1 Kings 22

Propete Mikaia geoc Ahab nê biŋ lasê

Wama gêc Suria to Israel ŋasawa kêtôm jala têlêac. Ma gêdêŋ jala kêtu têlêacŋa tonaŋ kiŋ Judaŋa Jehosapat gêdêŋ kiŋ Israelŋa Ahab gêja. Ma kiŋ Israelŋa kêsôm gêdêŋ nê laumata gebe “Amac ajala gebe Ramot-Gilead kêtu aêacnêŋ malac, mago aêac jamaŋgeŋ daŋgôŋ ma takôc malac tau su aŋga kiŋ Suriaŋa lêma atom kêtu asageŋŋa.” Ma eŋ kêsôm gêdêŋ Jehosapat gebe “Aôm oc ôwiŋ aê natanac siŋ aŋga Ramot-Gilead me masi.” Ma Jehosapat gêjô eŋ awa gebe “Aê katôm aôm, ŋoc lau têtôm aômnêm lau, ŋoc hos têtôm aômnêm hos.”

Ma Jehosapat keteŋ kiŋ Israelŋa gebe “Ôtu kênac Apômtau êmuŋ acgom.” Go Ahab kêkalem propete amboac 400 sêpi tageŋ ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê najanac siŋ êndêŋ Ramot-Gilead me ênêcŋa.” Ma êsêac sêmôêc gebe “Ôpi ôna, gebe Apômtau oc êkêŋ malac tau êsêp lêmam.” Mago Jehosapat kêtu kênac gebe “Apômtaunê propete teŋ gêmoa tonec gebe aêac tatu kênac eŋ me masi.” Ma Ahab gêjô eŋ awa gebe “Ŋac teŋ gêmoa gebe aêac tatu kênac eŋ êtu Apômtauŋa. Imla latu Mikaia tec gêmoa, mago aê gadec eŋ gebe eŋ geoc biŋ ŋajam teŋ lasê kêtu aêŋa atom, kêsôm gêŋwapac ŋaômageŋ.” Ma Jehosapat gêjô ênê biŋ gebe “Ôsôm amboac tonaŋ atom.” Go Ahab gêmôêc laumata teŋ ma kêsôm gebe “Naôkôc Imla latu Mikaia êmêŋ sebeŋ.” 10 Kiŋ Ahab agêc Jehosapat tonêŋ gêlôŋ kiŋŋa sêŋgôŋ nêŋ lêpôŋ, taŋ kêkô gamêŋ sêsac mopolomŋa aŋga malac Samaria ŋasacgêdô naŋ, ma propete samob seoc biŋ lasê sêmoa êsêagêc laŋôŋnêmŋa. 11 Ma Kenan latu Sedekia kêmasaŋ jabo ki luagêc kêtu tauŋa ma geoc biŋ lasê gebe “Apômtau kêsôm amboac tonec gebe ‘Aôm oc ôsuc lau Suriaŋa piŋpaŋ ŋa jabo tonaŋ e sênaŋa.’” 12 Ma propete samob têdaguc ênê biŋgeŋ ma sêsôm gebe “Ôpi Ramot-Gilead ôna ma ôku malac tau tulu. Apômtau oc êkêŋ malac tau êsêp aôm lêmam.”

13 Ma ŋacjaeŋ, taŋ gêja gebe êmôêc Mikaia naŋ, kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôŋô acgom, propete samob tomalageŋ seoc biŋ ŋajam lasê gêdêŋ kiŋ. Amboac tonaŋ aôm ôsôm êtôm êsêac sêsôm ma ôsôm biŋ ŋajamgeŋ.” 14 Mago Mikaia kêsôm gebe “Apômtau gêmoa mata jali, tec biŋ, taŋ Apômtau êsôm êndêŋ aê naŋ, aê oc jasôm lasê.” 15 Gêdêŋ taŋ gêô lasê gêdêŋ kiŋ naŋ, kiŋ tau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mikaia aêac oc ana Ramot-Gilead gebe anac siŋ me ênêcŋa.” Ma eŋ gêjô ênê biŋ gebe “Ôpi ôna ma ôku tulu. Apômtau oc êkêŋ malac tau êsêp aôm lêmam.” 16 Mago kiŋ gêjô ênê biŋ gebe “Aê janac biŋsu aôm êtu dim tendocgeŋ gebe aôm ôsôm biŋŋanôgeŋ êndêŋ aê ônam Apômtau laŋô.” 17 Ma Mikaia gêjô eŋ awa gebe “Aê galic lau Israel sêc êliŋ-êliŋ aŋga lôc amboac domba, taŋ ŋacgejobmê naŋ, ma Apômtau kêsôm gebe ‘Êsêacnêŋ ŋatau masi, samob sêmu sêna nêŋ andu towamageŋ.’” 18 Go Ahab kêsôm gêdêŋ Jehosapat gebe “Kec, aê kasôm gêdêŋ aôm su gebe eŋ oc êsôm biŋ ŋajam teŋ êtu aêŋa atom. Oc êsôm biŋwapacgeŋ.” 19 Ma Mikaia kêsôm gebe “Amboac tonaŋ ôŋô Apômtaunê biŋ. Aê galic Apômtau gêŋgôŋ nê lêpôŋ ma lau undambêŋa samob sêkô ênê anô to gasêŋa. 20 Ma Apômtau kêsôm gebe ‘Asa oc êlêtôm Ahab gebe êpi êna ma êmac êndu aŋga Ramot-Gilead.’ Ma aŋela teŋ kêsôm biŋ teŋ ma teŋ kêsôm teŋ. 21 Go ŋalau teŋ kêsa jakêkô Apômtau laŋônêmŋa ma kêsôm gebe ‘Aê gabe jalêtôm eŋ.’ 22 Ma Apômtau kêtu kênac eŋ gebe ‘Gobe ôŋgôm amboac ondoc.’ Ma eŋ gêjô ênê biŋ gebe ‘Aê gabe jana ma jatu ŋalau dansaŋŋa teŋ jamoa ênê propete samob aweŋsuŋ.’ Ma Apômtau kêsôm gebe ‘Aôm ôlêtôm eŋ ma eŋ oc e 50 aôm ŋalabu. Ôna ma ôŋgôm amboac tonaŋ.’ 23 Amboac tonaŋ gôlicgac me, Apômtau kêkêŋ ŋalau dansaŋŋa teŋ gêc aômnêm propete tonec ŋai nêŋ aweŋsuŋ. Apômtau kêkic aômnêm biŋ.”

24 Go Sedekia jakêtu gasuc Mikaia ma kêtap eŋ kêsêp alianô ma kêsôm gebe”Apômtaunê Ŋalau gêwi aê siŋ ma kêsôm biŋ gêdêŋ aôm amboac ondoc.” 25 Ma Mikaia gêjô eŋ awa gebe “Biŋŋanô, aôm oc ôjala biŋ tonaŋ êndêŋ bêc, taŋ ôsô balêm ŋalêlômŋa gebe ôsiŋ taôm ôkwiŋa naŋ.” 26 Ma Ahab kêjatu gebe “Akôc Mikaia tôŋ ma akôc eŋ andêŋ gôliŋwaga malacŋa Amon agêc kiŋ latu Joas ana 27 ma asôm gebe ‘Kiŋ kêjatu amboac tonec gebe “Akêŋ ŋac tonec êŋgôŋ kapoacwalô ma alôm eŋ ŋa polom to bu ŋagec- ŋagec e aê jamu jamêŋ towamageŋ.” ’” 28 Ma Mikaia kêsôm gebe “Aôm embe ômu ômôêŋ towamageŋ, go Apômtau kêsôm biŋ ŋa aê aoc atom.” Ma eŋ gêjac têku nê biŋ gebe “Amac lau samob aŋô biŋ tau.”

Ahab gêmac êndu

29 Amboac tonaŋ Ahab agêc Jehosapat sêwê sêpi Ramot- Gilead sêja. 30 Ma Ahab kêsôm gêdêŋ Jehosapat gebe “Aê gabe jasô siŋwaga ŋaôma nêŋ ŋakwê, go janac siŋ. Mago aôm ônac siŋ tonêm gêlôŋ kiŋŋa.” Ma kiŋ Ahab gêgôm kêtôm taê gêjam ma gêjac siŋ. 31 Kiŋ Suriaŋa kêjatu nê laumata karetaŋa gebe “Anac siŋ êndêŋ lau ŋaôma to laumata atom êndêŋ kiŋ Israel ŋa taugeŋ.” 32 Ma gêdêŋ taŋ laumata karetaŋa sêlic Jehosapat naŋ, êsêac sêsôm gebe “Tonaŋ kiŋ Israelŋa biŋŋanôgeŋ.” Tec samob sêkac tauŋ ôkwi sebe sênac siŋ êndêŋ eŋ. Go Jehosapat kêwakic lasê. 33 Gêdêŋ taŋ laumata karetaŋa sêlic gebe kiŋ Israelŋa tonaŋ atom naŋ, êsêac sêkac tauŋ ôkwi ma sêjanda eŋ kêtiam atom. 34 Mago siŋwaga Suriaŋa teŋ kêkêkam nê talam jakêpê paliŋpaliŋgeŋ e kêtap kiŋ Israelŋa Ahab sa kêsêp ŋakwê ki ŋagala. Tec kiŋ kêsôm gêdêŋ ŋac, taŋ gêjam gôliŋ kareta naŋ, gebe “Aê katap kamoc sa sugac, tec ôkac ôkwi ma daêc siŋ su.” 35 Siŋ ŋandaŋ kêsa gêdêŋ bêc tonaŋ ma lau sêpuc kiŋ tôŋ kêkô kareta ŋaô laŋôanô gêdêŋ lau Suriaŋa e gêdêŋ kêtula eŋ gêmac êndu. Ma ênê kamoc ŋadec keseleŋ kêsêp jakêpoac kareta ŋalêlôm. 36 Ma gêdêŋ oc jakêsêp wali teŋ kêtaŋ siŋwaga samob sêŋô gebe “Lau samob dêndêŋ nêŋ malac ma nêŋ gamêŋ êndêŋ-êndêŋgeŋ sêna.” 37 Amboac tonaŋ Ahab gêmac êndu ma sêkôc eŋ sêmêŋ Samaria ma sêsuŋ eŋ aŋga tonaŋ. 38 Êsêac sêkwasiŋ kareta sêmoa bu-gêjac-toŋ Samariaŋa ma kêam têdamôê ênê dec ma lauo mockaiŋoŋa sêliŋ bu tau kêtôm biŋ, taŋ Apômtau kêsôm lasê naŋ. 39 Gêŋ ŋagêdô samob, taŋ Ahab gêgôm ma andu, taŋ eŋ kêkwê ŋa jabo naŋ, to malac samob, taŋ eŋ kêkwê naŋ, êsêac teto ŋabiŋ gêc kiŋ Israelŋa nêŋ miŋ ŋabuku. Amboac tonaŋ Ahab gêc nê bêc gêc gêwiŋ nê tamai ma eŋ latu Ahasia gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.

40 

22:41-53 Jehosapat gêjô Asa su ma kêtu Judanêŋ kiŋ, ma Ahasia gêjô Ahab ma gêjam gôliŋ Israel.

Copyright information for `JAE