a4:1Hib 2:18; 4:15
b4:2Kis 34:28
c4:4Lo 8:3
dKapya Yeŋ 91:11-12
e4:7Lo 6:16
f4:10Lo 6:13
hAisaia 9:1-2
i4:17Mat 3:2
j4:23Mat 9:35; Mak 1:39; Ap 10:38

Matthew 4

Sadaŋ halôk Yisu la ek indum kambom

(Mak 1:12-13; Luk 4:1-13)

a Yôv ma Lovak Matheŋ halom Yisu hi loŋ thiliv ek Sadaŋ êndôk yani la ek indum kambom. b Yani hatip ek nôm ba haveŋ hatôm wak lo bôlôvôŋ 40 ba intu hama kisi. Êŋ ma ŋgôk iniŋ anyô bêŋ hayô ek Yisu ma hanaŋ, “O Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ ma onaŋ ek valu takêntêk imbitak êtôm polom.”

c Ma Yisu hanaŋ viyaŋ nena, “Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ nena, ‘Anyô miŋ hatôm êmô lôkmala esak nôm iyom ami. Mi. Esopa Wapômbêŋ anêŋ abô lôkthô.’”

Vêm ma ŋgôk hawa Yisu ba hi Jelusalem loŋ bêŋ atu ba matheŋ ma hadô hamiŋ unyak matheŋ anêŋ vôv daim te. Ma hanaŋ, “O ma Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ, e? Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ nena,

“‘Wapômbêŋ tem nêm anêŋ aŋela ek neyabiŋ o.
Ma thêlô tem netak baheŋ
ek miŋ valu la embatho vemkapô ami.’ d 
Ba intu ôsôv kisi.”

e Ma Yisu hanaŋ, “Abô bute hêk Wapômbêŋ anêŋ kapya aêntêk, ‘Miŋ hatôm môlô nundum mambêŋ esak Wapômbêŋ, môlônim Anyô Bêŋ ami.’”

Vêm ma ŋgôk hawa yani hathak loŋbô ba hi dumlolê daim te. Ma hik loŋ lôk nômkama mavi lomaloma takatu ba hamô pik bêŋ êntêk lôkthô thô hadêŋ yani. Ma hanaŋ hadêŋ Yisu, “Tem yanêm nôm takêntêk sapêŋ êndêŋ o. Ma doŋtom ondek vemdôŋ lêlô ba nêm yeŋ êndêŋ ya am.”

10  f Ma Yisu hanaŋ, “Sadaŋ, o vê. Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ, ‘Nêm yeŋ êndêŋ Wapômbêŋ anêm Anyô Bêŋ ma undum yanida anêŋ ku iyom.’”

11 Ba intu ŋgôk êŋ hatak yani ba hi ma aŋela êyô êv yani sa.

Yisu hadum anêŋ ku môŋ

(Mak 1:14-15; Luk 4:14-15)

12  g Ma Yisu halaŋô nena bôk êdô Jon hamô koladôŋ. Ba intu havôhi Galili 13 ba hi hamô Kapaneam ma miŋ hamô Nasalet ami. Kapaneam êŋ hamô habobo kasukthôm te ba hamô Sebulun lo Naptali iniŋ pik. 14 Yani hamô loŋ êŋ ek Wapômbêŋ anêŋ abô injik anôŋ ba hanaŋ hadêŋ plopet Aisaia nena,

15 “Sebulun lo Naptali iniŋ pik
atu hamô habobo kasukthôm,
lôk pik atu ba hêk ŋaŋ Jolodaŋ anêŋ daŋ vi,
Galili, loŋ atu ba avômalô loŋ buyaŋ êmô.
16 Avômalô takatu ba êmô momaŋiniŋ bêŋ kapô,
thêlô lêk êyê deda bêŋ te.
Ba idum ek nema,
ma doŋtom deda habi hayô hêk thêlô ba hêv momaŋiniŋ vê.” h 
17  i Yisu hayô Kapaneam yôv ma hadum anêŋ ku môŋ ba hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô hadêŋ avômalô nena, “Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak lêk habobo ba node kapôlômim liliŋ.”

Yisu halam anyô ayova ek nesopa yani

(Mak 1:16-20; Luk 5:1-11; Jon 1:35-42)

18 Yisu habup hathak kasukthôm Galili anêŋ liŋdaŋ ma hayê anyô lo yaŋ Saimon atu ba elam nena Pita lôk yaŋ molok Andulu. Thai ma ŋê ik alim ba ibi iniŋ yakseŋ halôk kasukthôm. 19 Ma hanaŋ hadêŋ thai, “Mamu nôlêm nosopa ya! Tem yandum ba mamu nôbôv avômalô êtôm ôvôv alim halôk yakseŋ.” 20 Ma ketheŋ oyaŋ ma thai êdô iniŋ yakseŋ hamô ma esopa Yisu.

21 Habup hathak vauna ma hayê anyô loyaŋ, Jems lo Jon. Thai ma Sebedi nakaduŋ. Thêlô lôk lambô êmô yeŋ ba idu iniŋ yakseŋ. Ma Yisu halam thai. 22 Ma ketheŋ oyaŋ ma etak lambô lôk yeŋ hamô ma esopa Yisu.

Yisu hadum avômalô lôk lijiŋ mavi

(Luk 6:17-19)

23  j Yisu hi haveŋ Galili lôbôlôbô ba hathak habitak hayô iniŋ unyak yeŋ ba hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ Abô Mavi hathak anêŋ loŋ lôkliŋyak hadêŋ i. Ma hadum iniŋ malaiŋ lôk lijiŋ lomaloma ba ibitak mavi. 24  k Ma avômalô anêŋ plovins Silia elaŋô abô hathak Yisu anêŋ ku ma ewa iniŋ ŋê lôk lijiŋ lomaloma sapêŋ ba i hadêŋ yani. Ewa ŋê takatu ba ewa vovaŋ bêŋ lôk ŋê ŋgôk hamô haviŋ i ma ŋê ema yak lôk ŋê ivuviŋ sapêŋ i hadêŋ yani ek hêv iniŋ lijiŋ takêŋ vê. 25  l Avômalô bêŋ anôŋ êlêm esopa yani. Doho êlêm anêŋ Galili, ma doho êlêm anêŋ Jelusalem, ma doho êlêm anêŋ Judia. Ma doho êlêm anêŋ Dekapolis lôk loŋ takatu ba hamô ŋaŋ Jolodaŋ vi.

Copyright information for `HOT