1 Kings 2

Dawid kêjatu Salomo kêtu gêŋ ŋagêdôŋa

Gêdêŋ taŋ Dawid nê noc êmac ênduŋa kêtu dambê naŋ, eŋ kêjatu latu Salomo ma kêsôm gebe “Aê oc jasa intêna, naŋ gêŋ nomŋa samob sêja-sêja naŋ jana. Ôkô ŋajaŋa ôtôm ŋacgeŋ. Ôŋgôm nêm kôm ŋaŋêŋgeŋ êtu Apômtau, aômnêm Anôtôŋa. Ôsa ênê lêŋ ma ôŋgôm ênê jatu to biŋsu ma gôliŋ ŋanô êsa êtôm teto gêc Mosenê biŋsu gebe ômoa ŋajamgeŋ gebe ôtap nêm kôm to lêŋ samob ŋaŋanô sa. Gebe Apômtau êŋgôm biŋ, taŋ gêjac mata gêdêŋ aê naŋ ŋanô êsa. Eŋ gêjac mata biŋ gebe ‘Nêm latômi embe sejop nêŋ lêŋ e sêsêlêŋ semoa aê laŋôcnêmŋa ŋaŋêŋgeŋ toŋalêlôm samucgeŋ ma tokatuŋ samucgeŋ, go aôm ôpô lêna nêm wakuc teŋ gebe êŋgôŋ Israel nêŋ lêpôŋ êjô aôm nec atom.’

“Aôm taôm kôjala gêŋ, taŋ Seruia latu Joab gêgôm gêdêŋ aê ma gêŋ, taŋ eŋ gêgôm gêdêŋ Israelnêŋ siŋwaga nêŋ siŋsêlêc laŋgwa luagêc, Ner latu Abner agêc Jeter latu Amasa. Eŋ gêjac êsêagêc êndu gêdêŋ têm wamaŋa gêjô dec, taŋ êsêagêc sêkêc siŋ gêdêŋ têm siŋŋa naŋ. Ma kêtiŋ lau laŋôŋnêm sawa nêŋ dec gi aêŋoc ômbiŋkap to ŋoc atapa. Ôŋgôm êtôm nêm kauc, mago ôkêŋ êwiŋ gebe eŋ êsêp lamboam êna towamageŋ atom. Mago ômoasiŋ ŋac Gileadŋa Barsilai latui. Êsêac sêniŋ nêŋ gêŋ sêŋgôŋ nêm tebo gebe êsêac sêmoasiŋ aê amboac tonaŋgeŋ gêdêŋ têm, taŋ aê gaêc têwam Absalom su naŋ. Ma Gera latu Simei, ŋac Benjaminŋa aŋga Bahurim gêmoa gêwiŋ aôm. Ŋac tonaŋ kêpuc boa aê secanôtêna gêdêŋ bêc, taŋ aê gaja Mahanaim naŋ. Mago gêdêŋ taŋ eŋ kêsêp jagêdac aê aŋga bu Jordan naŋ, aê katôc lemoc eŋ kakô Apômtau laŋônêm ma kasôm gebe ‘Aê oc janac aôm êndu ŋa siŋ atom.’ Mago aôm ôlic eŋ amboac ŋac tobiŋmê atom. Aôm ŋac tokauc, aôm kôjala gebe oc ôŋgôm asageŋ êndêŋ eŋŋa gebe ôkêŋ eŋ êsêp lamboam êna todecgeŋ.”

Dawid gêmac êndu

10 Go Dawid gêc nê bêc gêwiŋ tamai ma sêsuŋ eŋ aŋga Dawidnê malac. 11 Ma têm, taŋ Dawid gêjam gôliŋ Israel naŋ, kêtôm jala 40. Eŋ gêjam gôliŋ jala 7 aŋga Hebron ma jala 33 aŋga Jerusalem. 12 Amboac tonaŋ Salomo gêŋgôŋ tama Dawid nê lêpôŋ ma nê gôliŋ kiŋŋa ŋajaŋa kêsa.

Salomonê gôliŋ kiŋŋa kêtu tôŋ

13 Ma Hagit latu Adonia gêdêŋ Salomo têna Batseba gêja. Ma awê tau kêsôm gebe “Aôm gômôêŋ towamageŋ me masi.” Ma Adonia kêsôm gebe “Aê gamêŋ towama.” 14 Go ŋac tau kêsôm gebe “Aê gabe jasôm biŋ teŋ êndêŋ aôm.” Ma Batseba kêsôm gebe “Ôsômmaŋ.” 15 Eŋ kêsôm gebe “Aôm kôjala gebe gôliŋ kiŋŋa kêtu aêŋoc ma lau Israel samob sêsaê gebe aê jatu kiŋ tau. Mago galoc gêŋ tonaŋ gêjam tau ôkwi ma gôliŋ kiŋŋa kêtu ŋoc lasicnê, gebe Apômtau gêgôm amboac tonaŋ. 16 Ma galoc aêŋoc biŋ tageŋgeŋ gêc gebe jateŋ êndêŋ aôm gebe onseŋ ŋoc biŋ atom.” Batseba kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôsôm acgom.” 17 Eŋ kêsôm gebe “Ônam biŋgalôm êndêŋ kiŋ Salomo, eŋ oc enseŋ aômnêm biŋ atom, gebe eŋ êkêŋ Abisag aŋga Sunem êndêŋ aê janam eŋ êtu ŋoc awê.” 18 Batseba kêsôm gebe “Ŋajam, aê gabe janam biŋgalôm êndêŋ kiŋ êtu aômŋa.”

19 Tec Batseba kêsô gêdêŋ kiŋ Salomo gêja gebe ênam biŋgalôm êndêŋ eŋ êtu Adoniaŋa. Ma kiŋ tau gêdi sa ma kêpuc eŋ tôŋ-tôŋ ma gewec gêdêŋ eŋ, go gêŋgôŋ nê lêpôŋ ma sêkêŋ lêpôŋ teŋ kêtu kiŋ tênaŋa gêwiŋ ma gêŋgôŋ sic gêŋgôŋ kiŋ nê anôŋa. 20 Go eŋ kêsôm gebe “Aê kakôc biŋ sauŋ teŋ gebe jateŋ êndêŋ aôm. Onseŋ aê atom.” Kiŋ tau gêjô eŋ awa gebe “O tinoc, oteŋ acgom. Aê oc janseŋ aôm atom.” 21 Go eŋ kêsôm gebe “Takêŋ Abisag aŋga Sunem êndêŋ aôm têwam Adonia ênam êtu nê awê.” 22 Go kiŋ Salomo gêjô têna awa ma kêsôm gebe “Kêtu asageŋŋa aôm koteŋ Abisag aŋga Sunemŋageŋ kêtu Adoniaŋa. Oteŋ gôliŋ kiŋŋa êtu eŋŋa êwiŋmaŋ. Eŋ kêtu aê teocgoc ma dabuŋwaga Abiatar agêc Seruia latu Joab sêkô jabaŋ eŋ.” 23 Ma kiŋ Salomo kêtôc lêma gêdêŋ Apômtau ma kêsôm gebe “Anôtô êŋgôm gêŋ, taŋ taê gêjam naŋ, êndêŋ aê, mago Adonia êmac êndu êjô nê biŋ tonaŋ. 24 Apômtau kêkêŋ aê gaŋgôŋ tamocnê lêpôŋ ma gêjac m aêŋoc gôlôac kêtôm eŋ gêjac mata naŋ. Kêtu Apômtau gêmoa mata jaliŋa, tec ocsalô tonecgeŋ Adonia êmac êndu.” 25 Amboac tonaŋ kiŋ Salomo kêsakiŋ Jehoiada latu Benaia ma eŋ jagêjac Adonia êndu.

Dabuŋwaga Abiatar agêc Joab têtap nêŋ ŋagêjô sa

26 Ma kiŋ tau kêsôm gêdêŋ dabuŋwaga Abiatar gebe “Ôna Anatot ôndêŋ nêm andu gebe gôjac ŋawae gebe aôm ômac êndu, mago aê gabe janac aôm êndu galoc atom gebe aôm kôbalaŋ Apômtau Anôtô nê poac ŋakatapa kôsêlêŋ gômuŋ aê tamoc Dawid ma gôc gêŋwapac samob gôwiŋ tamoc.” 27 Amboac tonaŋ Salomo kêtiŋ Abiatar gebe êtu Apômtaunê dabuŋwaga êtiam atom, gebe Apômtaunê biŋ ŋanô êsa, taŋ kêsôm kêtu Elinê gôlôac aŋga Silo naŋ.

28 Gêdêŋ taŋ ŋawae kêtap Joab sa naŋ, (gebe Joab kêpuc Adonia tôŋ, mago kêpuc Absalom tôŋ atom) eŋ gêc gêdêŋ Apômtaunê becobo jakêkam jabo altarŋa tôŋ. 29 Ma êsêac sêsôm ŋawae gêdêŋ kiŋ Salomo gebe “Joab gêc gêdêŋ Apômtaunê becobo gêja ma ôlic acgom, eŋ kêkô kêsi altar.” Tec Salomo kêsakiŋ ŋacjaeŋ teŋ gêdêŋ Joab ma kêtu kênac eŋ gebe “Gôêc gôdêŋ altar gôja katu asageŋŋa.” Joab gêjô eŋ awa gebe gêc gadêŋ Apômtau gebe kêtêc Salomo. Amboac tonaŋ Salomo kasakiŋ Jehoiada latu Benaia ma kêsôm gebe “Ôna ma ônac eŋ êndu.” 30 Amboac tonaŋ Benaia jagêô lasê Apômtaunê becobo ma kasôm gadêŋ Joab gebe “Kiŋ tau kêjatu gebe ‘Ôsa ômôêŋ.’” Mago eŋ kêsôm gebe “Masi, aê gabe jamac êndu aŋga tonec.” Go Benaia jakêsôm biŋ tau gêdêŋ kiŋ kêtiam ma kêsôm gebe Joab kêsôm amboac tonaŋ ma eŋ gêjô aê aoc amboac tonec. 31 Kiŋ tau gêjô eŋ awa gebe “Ôŋgôm êtôm eŋ kêsôm. Ônac eŋ êndu ma ônsuŋ eŋ. Ma gêŋ tonaŋ êkac tôp su aŋga aê to tamoc nê gôlôac êtu dec, taŋ Joab kêkêc siŋ ŋam masiŋa naŋ. 32 Apômtau êkêŋ eŋ taunê dec êpi eŋ tau gebe tamoc Dawid gêjam kauc ma eŋ gêjac ŋac gêdêŋ to ŋajam luagêc, taŋ sêlêlêc eŋ tau naŋ, ŋa siŋ êndu, siŋwaga Israelŋa nêŋ laumata Ner latu Abner agêc Jeter latu Amasa. 33 Amboac tonaŋ êsêagêc nêŋ dec êmu naêpi Joab to nê wakuc. Mago Apômtau êkêŋ wama êndêŋ Dawid to nê wakuc ma nê gôlôac to nê lêpôŋ kiŋŋa endeŋ tôŋgeŋ.” 34 Go Jehoiada latu Benaia kêpi gêja ma gêjac Joab êndu. Ma sêsuŋ eŋ aŋga eŋ tau nê andu, taŋ kêkô gamêŋ sawa naŋ. 35 Kiŋ tau kêkêŋ Jehoiada latu Benaia kêtu siŋwaga nêŋ ŋac ŋamataŋa gêjô Joab su ma kêkêŋ dabuŋwaga Sadok gêjô Abiatar su.

36 Go kiŋ tau kêsakiŋ biŋ gêdêŋ Simei to gêmôêc eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôkwê nêm andu teŋ êkô Jerusalem ma ômoa tonec ma aŋga tonec aôm ôwi gamêŋ tonec siŋ naôsa gamêŋ teŋ atomanô. 37 Taêm ênam ŋapep, êndêŋ bêc taŋ aôm ôsa naolom bu Kidron naŋ, aôm ômac êndu. Ma dec êpi aôm taôm.” 38 Ma Simei kêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “Biŋ taŋ kôsôm naŋ, ŋajam. Nêm sakiŋwaga êŋgôm êtôm ŋoc ŋatau kiŋ kêsôm.” Amboac tonaŋ Simei gêŋgôŋ Jerusalem ŋasawa ŋêŋgeŋ.

39 Mago gêdêŋ taŋ jala têlêac gêjaŋa naŋ, Simeinê gêŋôma luagêc sêbôm dêdêŋ kiŋ Gatŋa Maka latu Akis sêja. Ma Simei gêŋô ŋawae gebe “Gôlicgac me, nêm gêŋôma luagêc jasêmoa malac Gat.” 40 Tec Simei gêdi kêmasaŋ nê doŋki ma gêdêŋ Akis aŋga Gat gêja gebe ensom nê gêŋôma. Simei gêja ma kêkôc nê gêŋôma aŋga Gat gêmu gêmêŋ. 41 Salomo gêŋô ŋawae gebe Simei aŋga Jerusalem gêja Gat ma gêmu gêmêŋ. 42 Tec kiŋ tau kêsakiŋ biŋ gêdêŋ Simei ma gêmôêc eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê kakêŋ aôm kôtôc lêmam gêdêŋ Apômtau ma gajac biŋsu aôm atom me. Aê kasôm gêdêŋ aôm gebe taêm ênam ŋapep, êndêŋ bêc tau, taŋ aôm ôsa gamêŋ teŋ ôna naŋ, aôm ômac êndu. Ma aôm gajô aê aoc gebe Ŋajam, aê gaŋôgac. 43 Kêtu asageŋŋa aôm gôgôm biŋ, taŋ kôtôc lêmam gêdêŋ Apômtau naŋ, to biŋsu taŋ kakêŋ gêdêŋ aôm naŋ, ŋanô kêsa atom.” 44 Ma kiŋ kêsôm gêdêŋ Simei gebe “Aôm taôm kôjala gêŋ sec samob, taŋ aôm gôgôm gêdêŋ aê tamoc Dawid. Galoc Apômtau êkêŋ aômnêm sec êpi aôm taôm môkêmapac. 45 Mago eŋ oc ênam mec kiŋ Salomo ma Dawidnê lêpôŋ êkô ŋajaŋa ma êkô Apômtau laŋônêmŋa endeŋ tôŋgeŋ.” 46 Ma kiŋ tau kêjatu Jehoiada latu Benaia, taŋ kêsa gêja ma gêjac Simei êndu.

Gêdêŋ tonaŋ gôliŋ kiŋŋa gêc Salomo lêma kêtu tôŋ.

Copyright information for `JAE