1 Kings 12

Israel gêli tau sa

Rehabeam gêja Sikem gebe lau Israel samob sêkac tauŋ sa aŋga tonaŋ gebe sêkêŋ eŋ êtu kiŋ. Nebat latu-Jerobeam, taŋ gêc kiŋ Salomo su jagacgeŋ gêmoa Aiguptu naŋ, gêŋô ŋawae ma gêmu aŋga Aiguptu gêmêŋ. Ma lau Israel sêsakiŋ biŋ sêmôêc eŋ gamêŋ. Go sêwiŋ tauŋ jasêsôm gêdêŋ Rehabeam gebe “Aôm tamam kêkôniŋ aêac ŋa ta gêŋwapacŋa. Tec aôm ôlêwaŋ tamamnê sakiŋ ŋajaŋa to gêŋwapac gêsac aêac tôŋŋa, go aêac oc anam sakiŋ aôm.” Eŋ gêjô êsêacnêŋ biŋ gebe “Amoa bêc têlêac acgom, go amu andêŋ aê amêŋ êtiam.” Amboac tonaŋ lau sêc sêja.

Go kiŋ Rehabeam kêkac lauŋanô, taŋ sêpuc ênê tama Salomo tôŋ gêdêŋ taŋ eŋ gêmoa mata jaligeŋ naŋ, sa ma katu kênac biŋ ma kêsôm gebe “Amac taêm gêjam gebe jajô lau tônê nêŋ biŋ amboac ondoc.” Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Embe aôm ôtu lau tonaŋ nêŋ sakiŋwaga êndêŋ galoc ma ônam sakiŋ to ôsôm biŋ malôgeŋ êndêŋ êsêac êndêŋ noc, taŋ ôjô êsêacnêŋ biŋ naŋ, go êsêac oc sênam sakiŋ aôm endeŋ tôŋgeŋ.” Mago Rehabeam geseŋ biŋ, taŋ lauŋanô sêkêŋ gêdêŋ eŋ naŋ, ma kêtu kênac lau matac, taŋ têtu kapôêŋ sêwiŋ eŋ to sêpuc eŋ tôŋ naŋ, ma kêsôm gebe “Ma amac taêm gêjam aê jajô lau tônê nêŋ biŋ amboac ondoc. Êsêac sêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Ôŋgôm gêŋwapac, taŋ tamam kêkêŋ gêsac aêac naŋ, ŋagaô êsa.’” 10 Ma lau matac, taŋ têtu kapôêŋ sêwiŋ eŋ naŋ, sêjô ênê biŋ gebe “Ôsôm biŋ tonec êndêŋ lau, taŋ sêsôm gêdêŋ aôm gebe ‘Aôm tamam kêkôniŋ aêac ŋa gêŋwapac, mago aôm ôlêwaŋ gêŋwapac’ naŋ gebe ‘Lemoc sêlêkic ŋajaŋa êlêlêc tamoc magi su. 11 Ma aê tamoc kêkôniŋ amac ŋa gêŋwapac, galoc aê gabe jakêŋ ŋagêdô wacêwiŋ. Tamoc gi amac ŋa sêm, ma aê tec jai amac ŋa okêm.’”

12 Amboac tonaŋ Jerobeam to lau samob dêdêŋ Rehabeam sêja gêdêŋ bêc kêtu têlêacŋa kêtôm kiŋ kêsôm gebe “Bêc êtu têlêacŋa oc amu andêŋ aê amêŋ êtiam.” 13 Ma kiŋ gêjam saic lau ma gêwi kauc, taŋ lauŋanô sêsôm gêdêŋ eŋ naŋ siŋ. 14 Eŋ kêsôm biŋ gêdêŋ êsêac kêtôm lau matac sêkêŋ kauc eŋ ma kêsôm gebe “Tamoc kêkôniŋ amac ŋa gêŋwapac, mago aê gabe jakêŋ ŋagêdô wacêwiŋ. Tamoc gi amac ŋa sêm, ma aê tec oc jai amac ŋa okêm.” 15 Amboac tonaŋ kiŋ kêkêŋ taŋa lau nêŋ biŋ atom gebe Apômtau kêmasaŋ ŋalêŋ amboac tonaŋ gebe nê biŋ, taŋ eŋ kêsôm kêsa ŋac Siloŋa Ahija nê awasuŋ gêdêŋ Nebat latu Jerobeam naŋ, ŋanô êsa.

16 Ma Israel samob sêlic gebe kiŋ kêkêŋ taŋa êsêac atom, tec sêjô ênê biŋ gebe

“Aêacnêŋ asageŋ ŋagêdô gêdêŋ Dawid,
nêŋ asageŋ ŋagêdô gêdêŋ Isai latu.
Ajôc, lau Israel, amu ana nêm gamêŋ. O Dawid, galoc ojop taômgeŋ nêm gôlôac.” tauŋnêŋ andu sêja.
17 Mago Rehabeam gêjam gôliŋ lau Israel, taŋ sêŋgôŋ malac Judaŋa naŋ. 18 Go kiŋ Rehabeam kêsakiŋ Adoram. Eŋ kêtu lau, taŋ sêkac êsêac gebe sênam kiŋnê kôm ŋaômageŋ naŋ, nêŋ gejobwaga. Ma lau Israel samob têtuc eŋ êndu ŋa poc. Kiŋ Rehabeam gacgeŋ kêpi nê kareta ma jagêc Jerusalem. 19 Amboac tonaŋ lau Israel sêli tauŋ sa gêdêŋ Dawidnê gôlôac e mêŋgêdêŋ galoc. 20 Ma gêdêŋ taŋ Israel samob sêŋô gebe Jerobeam gêmu gêmêŋ su naŋ, êsêac sêsakiŋ biŋ to sêmôêc eŋ gêdêŋ nêŋ sêkac saŋa ma sêkêŋ eŋ kêtu Israel samob nêŋ kiŋ. Teŋ kêdaguc Dawidnê gôlôac atom, gôlôacmôkê Juda tauŋgeŋanô sêsap Dawid tôŋ.
21 Gêdêŋ taŋ Rehabeam mêŋgêô lasê Jerusalem naŋ, eŋ kêkalem gôlôac Juda to gôlôacmôkê Benjaminŋa sêpi tageŋ ma kêjaliŋ siŋwaga 180,000 sa gebe ênac siŋ êndêŋ Israel nêŋ gôlôac. Eŋ gebe êmboa gamêŋ kiŋŋa sa atu Salomonê latu Rehabeam êtiam. 22 Mago Anôtônê biŋ gêdêŋ propete Semaia gebe 23 “Ôsôm êndêŋ kiŋ Judaŋa Salomo latu Rehabeam ma êndêŋ gôlôacmôkê Juda ma Benjamin ma êndêŋ lau ŋagêdô gebe 24 ‘Apômtau kêsôm amboac tonec gebe Api naanac siŋ êndêŋ nêm lasitêwai, lau Israel, atom. Amac samob aêc amu ana nêm malac gebe aê gagôm gêŋ tonaŋ ŋai.’” Amboac tonaŋ êsêac sêkêŋ taŋeŋ Apômtaunê biŋ ma sêmu sêja nêŋ malac kêtiam.

Jerobeam gêwê lau Israel ma sêgôm sec

25 Go Jerobeam kêkwê malac Sikem aŋga gamêŋ lôc Epraimŋa kêtu malac ŋajaŋa ma gêŋgôŋ tonaŋ. Ma aŋga tonaŋ eŋ kêkwê malac Penuel kêtôm tonaŋgeŋ. 26 Ma Jerobeam kêsôm aŋga taunê ŋalêlôm gebe “Gamêŋ kiŋŋa oc êmu êndêŋ Dawidnê gôlôac êna. 27 Lau tonaŋ embe nasêpi gebe sêkêŋ da aŋga Apômtaunê andu aŋga Jerusalem, go nêŋ ŋalêlôm ênam tau ôkwi êndêŋ nêŋ ŋatau, kiŋ Judaŋa Rehabeam, ma êsêac oc sênac aê êndu ma sêmu dêndêŋ kiŋ Judaŋa Rehabeam sêna êtiam.” 28 Kiŋ taê gêjam biŋ tonaŋ ma kêmasaŋ bulimakao ŋalatu luagêc ŋa gold. Ma eŋ kêsôm gêdêŋ lau gebe “O Israel, amac api Jerusalem aja kêtômgac. Alic nêm anôtôi, taŋ sêkôc amac api aŋga gamêŋ Aiguptuŋa amêŋ naŋ tonec.” 29 Ma eŋ kêkêŋ ŋakatu teŋ kêkô Betel, ma teŋ kêkô Dan. 30 Ma gêŋ tonaŋ kêtu Israelnêŋ sec gebe lau dêdêŋ teŋ sêja Betel to dêdêŋ teŋ sêja Dan. 31 Eŋ kêkwê andu aŋga gamêŋ ŋabau amboac tonaŋ ma kêkêŋ dabuŋwaga aŋga Lewinê gôlôac atom, kêkôc êsêac aŋga lau ŋagêdô nêŋ. 32 Ma Jerobeam kêkêŋ om teŋ êsêac sêlic gêdêŋ ajôŋ 8 ŋabêc 15 kêtôm omsêga, taŋ sêlic aŋga Jerusalemŋa ma eŋ kêkêŋ da gêsac altar. Eŋ gêgôm tonaŋ aŋga Betel, kêkêŋ da gêdêŋ bulimakao ŋalatu gold, taŋ tau lêma kêmasaŋ naŋ. Eŋ kêkêŋ dabuŋwaga gamêŋ ŋabauŋa sêmoa Betel, taŋ eŋ kêkwê sa naŋ. Eŋ kêpi gêdêŋ altar, taŋ eŋ gêboa sa aŋga Betel naŋ, gêja gêdêŋ ajôŋ 8 ŋabêc 15, taŋ eŋ tau kêjaliŋ sa gêc nê ŋalêlôm naŋ, ma geno moasiŋ kapôêŋ gêdêŋ lau Israelŋa ma kêkêŋ da ŋamalu.

33 

13:1 —16:28 Apômtaunê propete sêlêŋ biŋ Israelnêŋ kiŋ Jerobeam gebe ejop tau êndêŋ sakiŋ gwamŋa. Mago eŋ gedec gebe ênam tau ôkwi. Gêdêŋ tonaŋ lau Juda nêŋ kiŋ Rehabeam gêmac êndu ma Abijam gêjô eŋ su. Abijam gêmac êndu amboac tonaŋ ma Asa gêjô eŋ su. Jerobeam gêmac êndu amboac tonaŋ ma kiŋ ŋagêdô sêjô-sêjô tauŋ sêjam gôliŋ gamêŋ gêmu kêpiŋa.
Amboac tonaŋ êsêac sêmu dêdêŋ
,
Jos 6:26


Copyright information for `JAE