a6:1Mat 23:5
c6:71Kiŋ 18:26-29
d6:8Mat 6:32
f6:12Mat 6:14-15; 18:21-35
j6:16Ais 58:5-9
k6:19Jem 5:1-3
l6:20Mat 19:21; Luk 18:22
m6:25Plp 4:6; 1Ti 6:6-8; 1Pi 5:7
n6:26Mat 10:29-31; Luk 12:6-7
o6:291Kiŋ 10:4-7; 2Sto 9:3-6
p6:32Mat 6:8
q6:331Kiŋ 3:11-14; Sng 37:4,25; Lom 14:17

Matthew 6

Nônêm avômalô siv sa

a “Môlô noyabiŋ am! Miŋ nundum ku mavi lomaloma ek avômalô nêgê ba nebam môlô ami. Yakô Wapômbêŋ atu ba hamô malak leŋ tem miŋ nêm nôm mavi la êndêŋ môlô ami.

“Môlô udum ek nônêm avômalô siv sa, ma miŋ nundum êtôm ŋê takatu ba esau avômalô ami. Thêlô ethak êv anyô ek iyuv lavuak êmôŋ ba i unyak yeŋ. Êŋ ma thêlô êv nômlate hadêŋ avômalô siv ek avômalô nêgê ba nebam thêlô. Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena ŋê takêŋ lêk ewa iniŋ mavi yôv ba embeŋ yam ma Wapômbêŋ tem miŋ nêm nôm mavi yaŋ êndêŋ i ami. Ma doŋtom môlô udum ek nônêm nômlate êndêŋ avômalô siv, êŋ ma nubuŋ ba nônêm ek avômalô vi miŋ nêgê ami. Nôm atu ba bahem vianôŋ hadum ma bahem vikeŋ êsôŋ paliŋ ek ku êŋ ênjêk loŋ kapô iyom. Ma Lemambô atu ba hayê ku takatu ba hudum hêk loŋ kapô ma tem nêm nôm mavi te êndêŋ o.

Okopak ba oteŋ mek

(Luk 11:2-4)

b  “Môlô udum ek noteŋ mek, ma miŋ nundum êtôm ŋê takatu ba esau avômalô ami. Thêlô leŋiŋhaviŋ neteŋ mek nimiŋ malaklêvôŋ lôk unyak yeŋ ek avômalô nêgê i. Odaŋô! Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô. Ŋê takêŋ lêk ewa iniŋ mavi yôv ba embeŋ yam ma Wapômbêŋ tem miŋ nêm nôm mavi yaŋ êndêŋ i ami. Ma doŋtom hudum ek oteŋ mek, êŋ ma nu anêm unyak kapô ma nuŋgwik unyak abôlêk siŋ. Ma oteŋ mek êndêŋ Lemambô atu ba hamô loŋ kapô. Ma Lemambô tem ênjê ku takatu ba hudum hêk loŋ kapô ma nêm nôm mavi te êndêŋ o.

c  “Hudum ek oteŋ mek, ma miŋ ondela abô êtôm ŋê daluk ethak idum ami. Thêlô eteŋ mek daim ek esoŋ nena Wapômbêŋ tem endaŋô iniŋ mek daim êŋ. d Ma doŋtom hudum ek oteŋ mek ma Wapômbêŋ lêk hayala anêm malaiŋ yôv ba intu miŋ osopa iniŋ bôk lo loŋ ami. Ma noteŋ mek aêntêk,

“‘Wakamik, hômô malak leŋ.
Yêlô nambô anêm athêŋ matheŋ liŋ.
10  e Anêm loŋ lôkliŋyak êlêm.
Yêlô nasopa anêm lemhaviŋ ênjêk pik êtôm thêlô esopa hêk malak leŋ.
11 Nêm nôm êndêŋ yêlô êndêŋ wak êntêk.
12  f Ma otak kapôlôm ek yêlô êtôm atu ba yêlô atak kapôlôŋiŋ ek avômalô vi atu ba idum kambom hadêŋ yêlô.
13  g Miŋ otak yêlô ek nandum kambom ami. Ma nêm yêlô vê ênjêk kambom.’
6:13Ŋê lôkauk vi enaŋ nena abô doho atu ba Matyu hato ma hêk denaŋ. Abô êŋ ma aêntêk: Loŋ lôkliŋyak lôk lôklokwaŋ ma athêŋ lôkmaŋgiŋ, êŋ ma oda anêm êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Avanôŋ.

14  i  “Ma notak kapôlômim ek avômalô vi, ma Lemambô atu ba hamô malak leŋ tem etak kapô ek môlô aêŋ iyom. 15 Ma hovaloŋ kapôlôm lôŋ ek avômalô vi, ma Lemambô tem embaloŋ kapô loŋ ek o aêŋ iyom.

Hutip ek nôm ek lemimbi Wapômbêŋ

16  j  “Hutip ek nôm ek lemimbi Wapômbêŋ, ma miŋ malem tiyamtiyam êtôm ŋê esau avômalô ethak idum ami. Thêlô miŋ ithik i ba epesaŋ i katô ami ek avômalô neyala nena thêlô lêk itip ek nôm. Yanaŋ avanôŋ êndêŋ môlô nena ŋê êŋ lêk ewa iniŋ nôm mavi yôv ba embeŋ yam ma Wapômbêŋ tem miŋ nêm nôm mavi yaŋ êndêŋ i ami. 17 Ma doŋtom hutip ek nôm ek lemimbi Wapômbêŋ, ma otak nôm lêŋlêŋ esak lemkadôk lôk usik thonam lo malem êtôm lemmavi iyom 18 ek avômalô miŋ neyala nena lêk hutip ek nôm ami. Ma lemambô atu ba hamô loŋ kapô, yani iyom intu hayê anêm ku loŋ kapô êŋ ba tem nêm nôm mavi te êndêŋ o.

Nômbôlêm nômkama malak leŋ

(Luk 12:33-34)

19  k  “Pik êntêk ma didu lo da tem nimbuliŋ nômkama lôk ŋê vani tem nijik unyak vose ba neja nômkama takêŋ vani. Ba intu miŋ nômbôlêm nômkama mavi ba nôndô êmô pik êntêk ami. 20  l Mi, nusup nômkama malak leŋ mavimavi iyom. Êŋ ma miŋ hatôm da lo didu nimbuliŋ nômkama takêŋ lôk ŋê vani miŋ hatôm nijik anêm unyak vose ba neja anêm nômkama vani ami. 21 Loŋ atu ba anyô anêŋ nômkama mavi hamô intu kapôlôŋiŋ tem êmô loŋ êŋ imbiŋ.

Maleŋ ma kupik anêŋ deda

(Luk 11:34-36)

22 “Maleŋdaluk ma leŋviŋkupik anêŋ deda. Aêŋ ba malemdaluk hamô mavi, êŋ ma anêŋ deda êŋ hayabiŋ lemvimkupik sapêŋ. 23 Ma doŋtom maleŋdaluk kambom, êŋ ma momaŋiniŋ lêk hayabiŋ leŋviŋkupik sapêŋ. Ba deda atu ba hamô kapôlôm miŋ hadum anêŋ ku ami, ma momaŋiniŋ tem indumbak bêŋ.

Anyô te miŋ hatôm indum anyô ju iniŋ ku ami

(Luk 16:13)

24 “Anyô te miŋ hatôm indum anyô bêŋ ju iniŋ ku ami. Ma tem la imbiŋ anyô yaŋ ma kapô êndô yaŋ. Ma tem ma endahaliŋ anyô yaŋ ma imbuliŋ dôm ek anyô yaŋ. Môlô miŋ hatôm nosopa Wapômbêŋ lôk valuseleŋ ami.

Miŋ lemim imbi bêŋ anôŋ esak nômkama pik ami

(Luk 12:22-32)

25  m “Lôkmala ma bêŋ ek nôm eyaŋ. Leŋviŋkupik ma bêŋ ek kwêv lo sup. Aêŋ ba intu yanaŋ êndêŋ môlô nena miŋ lemim imbi bêŋ anôŋ esak nômkama pik lomaloma êtôm kwêv mena nôm lôk ŋaŋ ami. 26  n Ôŋgô menak. Thêlô miŋ ethak idum ku lôk elav nôm ami. Ma miŋ ethak ewa nôm ba etak hamô unyak kapô ami. Môlônim Lemambô atu ba hamô malak leŋ havakôŋ thêlô. Ma môlô ma Wapômbêŋ lahaviŋ bêŋ anôŋ hamôŋ ek menak. 27 Ma môlô lemhikam hathak nôm pik takêŋ, ma tem nômô lôkmala wak te imbiŋ e? Mi anôŋ!

28 “Aisê ka môlô othak lemimhabi bêŋ anôŋ hathak kwêv? Môlô ôŋgô alokwaŋ vuak takatu ba hamô mayaliv. Thêlô ibitak aisê? Thêlô miŋ ethak idum iniŋ ku lôk idu iniŋ kwêv ami. 29  o Aêŋ ba yanaŋ êndêŋ môlô! Solomon hathak hik anêŋ kwêv kêkêlô. Ma anêŋ kwêv sapêŋ ma nôm yaôna ek alokwaŋ vuak mavi takatu. 30 Môlô ma avômalô ôêvhaviŋ yaôna lôk! Ketheŋ oyaŋ ma tem nedabêŋ kamuŋ takatu kisi ba nêmbôk esak atum! Ma doŋtom Wapômbêŋ hathak hêv kwêv hadêŋ kamuŋ takêŋ. Ba intu tem eyabiŋ môlô mavi aêŋ iyom. 31 Aêŋ ba môlô miŋ lemim injik am ba nonaŋ, ‘Yêlô aŋgaŋ malê lôk nanum malê?’ ma ‘Yêlôaniŋ kwêv êsê?’ Dô. 32  p Ŋê daluk ethak elaŋviŋ ba esopa nôm takêŋ. Ma doŋtom môlônim Lemambô atu ba hamô malak leŋ hayala môlônim malaiŋ ba tem nêm nôm takêŋ êndêŋ môlô. 33  q Ba intu ku môŋ ma lem injik o esak Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak lôk osopa anêŋ abô ma tem nêm nôm takêŋ sapêŋ êndêŋ o. 34 Aêŋ ba môlô miŋ lemimmalaiŋ ek yamuŋ anêŋ nômkama ami. Yamuŋ anêŋ malaiŋ ma wak êŋ da anêŋ. Ma wak te anêŋ malaiŋ ma wak êŋ da iyom anêŋ.

Copyright information for `HOT