a12:1Lo 23:25
b12:2Kis 20:10
c12:31Sml 21:1-6
d12:4Wkp 24:5-9
e12:5Nam 28:9-10
f12:6Mat 12:41-42
g12:7-8Mat 9:13
hHosea 6:6
m12:18Mat 3:17
nAisaia 42:1-4
o12:24Mat 9:34; 10:25
p12:28Ap 10:38; 1Jon 3:8
r12:31Hib 6:4-6
s12:33Mat 7:16-20
t12:34Mat 3:7; 15:18; Luk 3:7; 6:45
v12:39-40Mat 16:4; Mak 8:12; Jna 1:17
w12:41Jna 3:5
x12:421Kiŋ 10:1-10
y12:452Pi 2:20

Matthew 12

Yisu ma Sabat anêŋ alaŋ

(Mak 2:23-28; Luk 6:1-5)

a Sabat te ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku i eveŋ ku kapô te. Ma anêŋ ŋê ku ema kisi ba ewa wit doho hêk ku êŋ kapô ba eyaŋ. b Palisi doho êyê ma enaŋ, “Ondaŋô! Abô balabuŋ hanaŋ nena Sabat ma miŋ hatôm nandum ku ba naja nôm ek naŋgaŋ ami. Ma doŋtom anêm ŋê ku ibuliŋ waklavôŋ êŋ!”

c Ma Yisu hanaŋ nena, “Môlô bôk osam abô hathak Devit lôk anêŋ ŋê môlô ema kisi ba idum e? d Yani habitak hayô Wapômbêŋ anêŋ unyak matheŋ kapô ma hayaŋ polom atu ba matheŋ anôŋ. Polom êŋ ma ŋê êbôk da iyom iniŋ ek nejaŋ ba intu habuliŋ abô balabuŋ buêŋ. e Odaŋô abô te imbiŋ. Môlô bôk osam abô te hamô abô balabuŋ nena Sabat sapêŋ ma ŋê êbôk da idum ku ba êv da hadêŋ Wapômbêŋ. Thêlô ethak ibuliŋ abô balabuŋ bô êntêk hathak Sabat. Ma doŋtom thêlô ma kambom mi. f Aêŋ ba yanaŋ êndêŋ môlô nena nômlate lêk hamô loŋ êntêk ma nômbêŋ lôk ek unyak matheŋ. g Môlô bôk osam abô êŋ yôv ba hanaŋ nena,

“‘Yaleŋhaviŋ môlô nônêm kapôlômim êndêŋ avômalô
ma yahapôlik hathak da.’ h 
“Ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu ma Sabat anêŋ Alaŋ. Ba intu oyala abô êŋ anêŋ ôdôŋ, ma tem miŋ hatôm notak malaiŋ êyômô ôpatu ba anêŋ kambom mi ami. Mi.”

Sabat ma Yisu hadum anyô baŋ hatyôk te mavi

(Mak 3:1-6; Luk 6:6-11)

Yôv ma Yisu hatak buêŋ ma habitak hayô avômalô loŋ êŋ iniŋ unyak yeŋ kapô. Ma anyô baŋ hatyôk te hamô loŋ êŋ. 10  i Ma Palisi doho êbôlêm loŋôndê ek nenaŋ Yisu bêŋ ba intu enaŋ hik yani liŋ, “Kapya balabuŋ hanaŋ aisê? Hatôm alalô nandum anyô lôk lijiŋ mavi êndêŋ Sabat mena mi e?”

11  j Ma Yisu hanaŋ, “Anyô te anêŋ boksipsip hêv yak halôk lôv hadêŋ Sabat, ma ôpêŋ tem ni edadi boksipsip êŋ imbitak yaiŋ mena mi e? 12 Anyô ma bêŋ ek boksipsip. Ba intu kapya balabuŋ hanaŋ nena alalô hatôm nandum anyô mavi êndêŋ Sabat.”

13 Aêŋ ba Yisu hanaŋ hadêŋ ôpêŋ, “Oto bahem.” Ma hato baŋ ma baŋ vi kambom atu habitak mavi hathak loŋbô hatôm baŋ vi atu mavi. 14  k Êŋ ma Palisi iviyô ba i ethak doŋtom ma ekak abô ek nêpôm loŋôndê te ek nijik Yisu vônô.

Wapômbêŋ anêŋ anyô ku

15 Yisu hayala nôm êŋ ba intu hatak loŋ êŋ ba hi. Ma avômalô bêŋ anôŋ esopa yani ba hadum iniŋ lijiŋ sapêŋ mavi. 16  l Ma Yisu hanaŋ lôklokwaŋ hadêŋ thêlô nena miŋ nenaŋ yani bêŋ êndêŋ anyôla ami. 17 Yisu hanaŋ aêŋ ek Wapômbêŋ anêŋ abô injik anôŋ ba bôk hanaŋ hadêŋ plopet Aisaia nena,

18  m “Ôpêntêk ma yenaŋ anyô ku atu ba bôk yahabi yabaheŋ hayô hêk yani yôv.
Ôpêŋ ma yaleŋhaviŋ yani bêŋ anôŋ, ma yakapôlôŋ mavi ek yani;
tem yanêm yenaŋ Lovak Matheŋ êmô imbiŋ ôpêŋ,
ma tem enaŋ bêŋ êndêŋ avômalô nena tem nêm i bulubiŋ.
19 Yani ma anyô bônôŋ ba miŋ hathak hanaŋ abô lôk lôklala ami,
ma miŋ hathak hanaŋ abô hamô loŋ ekaksa ami.
20 Ma tem miŋ edabêŋ baselak atu hapu ba hêk pik ami,
ma miŋ imbi ayôk ŋgathiniŋ ni ami ma mi.
Ma tem indum mavi iyom endeba etak kambom sapêŋ nêmô ku mavi vibiŋ am.
21 Ma avômalô pik sapêŋ tem nênêm maleŋiŋ êndêŋ yani.” n 

Yisu lôk Belsebul

(Mak 3:20-30; Luk 11:14-23)

22 Vêm ma ewa anyô te atu ŋgôk habuliŋ ba êlêm hadêŋ Yisu. Ŋgôk êŋ hadum ba ôpêŋ madaluk pusip ma abôlêk putup. Ma Yisu hadum ba ôpêŋ madaluk lôk abôlêk hakyav ba hayê tak lôk hanaŋ abô. 23 Ma avômalô sapêŋ esoŋ kambom ba enaŋ, “Yakô êntêk ma Devit anêŋ Lim Lukmuk atu ba Wapômbêŋ hêv halêm ek nêm alalô bulubiŋ la?”

24  o Ma Palisi elaŋô abô êŋ ma enaŋ, “Ŋgôk iniŋ anyô bêŋ Belsebul hêv lôklokwaŋ hadêŋ ôpêŋ. Ba intu hatôm nêm ŋgôk sapêŋ vê ênjêk avômalô.”

25 Yisu hayala thêlôniŋ auk ba hanaŋ, “Loŋ bêŋ te da iniŋ avômalô evaki vose hi ôdôŋ ju, êŋ ma loŋ bêŋ êŋ tem ênjêk ŋgathiniŋ. Ma malak te evaki vose hi ôdôŋ ju, êŋ ma tem nênêm yak. Ma ôdôŋ te evaki vose hi ôdôŋ ju, êŋ ma tem nênêm yak aêŋ iyom. 26 Ma Sadaŋ hêv anêŋ ŋgôk vê, êŋ ma hatôm evaki vose hi ôdôŋ ju. Ba anêŋ loŋ lôkliŋyak tem imiŋ majaŋ aisê? Mi. 27 Môlô onaŋ nena ŋgôk bêŋ Belsebul hêv lôklokwaŋ hadêŋ ya ba yahêv ŋgôk vê. Ma môlônim avômalô idum ku êŋ haviŋ! Ma opalê intu hêv lôklokwaŋ hadêŋ thêlô ba idum ku mavi êŋ? Ŋgôk Bêŋ, e? Mi! Môlôda unim avômalô ik thô nena môlô onaŋ abôyaŋ. 28  p Ma doŋtom Wapômbêŋ anêŋ Lovak Matheŋ hêv lôklokwaŋ hadêŋ ya ba yahêv ŋgôk vê hêk avômalô. Aêŋ ba oyala nena Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak lêk halêm yôv.

29 “Odaŋô abô yaŋ imbiŋ. Anyô te hatôm imbitak êyô anyô lôklokwaŋ yaŋ anêŋ unyak kapô ba enja anêŋ nômkama vani e? Mi anôŋ! Ôpêŋ embaloŋ anyô lôklokwaŋ êŋ ba ekak loŋ am, êŋ ma yani hatôm enja anêŋ nômkama vani.

30  q “Ôpatu ba miŋ lahaviŋ ya ami, yani êŋ intu hapôlik hathak ya. Ma ôpatu ba miŋ hasup avômalô ba ethak doŋtom ami, êŋ ma hatôm halupuniŋ i.

31  r  “Aêŋ ba yanaŋ êndêŋ môlô nena Wapômbêŋ tem nêm avômalô iniŋ kambom lomaloma lôk abôma takatu ba enaŋ hathak Wapômbêŋ vê. Ma doŋtom anyô te hayê Lovak Matheŋ anêŋ ku ba hanaŋ abôma nena, ‘Êntêk ma Ŋgôk Bêŋ anêŋ ku’, êŋ ma Wapômbêŋ miŋ hatôm nêm kambom êŋ vê ênjêk ôpêŋ ami. Ma mi. 32 Ma anyô te hanaŋ abô kambom hathak Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu, ma Wapômbêŋ tem nêm ôpêŋ anêŋ kambom vê. Ma doŋtom anyôla hanaŋ abô kambom hathak Lovak Matheŋ, êŋ ma Wapômbêŋ tem miŋ nêm ôpêŋ anêŋ kambom êŋ vê ami ma ênjêk thêthô.

Alokwaŋ kambom hathak hik anêŋ anôŋ kambom

(Luk 6:43-45)

33  s  “Alokwaŋ mavi ma tem injik anôŋ mavi, ma alokwaŋ kambom ma tem injik anôŋ kambom aêŋ iyom. Ma anyô ethak êyê anêŋ anôŋ vêm ma eyala nena alokwaŋ mavi mena kambom. 34  t Môlô ma umya kambom anêŋ nali ba kapôlômim putup hathak nôm kambom lomaloma atu ba habitak vemimbôlêk. Ba miŋ hatôm nonaŋ abô mavi ami! 35 Anyôla hapesaŋ anêŋ nômkama mavi lomaloma ba hamô yani kapô, êŋ ma tem enaŋ abô mavi iyom. Ma anyôla hapesaŋ nômkama kambom lomaloma ba hamô yani kapô, êŋ ma tem enaŋ abô kambom iyom.

36 “Odaŋô! Yanaŋ êndêŋ môlô! Wapômbêŋ tem êlêm ek endaŋô abô. Ba intu anyô tomtom tem nenaŋ iniŋ kambom takatu ba bôk enaŋ hadêŋ avômalô vi lôk ibuliŋ i bêŋ. 37 Wapômbêŋ tem endaŋô anêm abô ba enaŋ êndêŋ o nena o anyô thêthôŋ mena o anyô lokbaŋ.”

Palisi leŋiŋhaviŋ nêgê lavôŋiŋ te

(Mak 8:11-12; Luk 11:29-32)

38  u Vêm ma Palisi lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ doho enaŋ hadêŋ Yisu, “Kêdôŋwaga, yêlô leŋiŋhaviŋ undum lavôŋiŋ te ek injik thô nena Wapômbêŋ hêv o ba hôlêm.”

39  v Ma Yisu hanaŋ, “Môlô avômalô bôlôŋ êntêk ma avômalô kambom ba miŋ ôêvhaviŋ ya ami. Ba intu lemimhaviŋ yandum lavôŋiŋ ek injik thô nena Wapômbêŋ bôk hêv ya ba yahalêm, ma doŋtom tem mi. Wak lô ma Jona hamiŋ alim ŋgwêk bêŋ te kapô. Ma wak lô aêŋ iyom ma tem Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu ênjêk pik kapô. Lavôŋiŋ êŋ iyom intu tem Wapômbêŋ injik thô nena bôk hêv ya ba yahalêm. 41  w Sêbôk ma Jona hanaŋ abô hadêŋ avômalô Ninive ba ele kapôlôŋiŋ liliŋ. Odaŋô! Nômlate lêk hamô loŋ êntêk ma bêŋ hamôŋ ek Jona. Ma môlô miŋ ôêvhaviŋ ami. Ma waklavôŋ atu ba Wapômbêŋ hatak ek nindum abô ma avômalô Ninive tem nenaŋ môlônim kambom takêŋ bêŋ. 42  x Ma sêbôk ma Siba iniŋ kwin hatak anêŋ loŋ ma halêm anêŋ loŋ daim bomaŋ ek endaŋô Solomon anêŋ auk mavi. Odaŋô! Nômlate lêk hamô loŋ êntêk ma bêŋ ek Solomon. Ma doŋtom môlô ôdô anêŋ nodaŋô. Ma waklavôŋ atu ba Wapômbêŋ hatak ek nindum abô ma tem Siba iniŋ kwin êŋ enaŋ môlônim kambom takêŋ bêŋ.”

Ŋgôk hatup siŋ

(Luk 11:24-26)

43 “Ŋgôk lelaik hatak anyô te, êŋ ma hi haveŋ loŋ thiliv ek êmbôlêm loŋ mavi te ek enja lovak ba êmô. Ma miŋ hapôm loŋ te ami, 44 ma tem enaŋ nena, ‘Yatup siŋ yana unyak sêbôk esak loŋbô.’ Ma hayô ba hayê nena unyak êŋ lêk hamô oyaŋ ma epesaŋ ba lêk habitak mabuŋ mavi. 45  y Êŋ ma tem ni êmbôlêm ŋgôk baheŋvi ba lahavuju takatu ba iniŋ lôklokwaŋ hamôŋ ek anêŋ ba enja i imbiŋ ek nimbitak nêyô unyak êŋ kapô esak loŋbô. Êŋ ma ôpêŋ tem êmô kambom anôŋ ek yaŋ sêbôk. Ba intu môlô avômalô kambom bôlôŋ êntêk tem nôpôm malaiŋ êŋ imbiŋ.”

Yisu anêŋ talêbô lôk iviyaŋ

(Mak 3:31-35; Luk 8:19-21)

46 Yisu hanaŋ abô hadêŋ avômalô denaŋ ma anêŋ talêbô lôk iviyaŋ leŋiŋhaviŋ nenaŋ abô imbiŋ yani ba intu êlêm imiŋ unyak viyaiŋ. 47 Ma anyô te hi hanaŋ hadêŋ Yisu, “Lemtambô lôk môlôviyaŋ imiŋ yaiŋ ba thêlô leŋiŋhaviŋ nenaŋ abô imbiŋ o.”

48 Ma Yisu hanaŋ, “Opalê intu yenaŋ wakatik lôk aiyaŋ thêlô?” 49  z Ma habi baŋ hayô hamiŋ anêŋ ŋê ku ba hanaŋ, “Avômalô takatu ba esopa Wakamik atu ba hamô malak leŋ anêŋ lahaviŋ, intu yenaŋ wakatik lôk aiyaŋ ma livôŋ thêlô. Ba intu môlô êntêk ma yenaŋ wakatik lôk aiyaŋ thêlô.”

Copyright information for `HOT