1 Kings 18

Elia gêmu gêdêŋ Ahab gêja

Bêc taêsam gêjaŋa su acgom, go Apômtaunê biŋ gêdêŋ Elia gêdêŋ jala kêtu têlêacŋa ma kêsôm gebe “Naôtôc taôm êndêŋ Ahab. Ma aê gabe jakêŋ kom ênac êsêp nom êtiam.” Amboac tonaŋ Elia gêja gebe êtôc tau êndêŋ Ahab. Gêdêŋ têm tonaŋ tôbôm kêsa kapôêŋanô aŋga Samaria. Ma Ahab gêmôêc Obadia, taŋ gejob kiŋnê andu naŋ. Obadia ketoc Apômtau sa ŋanô. Gêdêŋ taŋ Jesebel geseŋ Apômtaunê propete su naŋ, Obadia kêkôc propete 100 ma kêsiŋ 50 ôkwi aŋga pocgêsuŋ teŋ ma 50 aŋga pocgêsuŋ teŋ ma gêlôm êsêac ŋa polom to bu. Ahab kêsôm gêdêŋ Obadia gebe “Agêc tanac laoc gamêŋ ma bumata samob to bumaŋ samob kêsi, oc moae tatap gêgwaŋ sa gebe tanam hos to doŋki sa sêmoa mateŋ jali ec sêmac êndu atom.” Amboac tonaŋ êsêagêc sêwa gamêŋ kêkôc gêdêŋ tauŋ. Ahab ênac laoc ŋamakeŋ ma Obadia ênac laoc ŋamakeŋ.

Ma gêdêŋ taŋ Obadia kêsêlêŋ gêmoa naŋ, eŋ gêdac Elia. Obadia kêjala eŋ tec gêu tau gêc eŋ laŋônêm ma kêsôm gebe “O ŋoc ŋatau Elia, aôm tonaŋ me.” Ma Elia gêjô eŋ awa gebe “Aê tauc tonec. Ôna ma ôsôm êndêŋ nêm ŋatau gebe ‘Ôlic acgom, Elia tau tec gêmoa.” ’ Ma eŋ gêjô Elia awa gebe “Aê gagôm sec ondoc, tec gobe ôkêŋ nêm sakiŋwaga aê êsêp Ahab lêma gebe ênac aê êndu. 10 Apômtau, aômnêm Anôtô gêmoa mata jali, tec lau-m teŋ sêmoa atom ma gamêŋ kiŋŋa teŋ gêc atom naŋ ŋoc ŋatau kêsakiŋ lau sêja gebe nasensom aôm. 11 Ma galoc aôm-kôsôm gebe Naôsôm êndêŋ nêm ŋatau gebe ‘Ôlic acgom, Elia tau tec gêmoa’. 12 Ma aê embe jawi aôm siŋ, naŋ sebeŋ Apômtaunê Ŋalau oc êkôc aôm su ôna gamêŋ, taŋ kajala atom naŋ. Amboac tonaŋ embe aê jaô lasê ma jasôm aôm ŋawae êndêŋ Ahab ma eŋ embe êtap aôm sa atom oc ênac aê andu. Mago nêm sakiŋwaga aê ŋapalêgeŋ gajam sakiŋ Apômtau. 13 Sêjac miŋ gêŋ, taŋ gagôm naŋ, gêdêŋ ŋoc ŋatau aôm atom me. Gêdêŋ taŋ Jesebel gêjac Apômtaunê propete êndu naŋ, aê kasiŋ Apômtaunê propete 100 ôkwi. 50 sêŋgôŋ pocgêsuŋ teŋ ma 50 sêŋgôŋ teŋ ma galôm êsêac ŋa polom to bu. 14 Ma galoc kôsôm gebe Naôsôm êndêŋ nêm ŋatau gebe ‘Ôlic acgom, Elia tau tec gêmoa’, go eŋ oc ênac aê êndu.” 15 Elia gêlô eŋ awa gebe “Lau undambêŋa nêŋ Apômtau, taŋ gajam sakiŋ eŋ naŋ, gêmoa mata jali tec aê gabe jatôc tauc êndêŋ kiŋ êndêŋ ocsalô tonec biŋŋanôgoc.” 16 Amboac tonaŋ Obadia gêja gebe êlic Ahab. Eŋ kêtap eŋ sa ma kêsôm biŋ tau gêdêŋ eŋ. Ma Ahab gêja gebe êndac Elia.

17 Gêdêŋ taŋ Ahab gêlic Elia naŋ, eŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm ŋac, taŋ kêlênsôŋ Israel elêmê naŋ tonaŋ me.” 18 Tec Elia gêjô eŋ awa gebe “Aê kêlênsôŋ Israel atom. Aôm to tamam nê gôlôac alênsôŋ êsêac kêtu awi Apômtaunê biŋ siŋŋa ma adaguc anôtô dansaŋ Bal. 19 Amboac tonaŋ ôkêŋ biŋ ma ôkac lau Israel samob sa dêndêŋ aê sêmêŋ lôc Karmel ma Balnê propete 450 to anôtôo Asera nê propete 400, taŋ seŋ gêŋ sêŋgôŋ Jesebelnê tebo naŋ, sêmêŋ amboac tonaŋgeŋ.”

Sêjam dôŋ tauŋ aŋga lôc Karmel

20 Amboac tonaŋ Ahab kakalem biŋ gadêŋ lau Israel samob ma kêkac propete samob sa aŋga lôc Karmel. 21 Ma Elia kêsa jakêkô lau samob laŋôŋnêmŋa ma kêsôm gebe “Amac abe aka gwecgeŋ amoa biŋ luagêc ŋasawa e êndêŋ ondocgeŋ. Apômtau embe Anôtô, go andaŋguc eŋ. Ma embe Bal, naŋ andaŋguc eŋ.” Mago lau sêjô ênê biŋ teŋ atom. 22 Ma Elia kêsôm gêdêŋ lau gebe “Apômtaunê propete teŋ gêmoa atom, aê, aê taucgeŋanô, mago Balnê propete 450. 23 Sêkêŋ bulimakao kapoac luagêc êndêŋ aê sêmêŋ acgom. Ma êsêac sêjaliŋ bulimakao kapoac teŋ sa ma sêsa sêsêlê êkôc-êkôc ma sênac pac nasêkêŋ ênsac ŋaô ma sêuc ja êsô atom. Ma aê jamansaŋ bulimakao teŋ ma jakêŋ ênsac pac ŋaô ma jauc ja êsô atom. 24 Ma amac awem ênac nêm anôtônê ê ma aê aoc ênac Apômtaunê ŋaê. Anôtô naŋ ajô biŋ ŋa ja naŋ, eŋ Anôtô ŋanô.” Ma lau samob sêjô eŋ awa gebe “Ŋajam, amboac tonaŋ.” 25 Go Elia kêsôm gêdêŋ Balnê propete gebe “Ajaliŋ nêm bulimakao kapoac teŋ ma amansaŋ êtu ŋamata gebe amac lau taêsam. Ma awem ênac nêm anôtô, mago auc ja êsô atom.” 26 Êsêac sêkôc bulimakao kapoac teŋ, taŋ sêkêŋ gêdêŋ êsêac naŋ, ma sêmasaŋ gêŋ tau. Go aweŋ gêjac Balnê ŋaê sêjac m gêdêŋ bêbêcgeŋ e oc kêkô ŋaluŋ ma sêsôm gebe “O Bal, ôkêŋ taŋam aêacmaŋ.” Mago awa teŋ kêsa atom ma teŋ gêjô biŋ atom. Ma êsêac sêka pelendec- pelendec sêgi altar, taŋ sêboa naŋ. 27 Gêdêŋ taŋ oc kêkô ŋaluŋ naŋ, Elia kêsu êsêac susu ma kêsôm gebe “Amôêc apuc sageŋ. Eŋ anôtô teŋgoc. Oc taê gêjam biŋ teŋ gêmoa me gêjam tau ôkwi, me oc kêtu ŋacleŋ me oc gêc bêc gêc, tec aŋu eŋ sa acgom.” 28 Ma êsêac sêmôêc sêpuc sageŋ ma sêbuc tauŋ ŋa bôjaŋ to sêguŋ tauŋ ŋa kêm kêtôm êsêacnêŋ mêtê e ôliŋ dec-decgeŋ. 29 Êsêac sêgôm-sêgôm gêdêŋ taŋ oc kêkô ŋaluŋ e gêdêŋ oc gebeŋ kwalam, * noc takêŋ da gêŋ keleŋŋa, mago awa teŋ masianô, teŋ gêjô biŋ atom, teŋ kêkêŋ taŋa atom.

30 Go Elia kêsôm gêdêŋ lau samob gebe “Andêŋ aê amêŋ.” Ma lau samob dêdêŋ eŋ sêja. Ma eŋ kêbênôc Apômtaunê altar, taŋ têta saliŋ-saliŋ naŋ. 31 Elia kêkôc poc 12 kêtôm Jakobnê latuinêŋ namba. Jakob eŋ ŋac, taŋ Apômtau kêsôm biŋ gêdêŋ eŋ gebe “Galoc nêm ŋaê teŋ gebe Israel.” 32 Ma eŋ gêboa altar sa ŋa poc tau kêtu Apômtaunê ŋaêŋa. Go kêkwê busawa kêgi altar tau. Busawa gebe sêkêc bu ec kapôêŋ êsêp. 33 Ma eŋ gêjac pac su, go kêsêlê bulimakao kapoac kêkôc-kêkôc ma ketoc bôc tau jagêsac pac ŋaô. Ma eŋ kêsôm gebe “Akati bu ŋa bulakop 4 ma ansêwa êpi daja to êpi ka.” 34 Ma eŋ kêsôm gebe “Aŋgôm êtu dim luagêc.” Tec êsêac sêgôm kêtu dim luagêc. Go eŋ kêsôm gebe “Aŋgôm êtu dim têlêac.” Tec êsêac sêgôm kêtu dim têlêac. 35 Ma bu keseleŋ kêgi altar tau ma kêpoac busawa tau gêwiŋ.

36 Ma gêdêŋ noc sêkêŋ daŋa propete Elia kêtu gasuc gêdêŋ altar ma keteŋ mec gebe “O Apômtau, Abraham agêc Isak ma Jakob nêŋ Anôtô, mêŋôwa taôm sa êndêŋ ocsalô tonec gebe aôm kôtu Israelnêŋ Anôtô ma aê katu nêm sakiŋwaga, tec gagôm gêŋ samob tonec ŋai kêtôm aômnêm biŋ. 37 O Apômtau, ôkêŋ taŋam aêma, gebe lau tonec ŋai sêjala aôm Apômtau gebe aôm Anôtô ŋanô ma ônam êsêacnêŋ ŋalêlôm ôkwi êndêŋ aôm êtiam.” 38 Go Apômtaunê ja kêsêp mêŋgeŋ daja to ka ma poc to nom ma bu, taŋ kêpoac busawa naŋ su. 39 Gêdêŋ taŋ lau samob sêlic gêŋ tonaŋ naŋ, êsêac jatêtap labôc sêc nom ma sêmôêc gebe “Apômtau eŋ Anôtô ŋanô Apômtau eŋ Anôtô ŋanô.” 40 Go Elia kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Akôc Balnê lau tôŋ, nêŋ teŋ êwê sa atom.” Ma lau sêkôc êsêac tôŋ ma Elia gêwê êsêac dêdêŋ bu Kison ma jasêjac êsêac êndu aŋga tonaŋ.

Elia keteŋ mec gebe kom ênac êtiam

41 Ma Elia kêsôm gêdêŋ Ahab gebe “Galoc naôniŋ to ônôm gêŋ gebe aê gaŋô kom gêjac ŋakicsêa sugac.” 42 Amboac tonaŋ Ahab gêja gebe êniŋ to ênôm gêŋ. Ma Elia kêpi lôc Karmel ŋatêpôê gêja. Eŋ kêpôŋ aduc ma kêkêŋ laŋôanô kêsô aduc ŋasawa. 43 Go eŋ kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga gebe “Ôpi ôna galoc ma matamanô enso gwêc.” Eŋ kêpi jakêsala gwêc ma kêsôm gebe “Aê galic gêŋ teŋ atom.” Ma Elia kêjatu eŋ gebe “Ôna ômu êtu dim 7 êtiam.” 44 Go gêdêŋ dim kêtu 7ŋa tonaŋ sakiŋwaga kêsôm gebe “Ôlic acgom, tao teŋ kapôêŋ amboac ŋac teŋ lêma kêpi aŋga gwêc-m gêmêŋ.” Ma Elia kêsakiŋ nê sakiŋwaga gebe “Naôndêŋ Ahab ma ôsôm gebe ‘Ômansaŋ nêm hos to kareta ma ôsêp ôna gebe kom êkô aôm auc atom.’” 45 Ŋasawa sauŋgeŋ ma kom to mu ŋamajaŋ kêkêŋ kanuc gamêŋ e kom gêjac ŋanô. Ma Ahab gêŋgôŋ kareta ma gêja malac Jesrel. 46 Ma Apômtaunê lêma gêmoa gêwiŋ Elia ma eŋ gêlêc nê ŋakwê sa ma kêgambam tau ma kêlêti gêmuŋ Ahab e jagêô lasê malac Jesrel.
Amboac 4 oklok.


Copyright information for `JAE