Matthew 10

Ŋê ku laumiŋ ba lahavuju iniŋ athêŋ

(Mak 3:13-19; Luk 6:12-16)

a Ma Yisu halam ŋê ku laumiŋ ba lahavuju i hadêŋ yani. Ma hêv lôklokwaŋ hadêŋ thêlô ek nênêm ŋgôk lelaik vê ênjêk avômalô ma nindum avômalô lijiŋ lôk malaiŋ lomaloma mavi.

Êntêk ma aposel laumiŋ ba lahavuju takatu iniŋ athêŋ: anyô môŋ ma Saimon, anêŋ athêŋ yaŋ nena Pita, ma yaŋ Andulu; ma Jems loyaŋ Jon, thai ma Sebedi nali; ma Pilip, Batolomiu, Tomas, Matyu, anyô hawa takis; ma Jems Alpius nakaduŋ ma Tadius, ma Saimon, anyô Selot te, ma Judas Iskaliot, ôpatu vêm ma hanaŋ Yisu bêŋ.

Yisu hêv ŋê ku ba i

(Mak 6:7-11; Luk 9:1-5)

Yisu hanaŋ abô hadêŋ anyô laumiŋ ba lahavuju takêŋ yôv ma hêv i ba i ma hanaŋ, “Avômalô Samalia iniŋ loŋ lôk avômalô loŋ buyaŋ ma miŋ unu êndêŋ i ami. b Ma doŋtom unu êndêŋ boksipsip Islael takatu ba eveŋ mayaliv. c Unu luvuluvu ba nonaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô êndêŋ avômalô nena, ‘Dokte ma Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak tem êlêm.’ Nundum avômalô lôk lijiŋ mavi, ma uŋgwik ŋê ŋama liŋ, ma nundum ŋê lôk palê lepla mabuŋ mavi, ma nônêm ŋgôk vê ênjêk avômalô. Athêŋ bêŋ ma miŋ môlô ôêv vuli ami. Bôk yahêv oyaŋ hadêŋ môlô ba intu nundum ku takêŋ oyaŋ esak avômalô.

d  “Môlô u hatôm ŋê ku ba mavi ek avômalô neyabiŋ môlô ba intu nombeŋ oyaŋ. Miŋ nobek vak ami. Valuseleŋ mi. Kwêv mi. Veŋ bokŋgôp mi. Ma kôm mi. 11 Ma môlô ôyô loŋ te ma nômbôlêm anyô wapôm te ba nômô imbiŋ yani endeba notak loŋ êŋ ek unu buyaŋ. 12  e Ma ubitak ôyô anêŋ unyak kapô, ma nonaŋ êndêŋ yani lôk anêŋ avômalô nena, ‘Wapômbêŋ anêŋ lamavi êmô imbiŋ môlô.’ 13 Avômalô unyak êŋ leŋiŋmavi ba ewa môlô thô, êŋ ma môlônim abô mavi êŋ tem êmô imbiŋ i. Ma doŋtom miŋ leŋiŋmavi ba ewa môlô thô ami, êŋ ma noja unim abô mavi êŋ vê ênjêk i ba unu. 14  f Ma avômalô loŋ takatu ba miŋ ewa môlô thô ami lôk êdô nedaŋô môlônim abô, ma waklavôŋ otak loŋ êŋ, ma uŋgwik voŋgovaŋ takatu ba hamô vemimkapô vê êndôk thêlô maleŋiŋ ma unu. 15  g Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena waklavôŋ atu ba Wapômbêŋ endelêm ek endaŋô abô, êŋ ma avômalô loŋ atu ba miŋ ewa môlô thô ami, thêlôniŋ malaiŋ tem êmôŋ ek avômalô kambom anêŋ Sodom lo Gomola.

Malaiŋ lomaloma tem êpôm môlô

(Mak 13:9-13; Luk 21:12-17)

16  h  “Odaŋô! Yahêv môlô hatôm boksipsip ba u ôlôk avuŋ yatap malêvôŋ. Aêŋ ba môlô noja umya iniŋ auk mavi ba nômô mabuŋ êtôm menak bôbô. 17  i Aêŋ ba intu môlô noyabiŋ am ek avômalô! Thêlô tem nebaloŋ môlô ba netak êndôk iniŋ ŋê bêŋbêŋ baheŋiŋ lôk nebali môlô êmô iniŋ unyak yeŋ. 18 Ma môlô ma yenaŋ avômalô ba intu tem nendom môlô ba unu êndêŋ kiŋ lôk ŋê bêŋbêŋ ek nonaŋ yenaŋ Abô Mavi êndêŋ i lôk avômalô loŋ buyaŋ. 19  j Ma doŋtom evaloŋ môlô ma môlônim Lemambô anêŋ Lovak Matheŋ tem êmô imbiŋ môlô ba waklavôŋ êŋ ma tem nêm abô êndêŋ môlô ek nonaŋ. Tem miŋ môlôda nonaŋ unim abô ami. Ba intu miŋ nôkô ba nonaŋ nena, ‘Yêlô nanaŋ malê?’ mena ‘nanaŋ aisê?’ ami.

21  k  “Ma anyô loyaŋ tem yaŋ enaŋ yaŋ bêŋ ek nijik vônô. Ma lambô tem indum aêŋ êndêŋ nakaduŋ. Ma avômena tem nêmbôliŋ dômiŋ êndêŋ lami lo taluvi ba nenaŋ ek nijik i vônô. 22 Ma môlô ma yenaŋ avômalô. Ba intu avômalô sapêŋ tem nêpôlik esak môlô. Ma doŋtom ŋê takatu ba imiŋ lôklokwaŋ aleba hayô anêŋ daŋ, ma Wapômbêŋ tem nêm i bulubiŋ. 23 Aêŋ ba avômalô malak te êv vovaŋ hadêŋ môlô, ma nôsôv ba unu malak yaŋ. Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô, tem nundum ku êŋ embeŋ Islael denaŋ ma Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êlêm.

24  l  “Avômena ethak unyak ma miŋ bêŋ ek iniŋ kêdôŋwaga ami. Ma ŋê ku miŋ bêŋ ek iniŋ anyô bêŋ ami. 25  m Avômalô elam lambô nena, ‘Ŋgôk Bêŋ Belsebul’ êŋ ma tem nindum aêŋ esak yani anêŋ avômalô aêŋ iyom. Avômena ewa kêdôŋwaga iniŋ malaiŋ, êŋ ma hatôm. Ma ŋê ku ewa iniŋ anyô bêŋ anêŋ malaiŋ, êŋ ma hatôm.

Nakô ek Wapômbêŋ iyom

(Luk 12:2-7)

26  n  “Aêŋ ba miŋ môlô nôkô ek ŋê takatu ba idum kambom takêŋ ami. Nôm takatu ba havuŋi hêk loŋ kapô, tem imbitak yaiŋ. Ma abô takatu ba havuŋi, tem avômalô sapêŋ neyala. 27 Aêŋ ba abô takatu ba yahanaŋ hadêŋ môlô hadêŋ bôlôvôŋ, êŋ ma nonaŋ êndêŋ lôkwak. Ma abô takatu ba anyô vi enaŋ thikuthik, êŋ ma numiŋ unyak vôv ba nodam ek avômalô nedaŋô. 28  o Miŋ nôkô ek avômalô ami. Thêlô hatôm nijik lemvimkupik iyom vônô. Ma dahôlômim ma thêlô miŋ hatôm nijik vônô ami. Aêŋ ba intu nôkô ek Anyô Bêŋ iyom! Yani hatôm imbuliŋ môlônim lemvimkupik lôk dahôlômim êndôk loŋ atum lôkmala.

29 “Avômalô ethak êv vuli menak yaônena hathak valuseleŋ yaô ek eyaŋ. Ma Lemambô lahiki hathak menak yaô takatu ba te hama. 30 Ma doŋtom môlô ma Wapômbêŋ bôk hakatuŋ môlô sapêŋ lemimkadôk ŋauŋ yôv. 31  p Aêŋ ba môlô ma bêŋ ek menak, ba intu miŋ nôkô ami.

Miŋ mama esak Yisu ami

(Luk 12:8-9)

32 “Aêŋ ba ôpatu ba hanaŋ hadêŋ avômalô nena hasopa ya, intu tem yanaŋ imiŋ Wakamik atu ba hamô malak leŋ ma nena, ‘Ôpêntêk ma yenaŋ.’ 33  q Ma ôpatu ba hanaŋ hadêŋ avômalô nena hadô esopa ya, intu tem yanaŋ êndêŋ Wakamik atu ba hamô malak leŋ nena, ‘Yahathôŋ ôpêŋ paliŋ.’

Yisu hadum ba avômalô evak i vose

(Luk 12:49-53; 14:26-27)

34 “Yahalêm ek yanêm kôm jaŋak êndêŋ môlô! Ba intu miŋ nosoŋ nena yahalêm ek yandum môlô kapôlômim êndôk biŋ ami ma milôk. 35 Yahalêm ek

“‘namalô êmbôliŋ dôm êndêŋ lambô,
ma nalavi êmbôliŋ dôm êndêŋ talêbô,
ma namalô yanavi êmbôliŋ dôm êndêŋ yaŋavi.
36 Anyô te lôk anêŋ thalaleŋ tem nêpôlik esak i.’ r 
37 “Ma opalê atu ba lahaviŋ lambô lo talêbô bêŋ anôŋ hamôŋ ek ya, ôpêŋ hatôm anyô ôv vathek ba miŋ yenaŋ ami. Ma opalê atu ba lahaviŋ nali bêŋ anôŋ hamôŋ ek ya, ôpêŋ hatôm anyô ôv vathek ba miŋ yenaŋ ami. 38  s Ma ôpatu ba miŋ hawa anêŋ alovalaŋaŋsiŋ ba hasopa ya ami, ôpêŋ hatôm anyô ôv vathek ba miŋ yenaŋ ami. 39  t Ma opalê atu ba hadum ku bêŋ ek embatho anêŋ lôkmala loŋ, êŋ ma anêŋ lôkmala êŋ tem nêm yak. Ma ôpatu ba hatak anêŋ lôkmala ek hasopa ya, ôpêŋ tem embaloŋ anêŋ lôkmala loŋ.

40  u  “Ma ôpatu ba hawa môlô thô, êŋ ma hawa ya thô haviŋ. Ma ôpatu ba hawa ya thô, êŋ ma hawa Ôpatu ba hêv ya ba yahalêm thô haviŋ. 41 Ma ôpatu ba hayê plopet te ba hawa thô, êŋ ma tem enja nôm mavi êtôm atu ba plopet êŋ hawa. Ma ôpatu ba hayê anyô thêthôŋ te ba hawa thô, êŋ ma tem enja nôm mavi êtôm atu ba anyô thêthôŋ êŋ hawa. 42 Ma ôpatu ba hayê anyô oyaŋ te hasopa ya ba hêv ŋaŋ thilibuŋ hadêŋ yani, yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô nena ôpêŋ tem enja anêŋ vuli.”

Copyright information for `HOT