2 Kings 2

Elia kêpi undambê gêja

Gêdêŋ ŋasawa, taŋ Apômtau gebe êkôc Elia ŋa mu ilai êpi undambê êna naŋ, Elia agêc Elisa dêdi aŋga Gilgal ma sêsêlêŋ sêja. Elia kêsôm gêdêŋ Elisa gebe “Aê jateŋ aôm gebe ômoa Gilgal tonec gebe Apômtau kêsakiŋ aê gebe jana Betel.” Mago Elisa gêjô eŋ awa gebe “Apômtau gêŋgôŋ mata jali ma aôm gômoa matam jali, tec aê oc jawi aôm siŋ atomanô.” Amboac tonaŋ êsêagêc sêwiŋ tauŋ sêsêp Betel sêja. Ma propete toŋ teŋ, taŋ sêmoa Betel naŋ, sêsa dêdêŋ Elisa sêmêŋ ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm oc kôjala gebe ocsalô tonec Apômtau gebe êkôc nêm ŋatau su aŋga aômnêm nec me masi.” Tec eŋ kêsôm gebe “Aec, aê kajalagac, asôm atom.”

Elia kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Elisa, aê jateŋ aôm gebe ômoa tonec gebe Apômtau kêsakiŋ aê gebe jana Jeriko.” Mago eŋ kêsôm gebe “Apômtau gêŋgôŋ mata jali ma aôm gômoa matam jali, tec aê oc jawi aôm siŋ atom.” Amboac tonaŋ êsêagêc jasêô lasê Jeriko. Propete toŋ teŋ, taŋ sêmoa Jeriko naŋ, têtu gasuc dêdêŋ Elisa ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe”Aôm oc kôjala gebe ocsalô tonec Apômtau gebe êkôc nêm ŋatau su aŋga aômnêm nec me masi.” Tec eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Aec, kajalagac, asôm atom.”

Go Elia kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê jateŋ aôm gebe ômoa tonec gebe Apômtau kêsakiŋ aê gebe jana bu Jordan.” Mago eŋ kêsôm gebe “Apômtau gêŋgôŋ mata jali ma aôm gômoa matam jali, tec aê oc jawi aôm siŋ atomanô.” Amboac tonaŋ agêc sêsêlêŋ sêja. Propete 50 sêja amboac tonaŋgeŋ ma êsêac sêkô ŋasawa jaêcgeŋ gêdêŋ taŋ êsêagêc sêkô bu Jordan ŋatali naŋ. Go Elia kêkôc nê ŋakwê baliŋ jakêluŋ sa ma gi kêsêp bu e bu gêlêc sa makeŋ-makeŋ ma agêc selom gamêŋ keleŋgeŋ sêja ônêŋa.

Gêdêŋ taŋ selom jasêpi ônêŋa su naŋ, go Elia kêsôm gêdêŋ Elisa gebe “Apômtau gebe êkôc aê su aŋga aômnêm ma gobe jaŋgôm asageŋ êtu aômŋa.” Ma Elisa kêsôm gebe “Aê jateŋ aôm gebe jawê kaiŋ nêm ŋalau mêŋelom aê êtu dim luagêc.” 10 Ma eŋ kêsôm gebe “Aôm koteŋ gêŋwapac teŋ, mago aôm embe ôlic sêkôc aê su aŋga aômnêm ŋa matamanô oc biŋ tau ŋanô êsa. Mago embe ôlic aê atom, go biŋ tau ŋanô êsa atom.” 11 Sêsêlêŋ ma sêjam biŋgalôm sêmoa ma sep tageŋ kareta ja tohos ja mêŋgêwa êsêagêc kêkôc. Ma Elia ŋa mu ilai kêpi undambê gêja. 12 Elisa gêlic e gêmôêc gebe “O tamoc, tamoc, Israelnêŋ laukasap to lautucgoc.” Ma gêlic eŋ jaôb tageŋ.

Elisa gêjô Elia su

Go eŋ kêkac nê ŋakwê gêŋgic gêja luagêc.
13 Go kêkôc Elia nê ŋakwê baliŋ, taŋ gebeŋ aŋga ênê naŋ, sa gêmu jakêkô bu Jordan ŋatali. 14 Eŋ kêkôc Elianê ŋakwê baliŋ, taŋ gebeŋ naŋ, jagi kêsêp bu ma kêsôm gebe “Apômtau, Elianê Anôtô gêmoa ondoc.” Ma gêdêŋ taŋ eŋ gi ŋakwê kêsêp bu tau naŋ, bu gêlêc sa makeŋ-makeŋ ma Elisa gelom gêmêŋ ŋamakeŋ.

15 Gêdêŋ taŋ propete toŋ teŋ, taŋ sêmoa Jeriko naŋ, sêlic eŋ gêmu gêdêŋ êsêac gêmêŋ naŋ, êsêac sêsôm gebe “Elianê ŋalau gêsac Elisa ŋaô.” Ma êsêac sêpuc eŋ tôŋ-tôŋ mêŋsewec laŋôŋanô kêsêp nom. 16 Go êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Gôlicgac me, lau ŋaclai 50 tec sêmoa sêwiŋ nêm sakiŋwaga aêac. Aêac ateŋ aôm, gebe ôkêŋ êsêac nasensom nêm ŋatau. Oc moae Apômtaunê Ŋalau gêôc eŋ sa e jagêwi eŋ siŋ gêmoa lôcdênaŋ ŋaô me gêmoa busawa teŋ.” Ma eŋ kêsôm gebe “Asakiŋ lau atom.” 17 Mago êsêac sêkac eŋ ŋapaŋ e eŋ maja kêsa, tec kêsôm gebe “Asakiŋ êsêac sêna.” Tec êsêac sêsakiŋ lau 50. Ma êsêac sesom eŋ bêc têlêac e têtap eŋ sa atomanô. 18 Elisa gacgeŋ gêmoa Jeriko ma êsêac sêmu dêdêŋ eŋ sêja ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê kasôm gêdêŋ amac gebe ‘Ana atom’ me masi.”

19 Lau malacŋa sêsôm gêdêŋ Elisa gebe “Ôlic acgom, malac tonec ŋagêŋ samob ŋajamanô, kêtôm ŋoc ŋatau tau gêlic, mago bu tau ŋajam atom ma gêjam lauonêŋ ŋapalê su.” 20 Eŋ kêsôm gebe “Akêŋ gwêc êsêp laclu wakuc teŋ ma akêŋ êndêŋ aê êmêŋ.” Amboac tonaŋ êsêac sêkôc gêŋ tau gêdêŋ eŋ sêja. 21 Go eŋ gêja ma kêpalip gwêc kêsêp bumata tau ma kêsôm gebe “Apômtau kêsôm amboac tonec gebe ‘Aê gagôm bu tonec ŋajam kêsa. Gêmacanô me sênam ŋapalê suŋa êsa tonec atomanô.’” 22 Amboac tonaŋ bu tau ŋajam kêsa e mêŋgêdêŋ ocsalô tonec kêtôm biŋ, taŋ Elisa kêsôm naŋ.

23 Eŋ aŋga tonaŋ kêpi Betel gêja ma gêdêŋ taŋ eŋ kêsêlêŋ kêpi gêmoa naŋ, ŋapalê ŋasec-ŋasec ŋagêdô sêsa aŋga malac mêŋsêsu eŋ susu sêmôêc gedeŋ eŋ gebe “Môkêmkaŋ, ôpi ômôêŋ. Môkêmkaŋ, ôpi ômôêŋ.” 24 Tec eŋ kêkac tau ôkwi ma gêdêŋ taŋ eŋ gêlic êsêac naŋ, eŋ kêpuc boa êsêac gêjam Apômtau laŋô. Ma bôc saleŋŋa ber têna luagêc sêsa aŋga saleŋ sêmêŋ ma sêkac ŋapalê 42 tonaŋ popoc. Eŋ aŋga tonaŋ gacgeŋ kêpi lôc Karmel gêja ma aŋga tonaŋ gêmu gêja malac Samaria.

25 

3:1 — 4:7 Israel to Juda ma Edom nêŋ kiŋ sêjac siŋ gêdêŋ Moab, mago sêku eŋ tulu atom.

Copyright information for `JAE