a26:2Kis 12:1-27; Mat 20:18
d26:11Lo 15:11
e26:15Sek 11:12; Mat 27:3
f26:17Kis 12:14-20
g26:23Sng 41:9
h26:28Kis 24:8; Jer 31:31-34; Sek 9:11; 1Ko 10:16
kSekalaia 13:7
l26:32Mat 28:7,16
m26:34Mat 26:69-75
q26:52Stt 9:6; ALK 13:10
u26:63Ais 53:7; Mat 27:12
v26:64Sng 110:1; Dan 7:13; Mat 24:30
x26:66Wkp 24:16; Jon 19:7
y26:67Ais 50:6; 53:5
z26:75Mat 26:34

Matthew 26

Ŋê bêŋbêŋ êbôlêm auk ek nijik Yisu vônô

(Mak 14:1-2; Luk 22:1-2; Jon 11:45-53)

Yisu hanaŋ abô nômbêŋ êŋ yôv ma hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku nena, a  “Môlô oyala nena wak ju hêk denaŋ ma waklavôŋ anêŋ athêŋ nena Hale ba Hi
26:2Sêbôk Wapômbêŋ anêŋ aŋela hik Ijip iniŋ apenena môŋ vônô. Ma Islael ma hale ba hi ba miŋ hik te vônô ami.
tem êyô. Waklavôŋ êŋ ma tem netak ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu êndôk avômalô doho baheŋiŋ ek nijik ya vônô esak a.”

Ma ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk avômalô iniŋ ŋê bêŋbêŋ ethak doŋtom halôk anyô bêŋ habôk da Kaiapas anêŋ unyak. Ma êbôlêm loŋôndê ek nesau Yisu ba nebaloŋ ek nijik yani vônô. Ma thêlô enaŋ, “Lêk ma waklavôŋ matheŋ ba intu natak ku êŋ ênjêk vêmam. Yakô avômalô tem leŋiŋmaniŋ ba nijik vovak.”

Avi te haŋgasô nôm ôv mavi hayô hamô Yisu wakadôk

(Mak 14:3-9; Jon 12:1-8)

Wak êŋ ma Yisu hamô Saimon anêŋ unyak anêŋ Betani. Sêbôk ma ôpêŋ hapôm palê lepla ma doŋtom bôk mi. c Ma thai lôk Yisu ma anêŋ ŋê ku eyaŋ nôm denaŋ ma avi te halêm unyak kapô. Ma hawa kolopak valu te ba thapuk ba nôm ôv mavi hamô kapô ba anêŋ vuli ma bêŋ anôŋ. Ma avi atu hi haŋgasô nôm ôv mavi êŋ hayô hamô Yisu wakadôk.

Ŋê ku êyê nôm êŋ ma leŋiŋmaniŋ ba enaŋ, “Aisê ka habuliŋ nôm ôv mavi êŋ hi oyaŋ? Hatôm nêm ek anyô yaŋ nêm vuli ma naja valuseleŋ bêŋ esak ek nanêm avômalô siv sa.”

10 Yani halaŋô thêlôniŋ abô êŋ ma hanaŋ, “Aisê ka môlô ôêv malaiŋ hadêŋ avi êntêk? Yani hadum nôm mavi anôŋ hadêŋ ya. 11  d Avômalô siv tem nêmô imbiŋ môlô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma doŋtom tem miŋ yamô imbiŋ môlô sawa daim ami. 12 Avi êntêk haŋgasô nôm ôv mavi hayô hamô ya ek epesaŋ yaleŋviŋkupik ek nedav ya. 13 Odaŋô! Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô! Pik nômbêŋ atu ba enaŋ yenaŋ Abô Mavi bêŋ haveŋ, ma tem nenaŋ esak nôm atu ba avi êntêk lêk hadum imbiŋ ek avômalô leŋiŋimbi yani.”

Judas habutiŋ abô ek nêm Yisu êndêŋ ŋê bêŋbêŋ

(Mak 14:10-11; Luk 22:3-6)

14 Judas Iskaliot ma ŋê ku laumiŋ ba lahavuju takatu te ma yani hi hadêŋ ŋê bêŋbêŋ êbôk da 15  e ma hanaŋ hik i liŋ, “Yanêm Yisu êndêŋ môlô, ma tem nônêm malê te êndêŋ ya?” Ma ekatuŋ valuseleŋ seleva hatôm 30 ba êv hadêŋ yani. 16 Êŋ ma Judas habôlêm loŋôndê ek nêm Yisu êndôk thêlô baheŋiŋ.

Yisu hayaŋ nôm waklavôŋ Hale ba Hi haviŋ anêŋ ŋê ku

(Mak 14:12-21; Luk 22:7-13, 21-23; Jon 13:21-30)

17  f Waklavôŋ anêŋ athêŋ nena Eyaŋ Polom Yis Mi anêŋ wak te môŋ hayô. Ma ŋê ku i hadêŋ Yisu ma enaŋ hik yani liŋ, “Lemhaviŋ yêlô ana unyak alê ek napôpêk nôm leŋiŋimbi waklavôŋ Hale ba Hi êndôk?” 18 Ma yani hanaŋ, “Môlô unu malak bêŋ kapô ba ôpôm ôpatu ma nonaŋ êndêŋ yani nena, ‘Kêdôŋwaga hanaŋ nena anêŋ waklavôŋ atu ma lêk habobo. Ma yani lôk anêŋ ŋê ku tem nêlêm anêm unyak ek leŋiŋimbi waklavôŋ Hale ba Hi.’” 19 Ma ŋê ku idum hatôm atu ba yani hanaŋ ba thêlô i êpôpêk waklavôŋ Hale ba Hi anêŋ nôm.

20 Bôlôvôŋ ma Yisu hayaŋ nôm hamô haviŋ anêŋ ŋê ku laumiŋ ba lahavuju takatu 21 ma hanaŋ, “Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena môlô te tem enaŋ ya bêŋ.” 22 Ŋê ku kapôlôŋiŋ malaiŋ kambom ba thêlô tomtom enaŋ, “Anyô Bêŋ, ya mi! Aêŋ e?” 23  g Êŋ ma Yisu hanaŋ nena, “Ôpatu ba hatak baŋ halôk belev haviŋ ya intu tem enaŋ ya bêŋ. 24 Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem ni êtôm atu ba bôk eto yôv hathak yani. Ma doŋtom alikakna. Malaiŋ bêŋ ek ôpatu ba hanaŋ Anyô Anêŋ Nakaduŋ bêŋ. Talêbô miŋ bôk havathu ami, êŋ ma mavi ek ôpêŋ!”

25 Ma Judas, ôpatu ba tem enaŋ Yisu bêŋ, hanaŋ hik liŋ nena, “Kêdôŋwaga, ya mi! Aêŋ e?” Ma Yisu hanaŋ, “Hatôm intu honaŋ aêŋ.”

Yisu hêv polom lo waiŋ leŋiŋimbi yani

(Mak 14:22-26; Luk 22:15-20; 1 Kolin 11:23-25)

26 Thêlô eyaŋ nôm hamô ma Yisu hawa polom te ma hêv lamavi. Vêm ma haya ba hêv hadêŋ anêŋ ŋê ku ma hanaŋ, “Noja ba oŋgwaŋ. Êntêk ma yenaŋ vathiap.” 27 Vêm ma hawa tase lôk waiŋ ma hêv lamavi. Ma hêv hadêŋ thêlô ma hanaŋ, “Môlô sapêŋ nunum. 28  h Êntêk ma yenaŋ thalaleŋ atu ba tem eŋgasô ek embak tabô imbiŋ Wapômbêŋ lôk avômalô pik êntêk ek nêm avômalô bêŋ anôŋ iniŋ kambom vê. 29 Odaŋô! Yanaŋ êndêŋ môlô nena tem miŋ hatôm yanum waiŋ êŋ esak loŋbô ami endeba waklavôŋ êŋ hayô ma tem yanum waiŋ lukmuk êmô Wakamik anêŋ loŋ lôkliŋyak kapô.”

30  i Êv yeŋ te vêm ma ethak ba i Dum Oliv.

Yisu hanaŋ nena Pita tem enaŋ nena hathôŋ yani paliŋ

(Mak 14:27-31; Luk 22:31-34; Jon 13:36-38)

31  j Ma Yisu hanaŋ hadêŋ anêŋ ŋê ku, “Bôk eto hêk Wapômbêŋ anêŋ kapya nena,

“‘Tem yaŋgik boksipsip alaŋ vônô,
ma boksipsip tem nêsôv mayaliv ba ini.’ k 
Ba intu yaô bôlôvôŋ ma tem môlô ôŋgô nôm takatu ba tem êpôm ya. Ma môlô sapêŋ tem notak ya ma nôsôv mayaliv ba unu.
32  l Ma doŋtom hik ya liŋ hathak loŋbô, ma tem yamôŋ ba yana Galili vêm ka môlô nombeŋ ya yam.”

33 Ma Pita hanaŋ nena, “Dô! Thêlô sapêŋ etak o ba i, ma tem yamiŋ imbiŋ o denaŋ.” 34  m Ma Yisu hanaŋ nena, “Ondaŋô! Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ o nena bôlôvôŋ êntêk ma tale miŋ halaŋ ami denaŋ, ma tem onaŋ êtôm bôlôŋ lô nena hôthôŋ ya paliŋ.” 35 Ma Pita hanaŋ, “Mi anôŋ! Ik ya vônô, ma miŋ hatôm yanaŋ nena yahathôŋ o paliŋ ami. Milôk!” Ma ŋê ku sapêŋ enaŋ abô êŋ iyom.

Yisu hateŋ hamô Getsemani

(Mak 14:32-42; Luk 22:39-46)

36 Vêm ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku êyô loŋ atu ba elam nena Getsemani ma hanaŋ hadêŋ i, “Môlô nômô loŋ êntêk ma yana saka ek yateŋ mek.” 37 Ma hawa Pita lôk Sebedi nakaduŋ luvi ba i. Ma yani kapô lêk malaiŋ bomaŋ. 38  n Ma hanaŋ hadêŋ thêlô, “Yakapôlôŋ lêk malaiŋ bomaŋ hatôm lêk yahama yôv. Môlô nômô loŋ êntêk ma nônêm lêlê imbiŋ ya.” 39 Ma hi daim dokte ma hêv yak ba thohavloma halôk pik. Ma hateŋ mek nena, “Yenaŋ Wakamik, loŋôndê vi hamô, êŋ ma yaleŋhaviŋ onja tase êntêk vê ênjêk ya. Ma doŋtom miŋ osopa yenaŋ yaleŋhaviŋ ami. Mi, osopa oda anêm lemhaviŋ.”

40 Ma Yisu hale hi ma hayê ŋê ku takatu ma lêk êk sôm. Êŋ ma hanaŋ hik Pita liŋ, “Aisê? Môlô miŋ hatôm nônêm lêlê imbiŋ ya êtôm wakma te ami e? 41 Nômô lêlê ba noteŋ mek ek miŋ nônêm yak ba nundum kambom ami. Kapô lahaviŋ indum mavi ma doŋtom auk ma pulusikna ba miŋ hatôm indum ami.”

42 Ma havôhi hathak loŋbô ma hateŋ mek nena, “Wakamik, lemhaviŋ malaiŋ bêŋ êntêk êpôm ya, êŋ ma mavi. Ma tem yandum êtôm honaŋ.” 43 Ma halehi hathak loŋbô ma hayê thêlô êk sôm denaŋ ek malê nena maleŋiŋ hayaŋ ba miŋ hatôm nêmô lêlê ami. 44 Ma hatak thêlô ma havôhi hateŋ mek bô atu bôlôŋ te lu hathak loŋbô.

45 Vêm ma halehi hadêŋ anêŋ ŋê ku ma hanaŋ, “Môlô ôêk sôm ba owa lovak denaŋ e? Odaŋô. Wakma lêk habobo ek netak ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu êndôk ŋê kambom baheŋiŋ. 46  o Aêŋ ba numbiyô ek alôana! Ôŋgô! Ôpatu ba tem enaŋ ya bêŋ lêk halêm yôv!”

Evaloŋ Yisu

(Mak 14:43-50; Luk 22:47-53; Jon 18:1-11)

47 Yisu hanaŋ abô denaŋ ma Judas hayô. Yani ma ŋê ku laumiŋ ba lahavuju takatu te. Ma avômalô bêŋ anôŋ êlêm iviŋ yani ba ewa biŋ vovak lôk okdiba. Ŋê takêŋ ma ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk avômalô iniŋ ŋê bêŋbêŋ êv thêlô ba êlêm. 48 Ôpatu ba tem enaŋ Yisu bêŋ bôk hik lavôŋiŋ te thô hadêŋ i nena, “Ôpatu ba yahaliŋu, êŋ ma Yisu ba nobaloŋ!” 49 Ma ôpêŋ hi ketheŋ hadêŋ Yisu ma hanaŋ, “Kêdôŋwaga, bôlôvôŋ mavi.” Ma haliŋu yani.

50 Ma Yisu hanaŋ, “Aiyaŋ, undum ku atu ba hôlêm hathak.” Ma ŋê takatu ba êlêm haviŋ Judas i ma evaloŋ Yisu ba ewa ba i.

51  p Ma anyô te atu ba hamiŋ haviŋ Yisu hadadi anêŋ biŋ vovak ma hale anyô bêŋ habôk da anêŋ anyô ku te limbuk vi vê. 52  q Ma Yisu hanaŋ, “Otak anêm biŋ êndôk anêŋ loŋ esak loŋbô! Ôpatu ba hik vovak hathak biŋ, ma biŋ êŋ tem enjaŋ yani vônô. 53 Lemimbi! Yahalaŋ hadêŋ Wakamik ma ketheŋ ma yani tem nêm aŋela vovak ôdôŋ laumiŋ ba lahavuju ma doho imbiŋ ba nêlêm ek nênêm ya sa. 54 Ma doŋtom abô atu ba bôk hêk Wapômbêŋ anêŋ kapya tem injik anôŋ aisê? Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ nena nôm takêŋ tem êpôm ya.”

55  r Êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ avômalô nômbêŋ atu nena, “Ya ma anyô kambom anôŋ ba intu owa biŋ vovak lôk okdiba ba ôlêm ek nobaloŋ ya e? Aisê? Wak nômbêŋ intu ma yahadôŋ avômalô hamô unyak matheŋ anêŋ piklêvôŋ ma miŋ ovaloŋ ya ami eka? 56 Ma doŋtom nômkama takêntêk ba lêk habitak ek plopet iniŋ abô takatu ba bôk eto injik anôŋ.” Êŋ ma anêŋ ŋê ku sapêŋ etak yani ma êsôv mayaliv ba i.

Yisu hadum abô

(Mak 14:53-65; Luk 22:54-71; Jon 18:13-24)

57 Ŋê takatu ba evaloŋ Yisu ewa ba i Kaiapas anêŋ unyak, ôpêŋ ma anyô bêŋ habôk da. Ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ lôk ŋê bêŋbêŋ ethak doŋtom ba êmô loŋ êŋ. 58 Ma Pita hasopa Yisu haveŋ yam ma doŋtom haveŋ daim dokte. Ma habitak hayô anyô bêŋ habôk da anêŋ badêŋ kapô. Ma hi halôk hamô haviŋ sôp bidoŋ ek ênjê nena malê intu tem imbitak.

59 Ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk Sanhedlin sapêŋ
26:59Elam iniŋ kaunsil nena ‘Sanhedlin’.
êbôlêm avômalô doho ek nenaŋ abôyaŋ esak Yisu ek thêlô nindum abô esak ek nijik yani vônô.
60 Anyô bêŋ anôŋ êlêm ma enaŋ abôyaŋ hathak yani, ma doŋtom thêlô miŋ êpôm Yisu anêŋ kambom te ek nijik yani vônô ami. Êŋ ma anyô ju êlêm 61  t ma enaŋ, “Anyô êntêk bôk hanaŋ yôv nena, ‘Yahatôm yandiniŋ Wapômbêŋ anêŋ unyak matheŋ ma êtôm wak lô iyom ma tem yandav esak loŋbô.’”

62 Êŋ ma anyô bêŋ habôk da haviyô hamiŋ ma hanaŋ hik Yisu liŋ nena, “Anyô ju êntêk lêk enaŋ o bêŋ yôv ma o bônôŋ eka? O abô mi e?” 63  u Ma doŋtom Yisu bônôŋ iyom. Ma anyô bêŋ habôk da hanaŋ hadêŋ Yisu, “Yanaŋ êndêŋ o! Ondam Wapômbêŋ lôkmala atu anêŋ athêŋ ba onaŋ êndêŋ yêlô nena, ‘O ma Mesia, Wapômbêŋ anêŋ nakaduŋ atu e?’”

64  v Ma Yisu hanaŋ nena, “Oda honaŋ aêŋ. Ma yanaŋ abô te imbiŋ êndêŋ môlô sapêŋ nena wak te am ka tem môlô ôŋgô Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êmô Wapômbêŋ Lôkliŋyak Anôŋ baŋ vianôŋ ba tem êyô êmô buliv ba êlêm.”

65  w Ma anyô bêŋ habôk da halaŋô abô êŋ ma hakakaviŋ anêŋ kwêv ma hanaŋ, “Lêk yôv! Ôpêntêk habuliŋ Wapômbêŋ anêŋ athêŋ ba hanaŋ nena yanida ma hatôm Wapômbêŋ ba môlô lêk olaŋô abô êŋ yôv! Aisê ka alalô leŋiŋhaviŋ nadaŋô abô doho imbiŋ? 66  x Môlônim auk aisê? Yandum malê te?” Ma thêlô enaŋ, “Yani hanaŋ abôma hathak Wapômbêŋ ba intu ema.”

67  y Êŋ ma thêlô êsôvwapôk hathak Yisu thohavloma ma êpêŋ yani. Ma doho epetav yani 68 ba enaŋ, “O ma Mesia e? O plopet te ma onaŋ êndêŋ yêlô nena opalê intu hik o?”

Pita hanaŋ nena hathôŋ Yisu paliŋ

(Mak 14:66-72; Luk 22:55-62; Jon 18:15-18, 25-27)

69 Pita hamô unyak atu anêŋ badêŋ kapô ma avi ku te halêm hadêŋ yani ma hanaŋ, “O êntêk intu bôk hoveŋ haviŋ Yisu anêŋ Galili.” 70 Ma Pita hanaŋ, “Injo! Yahathôŋ abô intu ba honaŋ paliŋ!” Ma avômalô sapêŋ elaŋô anêŋ abô.

71 Pita hi badêŋ abôlêk ma avi ku yaŋ hayê ma hanaŋ hadêŋ avômalô, “Anyô êntêk bôk hamô haviŋ Yisu anêŋ Nasalet.” 72 Ma Pita halam Wapômbêŋ anêŋ athêŋ ba hanaŋ hathak loŋbô, “Mi anôŋ! Yahathôŋ ôpêntu paliŋ!” 73 Vêm ma ŋê takatu ba imiŋ badêŋ kapô êlêm hadêŋ Pita ma enaŋ, “Môlô lemimselo doŋtom ba intu o ma Yisu anêŋ anyô te.”

74 Ma doŋtom Pita hanaŋ, “Ya miŋ yahanaŋ abô avanôŋ ami, êŋ ma tem Wapômbêŋ nêm vovaŋ êndêŋ ya. Yahalam Wapômbêŋ anêŋ athêŋ ba yahanaŋ nena yahathôŋ ôpêntu paliŋ!” Ketheŋ oyaŋ ma tale halaŋ. 75  z Ma Pita lahabi abô atu ba Yisu hanaŋ hadêŋ yani nena, “Tale miŋ halaŋ ami denaŋ, ma tem onaŋ êtôm bôlôŋ lô nena hôthôŋ ya paliŋ.” Êŋ ma Pita hale yaiŋ ma lahiki ba halaŋ bêŋ.

Copyright information for `HOT