Mark 8

Yisu havakôŋ avômalô hatôm 4,000

(Mat 15:32-39)

a Ma wak te ma avômalô bêŋ anôŋ êlêm ethak doŋtom hathak loŋbô. Ma thêlô nôm mi ek nejaŋ. Êŋ ma Yisu halam anêŋ ŋê ku êlêm ma hanaŋ hadêŋ i nena, “Yaleŋ hik ya hathak avômalô nômbêŋ êntêk. Thêlô bôk êmô haviŋ ya hatôm wak lô ba iniŋ nôm lêk mi. Doho êlêm anêŋ loŋ daim bô ba intu yahêv i ba i oyaŋ, ma tem maleŋiŋ etaba êndôk loŋôndê ba nênêm yak.”

Ma anêŋ ŋê ku enaŋ nena, “Loŋ êntêk ma loŋ thiliv ma avômalô bêŋ anôŋ. Aêŋ ba alalô naja polom anêŋ êsê ek nanêm êndêŋ i?”

Ma Yisu hanaŋ hik thêlô liŋ, “Môlônim polom vithê intu hamô?”

Ma enaŋ nena, “Baheŋvi ba lahavuju.”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ avômalô nômbêŋ atu nena nêndôk nêmô biŋ. Ma hawa polom baheŋvi ba lahavuju atu ma hêv lamavi hadêŋ Wapômbêŋ. Ma haya ba hêv hadêŋ anêŋ ŋê ku ek nebani êndêŋ avômalô nômbêŋ atu ba êmô. Ma iniŋ alim yaônena tomtom hamô haviŋ. Hêv lamavi hathak vêm ma hêv hadêŋ anêŋ ŋê ku ek nebani êndêŋ avômalô imbiŋ. Ma avômalô nômbêŋ êŋ eyaŋ ba leŋiŋviyak. Ma ŋê ku isup nôm wata halôk vak sam baheŋvi ba lahavuju. Avômalô takêŋ ma hatôm 4,000. Yôv ma Yisu hêv thêlô sapêŋ ba i. 10 Ma yani hathak yeŋ haviŋ anêŋ ŋê ku ba i Dalmanuta iniŋ loŋ.

Palisi leŋiŋhaviŋ nêgê lavôŋiŋ te

(Mat 16:1-4)

11 Ma Palisi êyô ma enaŋ hik Yisu liŋ lôklokwaŋ nena, “Undum lavôŋiŋ te ek injik thô nena Wapômbêŋ hêv o ba hôlêm mena mi e?” Thêlô enaŋ aêŋ ek nesau yani iyom. 12  b Êŋ ma Yisu hik siv auk ma hanaŋ, “Avômalô bôlôŋ êntêk leŋiŋhaviŋ yandum lavôŋiŋ te ek injik thô nena Wapômbêŋ bôk hêv ya ba yahalêm eka. Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena tem miŋ yandum lavôŋiŋ ek avômalô bôlôŋ êntêk nêgê ami, ma mi.” 13 Yôv ma Yisu hatak thêlô ma hathak yeŋ hathak loŋbô ba hi kasukthôm vi tuvulu.

Abô loŋ kapô hathak Palisi lôk Helot iniŋ yis

(Mat 16:5-12)

14 Yisu anêŋ ŋê ku leŋiŋpaliŋ ba miŋ ewa polom bêŋ anôŋ ba ethak yeŋ ami ma ewa polom doŋtom iyom. 15  c Ma Yisu hanaŋ lôklokwaŋ hadêŋ thêlô nena, “Noyabiŋ am esak Palisi lo Helot iniŋ yis.”
8:15Yis ma nôm atu ba hadum polom hathiŋ bêŋ.


16 Ma ŋê ku enaŋ hadêŋ thêlôda nena, “Betha hanaŋ hathak alalô polom mi la.”

17  e Ma doŋtom yani hayala iniŋ abô atu ba enaŋ ba hanaŋ hik thêlô liŋ, “Môlô onaŋ hathak miŋ owa polom ami eka? Môlô ôthôŋ lôk miŋ oyala ami denaŋ e? Ma unim auk ma thekthek e? 18 Môlô ŋê lôk malemim ma miŋ ôyê tak ami e? Ma môlô ŋê lôk lemimôndôŋ ma miŋ olaŋô abô ami e? Ma môlô miŋ lemimhabi nôm atu ba bôk yahadum ami e? 19  f Yahaya polom baheŋvi ek avômalô hatôm 5,000 ma usup polom wata halôk vak sam vithê?”

Ma enaŋ, “Laumiŋ ba lahavuju.”

20 “Ma yahaya polom baheŋvi ba lahavuju ek avômalô hatôm 4,000, ma usup polom wata halôk vak sam vithê?”

Ma enaŋ, “Baheŋvi ba lahavuju.”

21 Êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ i, “Aisê, miŋ oyala ami denaŋ e?”

Yisu hadum anyô mapusip te mavi hêk Betsaida

22 Ma thêlô i êyô Betsaida ma avômalô doho ewa anyô mapusip te hayô ma enaŋ hik yani liŋ lôklokwaŋ ek êsôm ôpêŋ. 23 Ma Yisu havaloŋ anyô mapusip hamô baŋ ma hadadi ba thai etak malak bêŋ ma i daim dokte. Ma Yisu hasôwapôk hathak ôpêŋ madaluk luvi ma hatak baŋ hayô hêk ôpêŋ. Ma hanaŋ, “Hôyê nômlate mena mi e?”

24 Ma ôpêŋ hêv ma liŋ ma hanaŋ, “Yahayê avômalô doho, ma doŋtom thêlô hatôm alokwaŋ i ba êlêm.”

25 Êŋ ma Yisu hatak baŋ hayô hêk ôpêŋ madaluk hathak loŋbô. Ma ôpêŋ madaluk hakyav ba habitak mavi ma hayê nômkama sapêŋ halêm yaiŋ. 26 Ma Yisu hanaŋ nena, “Nu oda anêm unyak ma miŋ nu malak bêŋ ami.”

Pita hanaŋ nena Yisu ma Kilisi

(Mat 16:13-20; Luk 9:18-21)

27 Ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku etak loŋ êŋ ma ibup ethak malak nenanena takatu ba hamô habobo Sisalia Pilipai. Eveŋ loŋôndê denaŋ ma hanaŋ hik anêŋ ŋê ku liŋ, “Avômalô ethak elam ya nena opalê?”

28  g Ma thêlô enaŋ nena, “Doho enaŋ nena o ma Jon anyô hathik ŋaŋ ma doho enaŋ nena o ma Elia ma doho enaŋ nena o ma plopet bô te.”

29  h Ma Yisu hanaŋ hik thêlô liŋ, “Ma môlôda olam ya nena opalê?”

Êŋ ma Pita hanaŋ bêŋ nena, “O ma Mesia atu ba Wapômbêŋ hêv ek nêm anêŋ avômalô bulubiŋ.”

30  i Ma Yisu hanaŋ lôklokwaŋ ek miŋ nenaŋ abô êŋ bêŋ êndêŋ anyôla ami.

Yisu hanaŋ abô hathak anêŋ ŋama

(Mat 16:21-28, Luk 9:22-27)

31 Ma Yisu hadôŋ thêlô ba hanaŋ nena, “Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem esopa Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba enja vovaŋ bêŋ anôŋ. Ma Islael iniŋ ŋê bêŋbêŋ lôk ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ tem nimbuliŋ dômiŋ êndêŋ yani. Ma Wapômbêŋ tem indum ba nijik yani vônô. Ma êtôm wak lô ma tem imbiyô esak loŋbô.” 32 Yisu hanaŋ abô takêŋ bêŋ hadêŋ thêlô, êŋ ma Pita hawa yani hi daim dokte ma hathaŋ ba hanaŋ nena, “Miŋ onaŋ aêŋ ami.”

33 Ma doŋtom Yisu hik ma liliŋ ba hayê anêŋ ŋê ku vi ma hathaŋ Pita ba hanaŋ, “Sadaŋ, nu daŋ! Hosopa anyô iniŋ auk iyom ma miŋ hosopa Wapômbêŋ anêŋ auk ami.”

34  j Êŋ ma Yisu halam avômalô nômbêŋ atu ba êlêm iviŋ anêŋ ŋê ku ma hanaŋ, “Anyôla hadum ek esopa ya, êŋ ma êmbôliŋ dôm êndêŋ yanida ma enja anêŋ alovalaŋaŋsiŋ ba esopa ya. 35 Ek malê nena ôpatu ba lahabi bêŋ anôŋ hathak anêŋ lôkmala pik, anêŋ lôkmala êŋ tem nêm yak. Ma doŋtom ôpatu ba hatak anêŋ lôkmala ek hasopa ya lôk yenaŋ abô, yani êŋ tem enja lôkmala anôŋ. 36 Anyô te hawa nômkama pik sapêŋ, ma doŋtom miŋ hasopa Wapômbêŋ ami ba anêŋ lôkmala hêv yak, êŋ ma tem yani êmô mavi e? Mi anôŋ, tem enja vovaŋ. 37 Ma anyôla hatôm nêm nômlate êndêŋ Wapômbêŋ ek enja anêŋ lôkmala esak loŋbô e? Mi anôŋ! 38  k Avômalô bôlôŋ êntêk ma lêk idum kobom kambom lomaloma ba êdô Wapômbêŋ. Aêŋ ba anyôla mama ek ya lôk yenaŋ abô, ma embeŋ yam atu ba Anyô Anêŋ Nakaduŋ êlêm imbiŋ Lambô anêŋ deda lôkmaŋgiŋ lôk anêŋ aŋela matheŋ, ma yani tem mama ek ôpêŋ aêŋ iyom.”

Copyright information for `HOT