a16:1Mat 12:38; Luk 11:16
b16:4Mat 12:39; Luk 11:29
d16:9Mat 14:17-21
e16:10Mat 15:34-38
h16:17Gal 1:15-16
k16:19Mat 18:18; Jon 20:23
l16:24Mat 10:38; Luk 14:27
n16:26Mat 4:8-9
o16:27Sng 62:12; Snd 24:12; Mat 25:31; Lom 2:6; ALK 22:12

Matthew 16

Palisi lo Sadyusi leŋiŋhaviŋ nêgê lavôŋiŋ te

(Mak 8:11-13; Luk 12:54-56)

a Palisi lo Sadyusi doho êlêm hadêŋ Yisu ek nesaê yani. Ba intu thêlô enaŋ hadêŋ yani nena, “Undum lavôŋiŋ te ek injik thô nena Wapômbêŋ hêv o ba hôlêm mena mi e?”

Ma Yisu hanaŋ nena, “Yaŋsiŋ ma môlô othak onaŋ nena, ‘Sômuyum mavi, êŋ ma wak mavi tem ênjêk sawa daim.’ Ma lôkbôk ma môlô othak onaŋ, ‘Wak habi thapuk ba tem ôthôm.’ Môlô oyala leŋlêvôŋ anêŋ kobom katô. Ma doŋtom ku lomaloma takatu ba lêk habitak anêŋ ôdôŋ, ma môlô ôthôŋ paliŋ denaŋ. b Môlô avômalô bôlôŋ êntêk ma avômalô kambom ba miŋ ôêvhaviŋ ya ami. Môlô lemimhaviŋ yandum lavôŋiŋ ek injik thô nena Wapômbêŋ bôk hêv ya ba yahalêm, ma doŋtom tem mi. Môlô tem nôŋgô Jona anêŋ lavôŋiŋ iyom.” Êŋ ma Yisu hatak thêlô ba hi.

Abô loŋ kapô hathak Palisi lo Sadyusi iniŋ yis

(Mak 8:14-21)

Yisu lôk anêŋ ŋê ku êyô kasukthôm vi tuvulu. Ma anêŋ ŋê ku leŋiŋpaliŋ polom ba miŋ ewa haviŋ ami. c Ma hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Noyabiŋ am esak Palisi lo Sadyusi iniŋ yis.”

Ma ŋê ku enaŋ abô hadêŋ thêlôda nena, “Alalô miŋ awa polom ami ba intu hanaŋ abô êntêk la.”

Ma doŋtom yani hayala iniŋ abô atu ba enaŋ ba hanaŋ, “Môlô ŋê ôêvhaviŋ yaôna lôk. Onaŋ hathak miŋ owa polom ami eka? d Môlô ôthôŋ denaŋ e? Miŋ lemimhabi polom baheŋvi atu ba avômalô 5,000 bôk eyaŋ ami e? Ma vak sam vithê intu usup nôm wata halôk? 10  e Ma polom baheŋvi ba lahavuju ek avômalô hatôm 4,000, ma doŋtom vak sam vithê intu bôk usup nôm wata halôk ba lemimpaliŋ?

11 “Môlô ôthôŋ yenaŋ auk denaŋ ba osoŋ nena yahanaŋ abô hathak polom e? Noyabiŋ am ek Palisi lo Sadyusi iniŋ yis!” 12 Êŋ ma ŋê ku eyala Yisu anêŋ auk. Yani hanaŋ nena thêlô neyabiŋ i ek Palisi lo Sadyusi takatu ba êdôŋ avômalô hathak auk lokbaŋ. Ma miŋ hanaŋ hathak yis atu ba avômalô eŋgabôm polom hathak ami.

Pita hanaŋ nena Yisu ma Kilisi

(Mak 8:27-30; Luk 9:18-21)

13 Yisu habitak hayô Sisalia Pilipai ma hanaŋ hik ŋê ku liŋ nena, “Avômalô iniŋ auk aisê? Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu ma opalê?”

14  f Ma thêlô enaŋ nena, “Doho enaŋ nena o ma Jon anyô hathik ŋaŋ. Ma doho enaŋ nena o Elia. Ma vi enaŋ nena o ma Jelemaia mena plopet bô te.”

15 Ma hanaŋ hik thêlô liŋ, “Ma môlôda olam ya nena opalê?”

16  g Êŋ ma Saimon Pita hanaŋ nena, “O ma Mesia, Wapômbêŋ lôkmala anêŋ Nakaduŋ atu ba hêv ek nêm anêŋ avômalô bulubiŋ.”

17  h Ma hanaŋ viyaŋ, “Saimon, Jona anêŋ nakaduŋ, lêk hômô mavi. Ek malê nena anyô pik êntêk te miŋ hik auk êŋ thô hadêŋ o ami, ma mi. Wakamik atu ba hamô malak leŋ, yani êŋ intu hik auk êntêk thô hadêŋ o. 18  i Ma yanaŋ êndêŋ o nena o ma Pita.
16:18Athêŋ êŋ anêŋ ôdôŋ nena ‘valu’.
Ma tem yandav yenaŋ avômalô takatu ba êvhaviŋ êyô êmô valu êŋ. Ma nômlate miŋ hatôm imbuliŋ avômalô ôdôŋ êŋ ba nema ami ma mi.
19  k Tem yanêm loŋ lôkliŋyak anêŋ vovaleŋ êndêŋ o. Nôm takatu ba hubutiŋ hamô pik ma tem yambutiŋ ênjêk leŋ aêŋ iyom. Ma nôm takatu ba hopole hamô pik ma tem yapole ênjêk leŋ aêŋ iyom.” 20 Ma hanaŋ lôklokwaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku ek miŋ nenaŋ êndêŋ anyôla nena yani ma Mesia atu ami.

Yisu hanaŋ abô hathak anêŋ ŋama

(Mak 8:31-9:1; Luk 9:22-27)

21 Pita hanaŋ nena Yisu ma Mesia vêm ma Yisu anêŋ ku yaŋ hayô nena êndôŋ anêŋ ŋê ku, “Tem yasopa Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba yana Jelusalem. Ma Islael iniŋ ŋê bêŋbêŋ lôk ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ tem nênêm vovaŋ êndêŋ ya. Ma Wapômbêŋ tem indum ba nijik ya vônô. Ma êtôm wak lô ma tem injik ya liŋ imbiyô esak loŋbô.”

22 Ma Pita hawa yani hi daim dokte ma hathaŋ ba hanaŋ nena, “Anyô Bêŋ, mi anôŋ! Nôm êŋ miŋ hatôm êpôm o ami ma mi anôŋ!”

23 Yisu hik i liliŋ ma hanaŋ hadêŋ Pita, “Sadaŋ, nu daŋ! Hosopa anyô iniŋ auk iyom ma miŋ hosopa Wapômbêŋ anêŋ auk ami. Ba intu o hatôm gwasilim te atu ba elav ek enja ya êmô.”

24  l Êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku nena, “Anyôla hadum ek esopa ya, êŋ ma êmbôliŋ dôm êndêŋ yanida ma enja anêŋ alovalaŋaŋsiŋ ba esopa ya. 25  m Ek malê nena ôpatu ba lahabi bêŋ anôŋ hathak anêŋ lôkmala pik, anêŋ lôkmala êŋ tem nêm yak. Ma doŋtom ôpatu ba hatak anêŋ lôkmala ek hasopa ya, yani êŋ tem enja lôkmala anôŋ.

26  n  “Anyô te hawa nômkama pik sapêŋ ma doŋtom miŋ hasopa Wapômbêŋ anêŋ abô ami ba anêŋ lôkmala hêv yak, êŋ ma tem yani êmô mavi e? Mi anôŋ, tem enja vovaŋ. Ma anyôla hatôm nêm nômlate êndêŋ Wapômbêŋ ek enja anêŋ lôkmala esak loŋbô e? Mi anôŋ! 27  o Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êlêm imbiŋ aŋela ba embaloŋ Lambô anêŋ lôklokwaŋ lôk deda lôkmaŋgiŋ. Êŋ ma tem yani nêm vuli êndêŋ avômalô sapêŋ êtôm ku mavi lôk ku kambom takatu ba bôk thêlô idum yôv anêŋ vuli. 28 Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êlêm imbiŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak. Ma môlô vi atu ba lêk umiŋ loŋ êntêk tem nômô lôkmala denaŋ ma ôŋgô nôm êŋ imbiŋ.”

Copyright information for `HOT