b13:9Mat 10:17-20
d13:12Mat 10:21
e13:13Mat 10:22; Jon 15:21
f13:14Dan 9:27; 11:31; 12:11
i13:19Dan 12:1; ALK 7:14
j13:22ALK 13:13
k13:24-25Jol 2:10,31; 3:15; ALK 6:12-13
lAisaia 13:10; 34:4
m13:26ALK 1:7
n13:27Mat 13:41

Mark 13

Yisu hanaŋ abô hathak unyak matheŋ Jelusalem

(Mat 24:1-2; Luk 21:5-6)

Yisu hatak unyak matheŋ ba hale yaiŋ ma anêŋ ŋê ku te hanaŋ hadêŋ yani, “Kêdôŋwaga, nôŋgô unyak matheŋ anêŋ lêlêyaŋ ma kêkêlô bomaŋ lôk anêŋ valu bêŋbêŋ!”

a Ma Yisu hanaŋ nena, “Hôyê unyak bêŋbêŋ takêntêk e? Malaiŋ bêŋ tem imbitak ba ŋê vovak tem nijik nômkama mavi nômbêŋ êntêk pesa ba valu yaŋ miŋ hatôm êyômô yaŋ loŋ ami.”

Malaiŋ lomaloma tem imbitak

(Mat 24:3-28; Luk 21:7-24)

Vêm ma Yisu hamô Dum Oliv ma hayê unyak matheŋ hamô vi tuvulu. Ma Pita lo Jems ma Jon lo Andulu thêlô iyom i enaŋ hik yani liŋ, “Onaŋ êndêŋ yêlô nena aŋgê intu nôm takêŋ tem imbitak? Lôk malê intu tem imbitak ek injik thô nena nômbêŋ êŋ lêk habobo?”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô, “Ŋê lomaloma tem nêlêm esak yenaŋ athêŋ ba nenaŋ nena, ‘Ya ma Mesia atu.’ Ma tem nesau avômalô bêŋ anôŋ. Ba intu noyabiŋ am. Ma môlô olaŋô abô hathak vovak lomaloma lôk vovak tem imbitak pik luvuluvu. Nôm takêŋ tem imbitak, ma doŋtom pik lo leŋ anêŋ daŋ ma mi denaŋ. Ba intu miŋ nodowaliŋ ami. Ma avômalô ôdôŋ yaŋ tem nijik vovak imbiŋ ôdôŋ yaŋ. Ma kiŋ yaŋ lôk anêŋ avômalô tem nijik vovak êndêŋ kiŋ yaŋ. Ma loŋ lomaloma ma tem duviaŋ lôk bôm bêŋ imbitak. Nôm takêŋ ma hatôm vovaŋ môŋ atu ba hapôm avi lôk lasabeŋ ek embathu.

b  “Aêŋ ba noyabiŋ am. Tem nebaloŋ môlô ba netak êndôk ŋê elaŋô abô baheŋiŋ. Lôk nebali môlô êmô unyak yeŋ. Hathak yenaŋ athêŋ ma tem numiŋ ŋê bêŋbêŋ lôk kiŋ maleŋiŋ ek nonaŋ yenaŋ abô bêŋ êndêŋ i. 10 Avômalô pik sapêŋ tem nedaŋô yenaŋ Abô Mavi vêmam ka nôm takêŋ tem imbitak embeŋ yam. 11  c Thêlô ekak môlô loŋ ma ewa ba i ek nundum abô, êŋ ma miŋ nôkô ba nonaŋ nena, ‘Yêlô tem nanaŋ malê?’ Mi. Waklavôŋ êŋ ma nonaŋ auk takatu ba êv hadêŋ môlô iyom. Auk takêŋ ma Lovak Matheŋ da hanaŋ ma miŋ môlôda onaŋ ami.

12  d  “Ma anyô loyaŋ tem yaŋ enaŋ yaŋ bêŋ ek nijik vônô. Ma lambô tem indum aêŋ êndêŋ nakaduŋ. Ma avômena tem nêmbôliŋ dômiŋ êndêŋ lami lo taluvi ba nenaŋ ek nijik i vônô. 13  e Môlô ma yenaŋ avômalô. Ba intu avômalô sapêŋ tem nêpôlik esak môlô. Ma doŋtom ŋê takatu ba imiŋ lôklokwaŋ aleba hayô anêŋ daŋ, ma Wapômbêŋ tem nêm i bulubiŋ.

14  f  “Nôm kambom anôŋ te tem imiŋ loŋ matheŋ anôŋ ba loŋ êŋ ma miŋ hatôm imiŋ ami. (Aêŋ ba môlô takatu ba osam abô êntêk, ma lemimimbi katô am.) Ma môlô takatu ba ômô Judia ôyê nôm êŋ ma nôsôv ketheŋ ba unu dumlolê. 15  g Ma ŋê takatu ba êmô unyak vôv miŋ hatôm nêndôk ba ini unyak kapô ek neja iniŋ nômkama ami. 16 Ma ŋê takatu ba êmô ku kapô miŋ hatôm nendeni unyak ek neja iniŋ kwêv thilibuŋ ami. 17  h Ai, kikaknena. Waklavôŋ êŋ ma tem malaiŋ bêŋ ek avi takatu ba esabeŋ lôk avi takatu ba êv sôm hadêŋ nali. 18 Noteŋ mek ek malaiŋ takêŋ miŋ imbitak êndêŋ waklavôŋ beleŋ simbak ami. 19  i Ek malê nena waklavôŋ êŋ ma tem malaiŋ bomaŋ anôŋ ba êmôŋ ek malaiŋ tak sêbôk atu ba Wapômbêŋ hapesaŋ pik aleba lêk. Ma tem miŋ imbitak aêŋ esak loŋbô ami. 20 Ma Anyô Bêŋ miŋ hadabêŋ waklavôŋ malaiŋ takêŋ kisi ami, êŋ ma avômalô sapêŋ tem nema. Ma doŋtom yani lahabi avômalô takatu ba bôk halam i yôv ba intu hadabêŋ waklavôŋ êŋ hi bidoŋ.

21 “Waklavôŋ êŋ ma anyôla hanaŋ hadêŋ môlô nena, ‘Ôŋgô, Mesia hamô loŋ êntêk’ mena ‘hamô loŋ tamu,’ ma miŋ nônêmimbiŋ ami. 22  j Anyô doho tem nêlêm ba nenaŋ abôyaŋ aêntêk, ‘Ya ma Mesia’ mena ‘Ya ma Wapômbêŋ anêŋ plopet te’, ma nindum lavôŋiŋ lôk nômbithi ek nesau avômalô takatu ba bôk Wapômbêŋ halam i yôv haviŋ. Ma doŋtom Wapômbêŋ bôk halam i yôv ba intu miŋ hatôm ami. 23 Odaŋô! Nôm takêntêk miŋ lêk habitak ami denaŋ ma yahanaŋ nôm takêŋ bêŋ hadêŋ môlô ek môlô noyabiŋ am.

Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem endelêm

(Mat 24:29-35; Luk 21:25-33)

24  k  “Malaiŋ takêŋ hale halôk vêm,

“‘ma wak tem imbitak momaŋiniŋ,
ma ayôŋ tem miŋ imbi deda ami;
25 ma vuliŋ leŋ tem nênêm yak
ma nôm takatu ba hamô leŋ tem nedowaliŋ.’ l 
26  m  “Ma wak êŋ ma avômalô tem nêgê Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êyô êmô buliv ba êlêm imbiŋ anêŋ lôkliŋyak lôk anêŋ deda lôkmaŋgiŋ. 27  n Yani tem nêm anêŋ aŋela ba ini pik anêŋ daŋ sapêŋ ek nisup avômalô takatu ba bôk halam i yôv.

28 “Ba intu môlô noja auk esak alokwaŋ beleŋ.
13:28Abô Bômbôm ma “fik”. Nôŋgô Mat 24:32.
Hayeŋ ba ŋauŋ lukmuk habitak, êŋ ma oyala nena tem wak mavi êyô.
29 Ma aêŋ iyom, môlô ôyê nôm takêntêk habitak, êŋ ma noyala nena Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu anêŋ waklavôŋ endelêm lêk habobo ba hamiŋ unyak abôlêk. 30 Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena avômalô bôlôŋ êntêk tem miŋ nema ami denaŋ ma nôm takêntêk sapêŋ tem imbitak. 31 Pik lôk leŋ tem nêm yak ba ni, ma doŋtom yenaŋ abô bute miŋ hatôm nêm yak ami.

Anyô te miŋ hayala waklavôŋ Yisu endelêm ami

(Mat 24:36-44)

32 “Anyô te miŋ hayala Yisu anêŋ waklavôŋ endelêm ami. Aŋela leŋ miŋ eyala ami, ma Nakaduŋ miŋ hayala haviŋ ami. Ma Kamik iyom intu hayala. 33 Aêŋ ba noyabiŋ am ba nônêm lêlê! Môlô miŋ oyala waklavôŋ atu ba nôm êŋ tem imbitak ami. 34 Nôm êŋ ma hatôm anyô hatak anêŋ unyak ba hi loŋ buyaŋ. Yani hi ma hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku ek neyabiŋ anêŋ nômkama. Ma hik ku sam tomtom hatôm thêlô. Ma hanaŋ hadêŋ anyô hayabiŋ malak abôlêk nena eyabiŋ dedauŋ mavi.

35  p  “Môlô miŋ oyala waklavôŋ atu ba unyak alaŋ tem endelêm esak loŋbô ami. Tem êlêm êndêŋ yaŋsiŋ mena bôlôvôŋ biŋ mena wakma tale halaŋ mena hayaŋ wak bêŋ la. 36 Yakô ek êlêm ketheŋ ma ênjê nena môlô ôêk sôm denaŋ. 37 Ma abô êntêk ba yahanaŋ hadêŋ môlô, ma lêk yahanaŋ hadêŋ avômalô sapêŋ haviŋ nena, ‘Noyabiŋ am!’”

Copyright information for `HOT