2 Samuel 19

Joab kêsôm Dawid

Go sêkêŋ ŋawae gêdêŋ Joab gebe “Ôlic acgom, kiŋ kêtaŋ taŋiboa kêtu Absalomŋa.” Amboac tonaŋ gêdêŋ bêc tonaŋ biŋ sêku ŋacjo tuluŋa tau gêjam tau ôkwi kêtu taŋiboa gêdêŋ lau samob gebe lau sêŋô ŋawae gebe kiŋ kêtaŋ taŋiboa kêtu latuŋa. Gêdêŋ bêc tonaŋ lau siŋŋa sêsa malac sêmêŋ kelecgeŋ sêgôm amboac lau, taŋ majeŋ kêtu têtaiŋ tauŋ su aŋga siŋŋa naŋ. Kiŋ gêsaŋ laŋôanô auc ma kêtaŋ toawa-toawa gebe “O latuc Absalom, o Absalom latucenec, o gêŋenec.”

Go Joab kêsô andu gêdêŋ kiŋ gêja ma kêsôm gebe “Ocsalô tonec aôm gôgôm nêm sakiŋwaga samob, taŋ sêjam aôm to nêm latômio to ŋac ma nêm lauo to aneŋio kêsi amoa matem jali naŋ, majeŋ kêsa. Aôm têmtac gêwiŋ êsêac, taŋ têntac sec gêdêŋ aôm naŋ, ma têmtac gedec êsêac, taŋ têntac gêwiŋ aôm naŋ. Ocsalô tonec aôm gôwa taôm sa gebe gôlic lau siŋsêlêc to nêm sakiŋwaga samob amboac gêŋ ŋaôma. Galoc aê kajala gebe Absalom embe êmoa mata jali ma aêac samob amac êndu, go ôlic ŋajam. Amboac tonaŋ galoc ôndi sa naôsôm biŋ ŋajam teŋ êndêŋ nêm sakiŋwaga. Embe masi, go aê jatôc lemoc jakô Apômtau laŋônêm gebe êndêŋ êmbêc tonec ŋac teŋ oc êmoa êwiŋ aôm atomanô. Biŋ tonaŋ oc êtu biŋ sec êlêlêc biŋ samob, taŋ kêtap aôm sa gêdêŋ aôm ŋapalêgeŋ e mêŋgêdêŋ galoc naŋ su.” Go kiŋ gêdi sa jagêŋgôŋ malac ŋasacgêdô. Ma ŋawae gêdêŋ lau samob gebe “Alic acgom, kiŋ gêŋgôŋ malac ŋasacgêdô” ma lau samob sêsa dêdêŋ eŋ.

Dawid gêmu gêja Jerusalem

Gêdêŋ ŋasawa tonaŋ Israelnêŋ lau samob sêc dêdêŋ tauŋnêŋ andu gêdêŋ-gêdêŋgeŋ sêja.
Ma lau samob sêôc gêdô tauŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ kêtôm Israelnêŋ gôlôacmôkêgeŋ ma sêsôm gebe “Kiŋ gêjam aêac kêsi aŋga aêacnêŋ ŋacjo lemeŋ ma gêjam aêac sa aŋga lau Pilisti lemeŋ. Ma galoc eŋ gêwi gamêŋ siŋ ma gêc gêja kêtu Absalomŋa. 10 Ma Absalom, taŋ aêac taeŋ oso eŋ naŋ, siŋ geseŋ eŋ su. Ma amboac ondoc amac ajam taôm tôŋ ma asôm biŋ teŋ gebe akôc kiŋ tau êmu êmêŋŋa atom.”

11 Kiŋ Dawid gêŋô lau Israel sêmasaŋ biŋ kêtu eŋŋa ŋawae, tec kêsakiŋ biŋ gêdêŋ dabuŋwagaagêc Sadok agêc Abiatar gebe “Asôm êndêŋ lau Juda nêŋ laumata gebe ‘Amboac ondoc, tec amac amasaŋ biŋ kêtu akôc kiŋ êmu êwac nê anduŋa kêtu ŋamu nec. 12 Aêŋoc lasitêwai amac, ŋoc ŋatêkwa to ŋoc ŋamêsôm amac. Amboac ondoc tec abe akôc kiŋ êmu êwac êtu ŋamugeŋ nec.’ 13 Ma asôm êndêŋ Amasa gebe ‘Ŋoc ŋatêkwa to ŋoc ŋamêsôm aôm atom me. Aê embe jakêŋ aôm ôtu ŋoc siŋwaga nêŋ laumata ôjô Joab su atom oc Anôtô enseŋ aê su janaŋa.’” 14 Ma eŋ gêjam lau Juda samob nêŋ ŋalêlôm ôkwi e têntac tageŋ ma sêsakiŋ biŋ gêdêŋ kiŋ gebe “Aôm to nêm sakiŋwaga samob amu amêŋ.” 15 Amboac tonaŋ kiŋ tau gêmu gêmêŋ bu Jordan ma lau Juda sêpuc kiŋ tôŋ-tôŋ sêmêŋ Gilgal sebe sêkôc kiŋ tau elom bu Jordan ŋamakeŋ êmêŋ.

16 Ma ŋac Benjaminŋa Gera latu Simei aŋga Bahurim kêsêp ŋagaôgeŋ gêmêŋ gêwiŋ lau Judaŋa gebe êpuc kiŋ Dawid tôŋ-tôŋ amboac tonaŋgeŋ. 17 Ma lau Benjaminŋa 1,000 sêwiŋ eŋ. Ma Saulnê gôlôacnêŋ sakiŋwaga Siba to latui 15 ma nê sakiŋwaga 20 sêlêti sêsêp jasêô lasê bu Jordan sêmuŋ kiŋ. 18 Ma êsêac selom buseleŋ tau sebe sêkôc kiŋnê gôlôac sêmêŋ ŋamakeŋ ma sebe sêŋgôm gêŋ, taŋ kiŋ êlic êmoasiŋ eŋ naŋ. Ma gêdêŋ taŋ kiŋ gebe elom bu Jordan tau naŋ, Gera latu Simei gêu tau gec eŋ laŋônêmŋa 19 ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O ŋoc ŋatau, taêm ênam biŋ, taŋ nêm sakiŋwaga aê gagôm keso gêdêŋ bêc, taŋ gôwi Jerusalem siŋ naŋ, ma ôlic aê sec atom. O kiŋ, ôê biŋ tau tôŋ ênêc nêm ŋalêlôm atom. 20 Nêm sakiŋwaga aê kajala gebe gagôm keso. Mago galoc ôlic acgom, aê tec kasêp gamêŋ katu Josepnê gôlôac nêŋ ŋac ŋamataŋa gebe japuc ŋoc ŋatau kiŋ aôm tôŋ-tôŋ.” 21 Go Seruia latu Abisai gêôc awa sa ma kêsôm gebe “Simei êmac êndu êtu kêpuc boa ŋac, taŋ Apômtau geŋ oso eŋ naŋŋa atom me.” 22 Mago Dawid kêsôm gebe “Seruia latui amac, aêacnêŋ asageŋ ŋagêdô gêdêŋ tauŋ, tec ocsalô tonec amac alêtôm aê. Ŋac teŋ oc êmac êndu aŋga Israel ocsalô tonec me. Aê kajala gebe katu kiŋ Israelŋa gêdêŋ ocsalô tonec.” 23 Ma kiŋ kêtôc lêma ma kêsôm gêdêŋ Simei gebe “Aôm oc ômac êndu atom.”

24 Ma Saul dêbu Mepiboset kêsêp gêmêŋ gebe êndac kiŋ tau. Eŋ kêkwasiŋ akaiŋ to kêkapiŋ nê êm ma kêkwasiŋ nê ŋakwê atomanô gêdêŋ taŋ kiŋ gêwi gamêŋ siŋ naŋ, e gêmu gêmêŋ toôli samucgeŋ kêtiam. 25 Gêdêŋ taŋ Mepiboset aŋga Jerusalem mêŋgêô lasê gebe êndac kiŋ naŋ, kiŋ tau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mepiboset, kêtu asageŋŋa aôm gôwiŋ aê gôja atom.” 26 Eŋ gêjô eŋ awa gebe”O ŋoc ŋatau ma ŋoc kiŋ, aê ŋac puliŋ. Aê kasôm gêdêŋ ŋoc sakiŋwaga gebe êmansaŋ doŋki teŋ êtu aêŋa gebe jaŋgôŋ ŋaô ma jawiŋ kiŋ jana. Mago ŋoc sakiŋwaga kêsau aê. 27 Eŋ kêgôliŋ biŋ kêpi nêm sakiŋwaga aê gêdêŋ ŋoc ŋatau kiŋ. Mago ŋoc ŋatau kiŋ kêtôm Anôtônê aŋela. Amboac tonaŋ ôŋgôm gêŋ, taŋ aôm gôlic ŋajam naŋ. 28 Gebe ŋoc ŋatau kiŋ gêlic tamocnê gôlôac samucgeŋ amboac lau gêbac jagêdêŋ, mago aôm kôkêŋ nêm sakiŋwaga aê gaŋgôŋ êsêac, taŋ seŋ gêŋ aŋga nêm tebo naŋ ŋalêlôm. Aêŋoc biŋ ŋajam ondoc gêc gebe jateŋ êndêŋ kiŋ.” 29 Ma kiŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôsôm biŋ taêsam êwiŋ êtu asageŋŋa. Aê kasôm biŋ kêtu tôŋ gebe Amagêc Siba awa nomlênsêm êkôc.” 30 Ma Mepiboset kêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “Ŋoc ŋatau kiŋ gêmu gêmêŋ toôli samucgeŋ, tec Siba êkôc gêŋ taumaŋ.”

31 Ŋac Gileadŋa Basilai kêsêp aŋga Rogelim gêmêŋ ma kêsêlêŋ gawiŋ kiŋ e jasêô lasê bu Jordan gebe êkêŋ eŋ elom êna ŋamakeŋ. 32 Basilai kêtu ŋamalacanô su, ênê jala kêtu 80. Eŋ gêjam kiŋ tau sa ŋa geŋ taniŋŋa gêdêŋ ŋasawa, taŋ eŋ gêmoa Mahanaim gebe eŋ ŋac tolêlôm ŋanô teŋ. 33 Ma kiŋ kêsôm gedeŋ Basilai gebe “Ômôêŋ ôŋgôŋ Jerusalem ôwiŋ aê ma aê jamoasiŋ aôm aŋga tônê.” 34 Mago Basilai kêsôm gedeŋ kiŋ gebe “Aêŋoc jala jamoa matoc jaliŋa tendocgeŋ gêc, tec jawiŋ kiŋ japi Jerusalem jana. 35 Ocsalô tonec aêŋoc jala kêtu 80. Aê katôm gebe jansaê ŋajam to sec me. Aê katôm gebe jansaê gêŋ, taŋ janiŋ me janôm naŋ me. Aê katôm gebe jaŋô lau aweŋ sênam wêŋa me. Êtu asageŋŋa nêm sakiŋwaga wacêtu gêŋwapac teŋ êndêŋ ŋoc ŋatau kiŋ êwiŋ. 36 Nêm sakiŋwaga gebe êsêlêŋ êwiŋ kiŋ dambêgeŋ e êndêŋ Jordan ŋamakeŋ. Kiŋ êmoasiŋ aê amboac tonaŋ êtu asageŋŋa. 37 Aê jateŋ aôm gebe ôkêŋ nêm sakiŋwaga êmu êna gebe jamac êndu aŋga taucŋoc malacmôkê ma aŋga tamoc agêc tinoc nêŋ sêô ŋagala. Nêm sakiŋwaga Kimham tec gêmoa. Ôkêŋ eŋ êsêlêŋ êwiŋ ŋoc ŋatau kiŋ tau ma ôŋgôm gêŋ, taŋ gôlic ŋajamgeŋ naŋ, êndêŋ eŋ.” 38 Ma kiŋ gêjô eŋ awa gebe “Kimham êwiŋ aê êna ma aê oc jaŋgôm gêŋ, taŋ aôm ôlic ŋajam naŋ, êndêŋ eŋ ma jaŋgôm gêŋ samob, taŋ aôm oteŋ naŋ, amboac tonaŋgeŋ.” 39 Go lau samob selom bu Jordan ma kiŋ gelom amboac tonaŋgeŋ. Ma kiŋ kêlêsôp Basilai alianô ma gêjam mec eŋ ma Basilai gêmu gêja taunê malac. 40 Kiŋ tau gêja Gilgal ma Kimham gêwiŋ eŋ. Ma lau Juda samob to lau Israel ŋamakeŋ amboac tonaŋgeŋ sejoŋ kiŋ sêmoa intêna.

41 Go lau Israel samob dêdêŋ kiŋ sêja ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O kiŋ, kêtu asageŋŋa aêacnêŋ lasitêwai Judaŋa sêjam geŋgeŋ aôm ma sêkôc aôm to nêm gôlôac ma nêm lau samob amêŋ Jordan ŋamakeŋ tonecŋa.” 42 Lau Judaŋa sêjô lau Israel aweŋ gebe “Kiŋ kêtu aêacma ŋagêdô teŋ. Kêtu asageŋŋa amac têmtac ŋandaŋ kêtu biŋ tonaŋŋa. Aêac aeŋ kiŋnê gêŋ teŋ me. Me eŋ kêkêŋ gêŋ teŋ ŋaômageŋ gêdêŋ aêac me.” Ma lau Israel sêjô lau Juda nêŋ biŋ gebe “Aêac awê kaiŋ kiŋ Dawid alêlêc amac su gebe aêac lau Israel ma gôlôacmôkê 10. Kêtu asageŋŋa amac alic aêac sec. Aêac asôm biŋ gebe akôc aêacnêŋ kiŋ amu amêŋŋa kêtu ŋamata atom me.” Mago lau Juda aweŋ ŋajaŋa kêlêlêc lau Israel nêŋ su.

43  20:1 — 21:22 Dawid kêtap gêŋwapac tokaiŋ-tokaiŋ sa. Lau Israel ŋagêdô sêli tauŋ sa, nê wakuc sêlênsôŋ tauŋ, tôbôm kêsa ma nê ŋacjo sêjac siŋ gêdêŋ eŋ. Mago gêŋwapac samob tonaŋ ŋai kêku Dawid tulu atom.

Copyright information for `JAE