2 Samuel 18

Absalom gêmac êndu

Go Dawid gêjac nê lau, taŋ sêmoa sêwiŋ eŋ naŋ, kêsi ma kêkêŋ êsêacnêŋ laumata siŋŋa ŋagêdô sêjam gôliŋ lau 1,000 ma ŋagêdô sêjam gôliŋ lau 100. Go Dawid gêwa lau siŋŋa kêkôc gêja toŋ têlêac. Toŋ ŋamataŋa Joab gêjam gôliŋ. Toŋ teŋ Seruia latu Joab lasi Abisai gêjam gôliŋ. Ma toŋ teŋ ŋac Gitŋa Itai gêjam gôliŋ. Ma kiŋ kêsôm gêdêŋ lau gebe “Aê tauc oc jawiŋ amac amboac tonaŋgeŋ.” Mago êsêac sêsôm gebe “Aôm ôwiŋ aêac atom. Aêac embe aêc ŋacjo su oc lau taêŋ ênam biŋ taêsam atom. Embe aêacma ŋamakeŋ sêmac êndu oc lau taêŋ ênam biŋ taêsam atom amboac tonaŋgeŋ. Mago aôm tec kôlêlêc ma lau 10,000 su. Amboac tonaŋ aôm embe ômoa malac ma ôpuc aêac toŋ oc ŋajam êlêlêc.” Tec kiŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Gêŋ taŋ amac alic ŋajam naŋ, aê gabe jasô ŋalabu.” Amboac tonaŋ kiŋ kêkô kêsi malac ŋasacgêdô ma siŋwaga samob sêsêlêŋ sêsa sêja totoŋ-totoŋ. Toŋ ŋagêdô ŋalau têtôm 100 ma toŋ ŋagêdô ŋalau têtôm 1,000. Ma kiŋ kêjatu Joab agêc Abisai ma Itai gebe “Aŋgôm ŋac wakuc Absalom saic-saicgeŋ atom êtu aêŋa.” Ma lau samob sêŋô jatu tonaŋ, taŋ kiŋ kêkêŋ gêdêŋ êsêac laumata siŋŋa samob kêtu Absalomŋa naŋ.

Amboac tonaŋ Dawidnê siŋwaga sêsa awê gebe nasêndac lau Israel. Ma sêjac siŋ tau kêsa aŋga saleŋ Epraimŋa. Ma Dawid nê siŋwaga sêku Israel tulu aŋga tonaŋ. Sêjac siŋ kapôêŋanô gêdêŋ bêc tonaŋ. Lau 20,000 sêmac êndu. Siŋ tonaŋ gelom gêjam gamêŋ tonaŋ auc ma gêdêŋ bêc tonaŋ saleŋ kêdaŋgôŋ lau taêsam kêlêlêc lau, taŋ siŋ geseŋ naŋ su.

Ma Absalom kêtap Dawidnê sakiŋwaga sa. Absalom gêŋgôŋ nê doŋki ŋaô ma doŋki tau jagêboaŋ kêsô kamem kapôêŋ ŋalaka ŋalêlôm gêja. Ma Absalom nê môkêlauŋ gêjac kêsô ŋalaka ma eŋ gacgeŋ geŋ kaleŋ ma doŋki tau, taŋ Absalom gêŋgôŋ ŋaô naŋ, gêboaŋ su gêc gêja. 10 Ŋac teŋ gêlic gêŋ tau ma kêsôm gêdêŋ Joab gebe “Ôlic acgom, aê galic Absalom geŋ kaleŋ kamem ŋalaka.” 11 Joab kêsôm gêdêŋ ŋac, taŋ kêsôm biŋ tau naŋ gebe “Aôm gôlic eŋ me. Kêtu asageŋŋa gôjac eŋ kêsêp nom gêmêŋ atom. Aê oc jakêŋ silber 10 êndêŋ aôm ma ômbiŋkap teŋ êwiŋ.” 12 Mago ŋac tau kêsôm gêdêŋ Joab gebe “Aê embe jatap silber 1,000 sa êsêp aê lemoc, mago oc jakêŋ lemoc êpi kiŋ latu atom. Gebe aêac aŋô kiŋ gêjac biŋsu amagêc Abisai ma Itai gebe ‘Aŋgôm ŋac wakuc Absalom saic-saicgeŋ atom êtu aêŋa.’ 13 Ma aê embe jaŋgôm gêŋ teŋ kelecgeŋ êndêŋ eŋ katu oc êsiŋ tau êndêŋ kiŋ atom ma aôm taôm oc ônam aê kêsi atom.” 14 Joab kêsôm gebe”Aê gabe jajaiŋ têm jawiŋ aôm atom.” Go eŋ kêkôc kêm têlêac jagêguŋ Absalom kêsô bôdagi gêdêŋ taŋ eŋ mata jaligeŋ geŋ kaleŋ kamem ŋalaka naŋ. 15 Ma lau matac 10, taŋ sêôc Joabnê laukasap naŋ, sêgi Absalom auc ma sêjac eŋ êndu.

16 Go Joab gêjac dauc kêtaŋ ma lau siŋŋa, taŋ sêjanda Israel naŋ, sêwi siŋ ma sêmu sêmêŋ gebe Joab kêkô êsêac auc. 17 Ma êsêac sêkôc Absalomnê ŋawêlêlaŋ ma sêbaliŋ kêsêp sê kapôêŋ teŋ aŋga saleŋ ma sêboa poc toŋ kapôêŋ teŋ sa kêkô sê tau ŋaô. Ma lau Israel samob sêc sêja nêŋ andu gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.

18 Gêdêŋ taŋ Absalom gêmoa mata jali naŋ, eŋ kêkôc alê poc teŋ jagêjac sa kêtu eŋ tauŋa kêkô kiŋnê gaboaŋ gebe eŋ kêsôm gebe “Aê latuc masi gebe lau taêŋ ênam aê.” Eŋ gê taunê ŋaê kêpi alê poc tonaŋ ma sêsam gêŋ tau gebe Absalomnê ŋabelo e gêdêŋ ocsalô tonec.

Sêsôm Absalom gêmac êndu ŋawae gêdêŋ Dawid

19 Go Sadok latu Ahimas kêsôm gêdêŋ Joab gebe “Ôkêŋ aê jalêti najakêŋ ŋawae êndêŋ kiŋ tau gebe Apômtau gêjam eŋ kêsi aŋga nê ŋacjo nêŋ ŋaclai.” 20 Ma Joab kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm ôkôc ŋawae ôna êndêŋ ocsalô tonec atom. Moae oc ôkôc ŋawae ôna êndêŋ bêc teŋ, mago galoc aôm ôna atom gebe kiŋ latu gêmac êndu.” 21 Go Joab kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga ŋac Kusŋa gebe “Ôna ôkêŋ ŋawae êndêŋ kiŋ êtu gêŋ, taŋ gôlic naŋŋa.” Ŋac Kusŋa gewec gêdêŋ Joab ma kêlêti gêja. 22 Go Sadok latu Ahimas kêsôm gêdêŋ Joab kêtiam gebe “Gêŋwapac teŋ embe êtap aê sa, go êtap samaŋ. Mago ôkêŋ aê jalêti jandaŋguc ŋac Kusŋa jana.” Ma Joab gêjô eŋ awa gebe”Ŋoc latucenec, ôlêti êtu asageŋŋa. Aôm oc ôtap ŋagêjô ŋajam teŋ sa êtu ôkêŋ ŋawaeŋa atom.” 23 Eŋ kêsôm kêtiam gebe “Gêŋwapac teŋ embe êtap aê sa, go etap sa, mago gabe jalêti jana.” Tec Joab kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlêtimaŋ.” Go Ahimas kêlêti kêdaguc intêna gaboaŋŋa jagêôc lêlêc ŋac Kusŋa su.

24 Dawid jagêŋgôŋ tuŋbôm ŋasacgêdô. Ma dibwaga tau kêpi tuŋbôm jakêkô sacgêdô ŋasalôm ŋaô. Eŋ gêôc mataanô sa e gêlic ŋac teŋ taugeŋ kêlêti gêmêŋ. 25 Ma gêmôêc to kêsôm ŋawae gêdêŋ kiŋ. Ma kiŋ kêsôm gebe “Embe eŋ taugeŋ oc moae kêkôc ŋawae ŋajam gêmêŋ.” Ŋacjaeŋ tau kêlêti mêŋkêdabiŋ. 26 Go dibwaga gêlic ŋac teŋ kêlêti gêmêŋ kêtiam. Tec eŋ gêmôêc biŋ gêdêŋ gejobwaga sacgêdôŋa gebe “Ôlic acgom, ŋac teŋ taugeŋ kêlêti gêmêŋ kêtiam.” Kiŋ kêsôm gebe “Eŋ kêkôc ŋawae ŋajam teŋ amboac tonaŋgeŋ.” 27 Ma dibwaga kêsôm gebe “Aê galic ŋac, tê kêlêti kêtu ŋamata nê, amboac Sadok latu Ahimas.” Ma kiŋ kêsôm gebe “Eŋ ŋac ŋajam ma oc kêkôc ŋawae ŋajam.”

28 Go Ahimas gêmôêc gêdêŋ kiŋ gebe “Gêŋ samob ŋajamgeŋ.” Go eŋ gewec gêdêŋ kiŋ laŋôanô gêdêŋ nom ma kêsôm gebe “Aweŋ êôc Apômtau, aômnêm Anôtô, taŋ kêkêŋ lau, tê sêôc lemeŋ sa gêdêŋ ŋoc ŋatau kiŋ nê, sêsô aôm ŋalabu naŋ.” 29 Ma kiŋ kêtu kênac gebe “Ŋac wakuc Absalom gêmoa ŋajam me masi.” Ahimas gêjô eŋ awa gebe “Gêdêŋ taŋ nêm laumata Joab kêsakiŋ nêm sakiŋwaga aê naŋ, aê galic lau taêsam sêjac seso tauŋ, mago gajam kauc ŋam.” 30 Ma kiŋ kêsôm gebe “Mêŋôkô tonec.” Amboac tonaŋ eŋ kêkac tau ôkwi ma kêkô ŋaŋêŋ.

31 Go ŋac Kusŋa mêŋgêô lasê ma kêsôm gebe “Ŋawae ŋajam kêtu ŋoc ŋatau kiŋŋa. Ocsalô tonec Apômtau kakêŋ lau, taŋ sêli tauŋ sa gêdêŋ aôm naŋ, sêsô aôm ŋalabu.” 32 Kiŋ tau kêsôm gêdêŋ ŋac Kusŋa gebe “Ŋac wakuc Absalom gêmoa ŋajam me masi.” Ma ŋac Kusŋa gêjô eŋ awa gebe “O ŋoc ŋatau kiŋ, aê gabe nêm ŋacjo samob to lau samob, taŋ sêli tauŋ sa gêdêŋ aôm naŋ, oc tatôm ŋac wakuc tonaŋgeŋ.” 33 Kiŋ tau atê gêmô eŋ ma kêpi balêm, taŋ gêc malac ŋasacgêdô ŋaô naŋ, gêja ma kêtaŋ gebe “O ŋoc latuc Absalom, latucenec Absalom. Jamac jajô aômmaŋ. O ŋoc latuc Absalom, ŋoc gêŋenec.”

Copyright information for `JAE