ loŋ majaŋ. 49 Ma doŋtom ôpatu ba halaŋô yenaŋ abô ma miŋ hasopa ami, êŋ ma hatôm halav anêŋ unyak hayô hamô pik pulusik. Ma ŋambô bêŋ hayô ba hayôkwiŋ unyak êŋ, ma hapu ketheŋ oyaŋ ba mi.”

Copyright information for `HOT