Daniel 5

Kiŋ Belsasar geno moasiŋ kapôêŋ

Kiŋ Belsasar geno moasiŋ kapôêŋanô teŋ kêtu nê gôliŋwaga 1,000ŋa ma gênôm wain gêwiŋ lau 1,000 tonaŋ gêmoa êsêac laŋônêm.

Wain kêjaŋiŋ Belsasar, tec kêjatu gebe sêkôc laclu gold to silber, taŋ eŋ tama Nebukadnesar kêkôc aŋga lôm dabuŋ Jerusalemŋa mêŋkêkô naŋ, sêmêŋ gebe kiŋ tau to nê laumata ma nê awêi to nêŋ aneŋio samob sênôm gêŋ êsêp. Tec sêkôc laclu gold to silber, taŋ sêjaŋgo su aŋga Anôtônê lôm dabuŋ Jerusalemŋa naŋ, gêmêŋ ma kiŋ tau to nê laumata ma nê awêi to nêŋ aneŋio samob sênôm gêŋ kêsêp laclu tau tonaŋ. Êsêac sênôm wain e tetoc nêŋ anôtôi gold to silber ma kopa to ki ma ka to pocŋa sa ŋa wê lambiŋŋa.

Gêdêŋ tonaŋgeŋ lêmalatu teŋ mêŋketo biŋ kêpi kiŋnê andu ŋasagiŋ kêkanôŋ jakaiŋ kapôêŋ. Ma kiŋ tau gêlic lêma tonaŋ keto biŋ gêmoa. Go kiŋ laŋôanô kêtu sêp ma taê gêjam tau jakêsa- jakêsa to kêtênêp tau êndu-êndu e akaiŋ to lêma gêmac laŋgwageŋ. Kiŋ gêmôêc ŋa awa kapôêŋ gebe sêkôc lau mêtê to Kaldea ma sêpuc-utitalata-ŋamwaga sêmêŋ. Go kiŋ kêsôm gêdêŋ lau mêtê Babilonŋa gebe “Teŋ embe êsam biŋ tonaŋ ma êwa ŋam sa oc jakêŋ eŋ êsô ŋakwê asôsamuc ma ênôŋ kapoacwalô gold teŋ ênsac gêsutêkwa to êtu gamêŋ ŋagôliŋwaga êtu ŋac êtu têlêacŋa.” Go kiŋnê lau mêtê samob sêsô sêmêŋ, mago sêjam kauc biŋ, taŋ lêma keto naŋ, to sêpô lêna ma sêwa ŋam sa êndêŋ kiŋ tau atom amboac tonaŋgeŋ. Ma kiŋ kelendec ŋanôgeŋ e laŋôanô kêtu sêp ma nê gôliŋwaga samob têtakê sauŋ atom amboac tonaŋgeŋ.

10 Gêdêŋ taŋ kiŋ agêc nê gôliŋwaga sêsôm biŋ sêmoa naŋ, kiŋ têna laŋgwa kêsô balêm ŋalêlôm gêja ma kêsôm gebe “O kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. Taêm dani taôm to laŋômanô êtu sêp atom. 11 Ŋac teŋ gêmoa aômnêm gamêŋ ma anôtôinêŋ ŋalau gêmoa gêwiŋ eŋ. Gêdêŋ tamamnê têm eŋ kêtap kauc ŋawa to jala ma saê êjam sa kêtôm anôtôinêŋ. Ma aôm tamam Nebukadnesar kêkêŋ eŋ kêtu lau mêtê to mectomaŋ ma Kaldea to sêpuc-utitalata-ŋamwaga nêŋ laumata. 12 Gebe Daniel, taŋ kiŋ kêsam eŋ gebe Beltesasar naŋ, nê kauc to saê kaiŋ teŋ, kêjala mêtê dawa mê ŋam sa to daoc biŋ lasê ma takip biŋ ŋam saŋa kêtu tôŋ. Ôkêŋ biŋ gebe eŋ êmêŋ gebe êwa gêŋ tonec ŋam sa.”

Daniel gêwa biŋ, taŋ lêma teŋ keto naŋ sa

13 Go sêkôc Daniel kêsô jakêkô kiŋ laŋônêm. Ma kiŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm Daniel, lau kapoacwalô Judaŋa nêŋ teŋ, taŋ tamoc kêkôc aôm aŋga gamêŋ Judaŋa gêmêŋ naŋ me. 14 Aê gaŋô aôm ŋawae gebe anôtôi dabuŋ nêŋ ŋalau gêmoa gêwiŋ aôm ma saê to jala ma kauc kaiŋ teŋ gêc aômŋa. 15 Lau mêtê to mectomaŋ mêŋsêkô aê laŋônêm gebe sêsam biŋ tonec ma sêwa ŋam tau sa êndêŋ aê, mago sêgôm têtôm atom. 16 Ma aê gaŋô aôm gebe gôwa biŋ ŋalêlômŋa sa to wêc gêŋ ŋam sa. Amboac tonaŋ embe ôtôm gebe ôsam biŋ tonaŋ ma ôwa ŋam sa, go jakêŋ aôm ôsô ŋakwê asôsamuc ma jatoc aôm sa ŋa kapoacwalô gold ônôŋŋa ma jakêŋ aôm ôtu gamêŋ tonec ŋagôliŋwaga êtu têlêacŋa.”

17 Tec Daniel gêjô kiŋ awa gebe “Aômnêm gêŋ gacgeŋ ênêc aômŋa, me ôkêŋ ŋaôli êndêŋ ŋac teŋ. Aê oc jasam biŋ tau êndêŋ aôm ma jawa ŋam sa êndêŋ aôm.

18 “O kiŋ, Anôtô Lôlôc Ŋatau tau kêkêŋ tama Nebukadnesar kêtu kiŋ gamêŋ tonecŋa ma kêkêŋ ŋaclai to ŋawasi ma wae gêwiŋ. 19 Ma lau samob to tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ têtênêp to têtêc tauŋ kêtu ŋaclai, taŋ Anôtô kêkêŋ gêdêŋ eŋ naŋŋa. Embe eŋ taê ênam gebe ênac ŋac teŋ êndu oc êŋgôm. Ma embe taê ênam gebe ŋac teŋ êmoa mata jali oc êŋgôm amboac tonaŋgeŋ. Embe etoc ŋac teŋ sa me êkôniŋ teŋ tôŋ oc êŋgôm êtôm eŋ taê gêjam. 20 Mago gêdêŋ taŋ eŋ kêkiaŋ tau sa ma nê ŋalêlôm ŋadani kêsa naŋ, Anôtô kêkôc eŋ su aŋga nê lêpôŋ kiŋŋa ma kêjaŋgo wae su aŋga ênê gêwiŋ. 21 Ma kêtiŋ eŋ su aŋga ŋamalacnêŋ. Ênê kauc kêlênsôŋ kêtôm bôcnê ma gêŋgôŋ gêwiŋ doŋkibôm. Eŋ geŋ gêgwaŋ kêtôm bulimakao to nop gênôm eŋ e ênê kauc kêsa gebe Lôlôc Ŋatau taugeŋ kêtu ŋamalacnêŋ kiŋ nêŋ ŋatau ma gêjac sam gamêŋ kêtôm eŋ tau taê gêjam.

22 “Mago ênê latu aôm, Belsasar gôŋô gêŋ samob tonaŋ ŋai sugac, mago kôkôniŋ taôm atom. 23 Aôm kôkiaŋ taôm sa gêdêŋ Apômtau undambêŋa. Aôm kôsôm gebe sêkôc laclu lôm dabuŋŋa mêŋac to nêm gôliŋwaga ma nêm awêi to nêŋ aneŋio samob anôm gêŋ êsêp ma alanem nêm anôtôi silber to gold ma kopa to ki ma ka to poc, taŋ sêlic gamêŋ to sêŋô biŋ ma sêjala gêŋŋa gêc atomanô naŋ, mago kotoc Anôtô, taŋ kêkêŋ aôm kôsê awam to gêjam gôliŋ nêm lêŋ samob naŋ, sa atom.

24 “Kêtu tonaŋŋa Anôtô kêsakiŋ lêma tonaŋ mêŋgêô lasê ma keto biŋ tonaŋ. 25 Ma biŋ taŋ keto naŋ, tonec gebe ‘Mene, mene, tekel, peres’ (kêsa sa, kêsa sa, gêjam dôŋ, gêjac kêkôc). 26 Biŋ tau ŋam amboac tonec ‘mene’ gebe Anôtô kêsa nêm bêc gôliŋŋa sa e ŋatêku êsu su. 27 ‘Tekel’ gebe Anôtô kêkêŋ aôm gôŋgôŋ dôŋ e kêtap sa gebe nêm ŋanô masi. 28 ‘Peres’ gebe Anôtô oc ênac nêm gamêŋ êŋgic ma êkêŋ êndêŋ lau Mede to Persia sêkôc.”

29 Belsasar kêjatu ma sêkêŋ Daniel kêsô ŋakwê asôsamuc ma gênôŋ kapoacwalô gold. Go sêjam eŋ wae sa kêtu tapa gebe eŋ kêtu ŋac kêtu têlêacŋa aŋga gamêŋ kiŋŋa tonec. 30 Gêdêŋ gêbêc tonaŋgeŋ sêjac Kaldeanêŋ kiŋ Belsasar êndu. 31 Ŋac Medeŋa Darius kêjaŋgo ŋaclai gôliŋŋa su. Ênê jala 62.

Copyright information for `JAE