a5:3Ais 57:15
b5:4Ais 61:2-3; ALK 7:17
c5:5Sng 37:11
d5:6Ais 55:1-2
e5:101Pi 3:14
f5:111Pi 4:14
g5:122Sto 36:16; Ap 7:52
j5:16Ep 5:8-9; 1Pi 2:12
m5:19Jem 2:10
n5:21Kis 20:13; Lo 5:17
q5:27Kis 20:14; Lo 5:18
r5:29Mat 18:9; Mak 9:47
s5:30Mat 18:8; Mak 9:43
t5:31Lo 24:1-4; Mak 10:4
u5:321Ko 7:10-11
v5:33Wkp 19:12; Nam 30:2; Lo 23:21
w5:34Ais 66:1; Mat 23:22; Jem 5:12
x5:35Sng 48:2; Ais 66:1
y5:38Kis 21:24; Wkp 24:20; Lo 19:21
z5:43Wkp 19:18
aa5:44-45Kis 23:4-5; Luk 23:34; Ap 7:60; Lom 12:14,20
ab5:48Wkp 19:2; Lo 18:13

Matthew 5

Yisu hadôŋ avômalô

(Luk 6:20-23)

Yisu hayê avômalô bêŋ anôŋ êlêm ma hathak dumte ba hi hamô. Ma avômalô takatu ba esopa yani i êyô ek yani. Ma hadôŋ i ba hanaŋ nena,

a “Ôpatu ba hayala nena yani anyô kambom anôŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem enja Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak.
b Ma ôpatu ba lamalaiŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba Wapômbêŋ tem nêm yani thêvô.
c Ma ôpatu ba hamô maliŋyaô, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem enja pik sapêŋ.
d Ma ôpatu ba hama kisi lôk hathakmuniŋ ek imbitak êtôm anyô thêthôŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem laviyak.
Ma ôpatu ba hêv kapô ek anyô yaŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba Wapômbêŋ tem nêm kapô ek ôpêŋ aêŋ iyom.
Ma ôpatu ba kapô mabuŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem ênjê Wapômbêŋ.
Ma ôpatu ba hêv bulubiŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem nendam nena Wapômbêŋ anêŋ nakaduŋ.
10  e Ma anyô thêthôŋ te hapôm vovaŋ, ôpêŋ lêk hamô mavi ba tem enja Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak.
11  f  “Hosopa ya ba anyô te hanaŋ abôma hathak o lôk hêv vovaŋ hadêŋ o lôk hanaŋ abô kambom lomaloma hathak o mena hanaŋ abôyaŋ hathak o, êŋ ma lêk hômô mavi!

12  g  “Avômalô bôk idum aêŋ hadêŋ plopet tak sêbôk ba êmôŋ ek o. Ma Wapômbêŋ tem nêm vuli mavi bêŋ te êndêŋ o êmô malak leŋ ba intu lemmavi anôŋ ba ômbô o!

Wapômbêŋ anêŋ avômalô hatôm ŋgwêk lo deda

(Mak 9:50; Luk 14:34-35)

13 “Môlô ma pik êntêk anêŋ ŋgwêk. Ma doŋtom ŋgwêk vabô, êŋ ma lêk habitak hatôm siŋusik ma hatôm imbitak vasiŋ esak loŋbô ami ba intu nômbi ni ek avômalô nêyô nimiŋ ba nembak pesa.

14  h  “Môlô ma pik anêŋ deda. Ma malak atu ba hamô dum ba avômalô êtôm atum lam sapêŋ, thêlô êthôkwêŋ ek nêm deda ma miŋ ivuŋ ami. 15  i Ma miŋ othak ôtôm atum lam ba uvuŋ halôk uŋ kapô ami. Othak opesaŋ lam anêŋ deda ek imbi êyô unyak kapô lôkthô.

16  j  “Ma môlônim deda imbi êyô ênjêk avômalô lôkthô ek nêgê unim ku mavi takatu ba udum ek nebam môlônim lemambô atu ba hamô malak leŋ anêŋ athêŋ.

Yisu halêm ek embatho abô balabuŋ loŋ

17  k  “Môlô miŋ nosoŋ nena yahalêm ek yambuliŋ abô balabuŋ lôk plopet iniŋ abô ami. Yahalôk ba yahalêm ek abô takêŋ injik anôŋ ma miŋ yahalêm ek yanêm vê ami. 18  l Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô. Abô lêlêyaŋ yaô nena sapêŋ atu ba eto hêk kapya abô balabuŋ te tem miŋ nêm yak ami. Mi anôŋ. Abô takêŋ tem ênjêk endeba pik lo leŋ anêŋ daŋ. Ma nômkama takatu ba hamô abô balabuŋ sapêŋ tem injik anôŋ. 19  m Aêŋ ba ôpatu ba hêv abô balabuŋ yaônate vê ba hadôŋ avômalô hathak tem êtôm okna hathek ênjêk Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak. Ma doŋtom ôpatu ba hasopa abô balabuŋ lôk hik thô hadêŋ avômalô tem imbitak anyô lôk athêŋ bêŋ ênjêk Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak. 20 Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô. Anêm thêthôŋ miŋ hamôŋ ek Palisi lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ iniŋ ami, êŋ ma tem miŋ hatôm ôyô Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak ami.

Notauviŋ unim lemim maniŋ

(Luk 12:57-59)

21  n  “Môlô bôk olaŋô abô takatu ba enaŋ hadêŋ bumalô thêlô nena, ‘Miŋ uŋgwik anyô vônô paliŋ ami. Ma ôpatu ba hik anyô vônô paliŋ tem êpôm abô.’ 22  o Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô. Anyô te lamaniŋ hadêŋ anyô yaŋ, ôpêŋ tem êpôm abô. Ma anyô te hanaŋ abôma hathak anyô yaŋ, ôpêŋ tem imiŋ ŋê bêŋbêŋ maleŋiŋ ek indum abô. Ma anyô te hanaŋ hadêŋ anyô yaŋ nena, ‘O anyô molo’, yakô ôpêŋ tem nimbi êndôk loŋ atum lôkmala.

23  p  “Aêŋ ba hômô loŋ êbôk da ek ômbôk anêm da, ma lemhabi nena anêm abô hêk haviŋ anyô te, 24 êŋ ma otak anêm da êmô loŋ êbôk da ma nu êndêŋ ôpêŋ. Ma opesaŋ abô imbiŋ yani vêmam ka nu ômbôk anêm da.

25 “Ma anyô te hadum ek idum abô ek o ba mamu oveŋ loŋôndê hi denaŋ ek nôyô loŋ nindum abô, ma opesaŋ abô imbiŋ yani ketheŋ. Yakô tem etak o êndôk anyô halaŋô abô baŋ. Êŋ ma ôpêŋ tem etak o êndôk anêŋ ŋê ku baheŋiŋ ek nêndô o êmô koladôŋ. 26 Odaŋô! Yanaŋ avanôŋ êndêŋ o. Tem ômô koladôŋ endeba nêm anêm vuli sapêŋ atu ba anyô bêŋ hanaŋ am.

Otak auk sek waliliŋ

27  q  “Môlô bôk olaŋô abô takatu ba enaŋ yôv nena, ‘Miŋ undum sek imbiŋ anyô yaŋ yanavi ami.’ 28 Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô nena anyô te makilik hathak avi te ba hadum ek ênjêk imbiŋ yani, êŋ ma lêk hêk haviŋ avi êŋ yôv. 29  r Aêŋ ba malem vianôŋ hadum ba hudum kambom, êŋ ma ômbi vê ba umbini! Malem daluk doŋtom iyom, êŋ ma malaiŋ. Ma doŋtom, lemvimkupik sapêŋ êndôk loŋ atum lôkmala, êŋ ma malaiŋ bêŋ anôŋ. 30  s Ma bahem vianôŋ hadum ba hudum kambom, êŋ ma odabêŋ kisi ba umbini! Bahem doŋtom iyom, êŋ ma malaiŋ. Ma doŋtom lemvimkupik sapêŋ êndôk loŋ atum lôkmala, êŋ ma malaiŋ bêŋ anôŋ.

Miŋ nêm vônim vê ami

(Mat 19:9; Mak 10:11-12; Luk 16:18)

31  t “Môlô bôk olaŋô yôv nena, ‘Anyô hadum ek êndô avi ma eto abô êndôk kapya ba nêm kapya êŋ êndêŋ yanavi ek nêm yani vê. Ma miŋ hatôm nêm yanavi vê oyaŋ ami.’ 32  u Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô aêntêk. Anyô te hêv yanavi vê oyaŋ ma miŋ hadum sek ami ba avi êŋ hi hawa anyô yaŋ êŋ ma ôpêŋ hadum ba avi êŋ hadum sek. Ma yamalô lukmuk êŋ hadum sek aêŋ iyom.

Nonaŋ abô anôŋ iyom

33  v  “Môlô bôk olaŋô abô takatu ba enaŋ hadêŋ bumalô thêlô nena, ‘Hovak balabuŋ hathak Wapômbêŋ anêŋ athêŋ hathak nômla, êŋ ma undum nôm êŋ anôŋ.’ Miŋ ômbôliŋ dômim ami. 34  w Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô nena miŋ ombak balabuŋ esak nômla ami lôk miŋ ombak balabuŋ esak Wapômbêŋ anêŋ athêŋ ami ek malê nena yanida hamô malak leŋ hatôm kiŋ. 35  x Ma miŋ ombak balabuŋ esak pik ami ek malê nena pik bêŋ êntêk ma balê Wapômbêŋ da hatak vakapô hayô hamiŋ. Ma miŋ ombak balabuŋ esak Jelusalem ami ek malê nena Jelusalem ma Kiŋ Bêŋ atu anêŋ malak. 36 Ma miŋ ombak balabuŋ esak lemkadôk ami ek malê nena o miŋ hatôm onaŋ ba lemkadôk ŋauŋ imbitak thapuk mena loŋgavu la ami. 37 Ba intu môlô nonaŋ abô avanôŋ iyom. Ma miŋ nonaŋ balabuŋ lomaloma ek injik thô nena onaŋ abô avanôŋ ami. Abô takêŋ habitak anêŋ Sadaŋ anêŋ.

Môlô miŋ uŋgwik kambom liliŋ ami

(Luk 6:29-30)

38  y  “Môlô bôk olaŋô abô takatu ba enaŋ yôv nena, ‘Anyô te habi anyô yaŋ madaluk siŋ, êŋ ma nômbi ôpêŋ madaluk siŋ aêŋ iyom. Ma anyô te hik anyô yaŋ abôlêk kalalaŋ lu, ma uŋgwik ôpêŋ abôlêk kalalaŋ lu aêŋ iyom.’ 39 Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô nena miŋ uŋgwik anyô yaŋ anêŋ kambom liliŋ ami. Ma anyô te hapetav malem daŋ vi, êŋ ma nuŋgwik vi liliŋ ek epetav imbiŋ. 40 Ma anyô te hadum abô ek o ba anyô atu halaŋô abô hanaŋ nena nêm anêm kwêv êndêŋ ôpêŋ, êŋ ma nêm anêm kwêv thilibuŋ êndêŋ ôpêŋ imbiŋ. 41 Ma anyô vovak te hanaŋ nena onja anêŋ nômkama ba nu êtôm kilomita te, êŋ ma nu êtôm kilomita ju. 42 Ma anyô te hanaŋ hik o liŋ ek nêm nômlate êndêŋ yani, êŋ ma nêm êndêŋ yani. Ma anyô te lahaviŋ enja nômlate ênjêk o vêm ka nêm viyaŋ, êŋ ma miŋ ôpôlik ami.

Lemimimbiŋ ŋê takatu ba êpôlik hathak o

(Luk 6:27-36)

43  z  “Môlô bôk olaŋô abô takatu ba enaŋ yôv nena, ‘Lemimbiŋ anêm avômalô ma ôpôlik esak ŋê takatu ba êpôlik hathak o.’ 44  aa Ma doŋtom yanaŋ êndêŋ môlô nena lemimimbiŋ ŋê takatu ba êpôlik hathak môlô lôk noteŋ mek esak ŋê takatu ba êv vovaŋ hadêŋ môlô ek numbitak êtôm Lemambô atu ba hamô malak leŋ anêŋ nali. Ek malê nena yanida hêv wak hadêŋ avômalô mavi lôk kambom ma hêv ôthôm ek ŋê thêthôŋ lôk ŋê lokbaŋ. 46 Ma môlô othak lemimhaviŋ ŋê takatu ba leŋiŋhaviŋ môlô iyom, êŋ ma nôm oyaŋ. Tem miŋ môlô noja nôm mavi te ami. Ŋê ewa takis ethak idum aêŋ haviŋ! 47 Ma môlô othak ôêv waklêvôŋ hadêŋ môlônim avômalô iyom, môlô osoŋ nena kobom hik môlô vônô e? Ŋê daluk idum aêŋ haviŋ! 48  ab Ba intu nômô batôŋ oyaŋ êtôm Lemambô atu ba hamô batôŋ oyaŋ hamô malak leŋ.”

Copyright information for `HOT