Daniel 6

Sêbaliŋ Daniel gedeŋ lewe

Darius gêlic ŋajam tec kêkêŋ gôliŋwaga sauŋ 120 sêjam gôliŋ nê gamêŋ samob. Go kêkêŋ lau tonaŋ ŋai sêsô gôliŋwagasêga têlêac ŋalabu. Gebe gôliŋwaga 120 tonaŋ sêwa nêŋ kôm ŋalêŋ samob sa êndêŋ lau têlêac gebe kiŋnê gêŋ teŋ ênaŋa atom. Ma lau têlêac tonaŋ nêŋ teŋ Daniel. Kiŋ ketoc Daniel sa kêlêlêc gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ samob su gebe ênê ŋalêlôm mansaŋ kêlêlêc êsêac samob nêŋ. Tec kiŋ taê gêjam gebe êkêŋ eŋ taugeŋ ênam gôliŋ ênê gamêŋ samob. Tec gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ samob sesom Daniel nê lêŋ poalic teŋ aŋga nê koleŋ gôliŋwagaŋa sebe sêŋgôliŋ biŋ êpi eŋŋa elêmê. Daniel ŋac gêdêŋ tec têtap biŋ me gêŋ geo teŋ sa gêc eŋŋa atom. Tec lau tau sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Aêac oc tatap biŋ teŋ sa gebe taŋgôliŋ êpi Danielŋa atom. Oc moae tatap ŋakeso teŋ gêc ênê sakiŋ Anôtô tageŋŋa.”

Tec gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ tonaŋ sêkic Daniel nê biŋ ma dêdêŋ kiŋ sêja, go sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O kiŋ Darius, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. Aêac gôliŋwagasêga to kasêga ma gôliŋwaga sauŋ to gejobwaga ma lau seŋeŋ gamêŋ tonecŋa alôc kêtu tôŋ gebe kiŋ êjatu ŋagôliŋ to jao teŋ êtu tôŋ amboac tonec gebe ŋac teŋ eteŋ gêŋ teŋ aŋga anôtô teŋ me aŋga ŋamalac teŋ nê atomanô. Lau samob teteŋ êndêŋ aôm taômgeŋ. O kiŋ, jao tonec ênêc bêc 30 geŋ. Ma ŋac teŋ embe êŋgêli biŋ tonaŋ, naŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp lewe nêŋ gêsuŋ êna. O kiŋ, galoc ôsôm biŋ tau êtu tôŋ ma oto biŋ tau ênêc. Ma opeŋ nêm ŋatalô êsêp êwiŋ gebe lau teŋ sênam ôkwi atom. Biŋ tau êkô ŋajaŋa êtôm lau Mede to Persia nêŋ ŋagôliŋ teŋ, taŋ lau sênam okwi sêŋgôm êtôm atom.” Tec kiŋ Darius kepeŋ nê ŋatalô kêsêp ŋagôliŋ to jao ma biŋ tau kêtu tôŋ.

10 Gêdêŋ taŋ Daniel gêŋô gebe kiŋ gêlôc gebe sêŋgôm biŋ tonaŋ êtu tôŋ naŋ, eŋ kêsô nê andu gêja. Aŋga andu tau ŋabalêm lôlôcŋa ŋakatam sauŋ kêkanôŋ Jerusalem. Eŋ kêpuc aduc kêtu dim têlêac kêtôm bêcgeŋ keteŋ mec to gêjam daŋge Anôtô amboac gêgôm-gêgôm. 11 Lau tonaŋ dêdib Daniel sêmoa e jatêtap eŋ sa keteŋ mec to kêtaŋ gêdêŋ nê Anôtô gêmoa. 12 Tec lau tau dêdêŋ kiŋ jasêsôm eŋ lasê kêtu ŋagôliŋ tau ŋa gebe “O kiŋ, aôm kopeŋ nêm ŋatalô kêsêp ŋagôliŋ gebe ŋac teŋ eteŋ gêŋ teŋ aŋga anôtô me ŋamalac teŋ nê atomanô, samob teteŋ êndêŋ aôm taômgeŋ e bêc 30 ênaŋa. Ma ŋac teŋ embe êŋgêli biŋ tonaŋ, naŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp lewe nêŋ gêsuŋ êna me masi.” Kiŋ tau gêjô êsêac aweŋ gebe “Magobe, ŋagôliŋ tonaŋ kêkô kêtôm lau Mede to Persia nêŋ ŋagôliŋ, taŋ lau sênam ôkwi sêŋgôm êtôm êtôm naŋ.” 13 Go êsêac sêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “O kiŋ, Daniel tonaŋ, naŋ sêkôc eŋ aŋga Juda sêmêŋ naŋ, tec kêsô aôm ŋalabu atom. Eŋ kêgêli aômnêm ŋagôliŋ, taŋ kômasaŋ kêtu tôŋ naŋ, gebe eŋ keteŋ mec kêtu dim têlêac gêmoa kêtôm bêcgeŋ.”

14 Kiŋ gêŋô ŋawae e nê ŋalêlôm ŋawapac kêsa ŋanô ma gesom lêŋ ênam Daniel kêsiŋa teŋ. Eŋ taê gêjam biŋ tonaŋ jakêsa-jakêsa gebe ênam eŋ sa amboac ondoc e oc jakêsêp. 15 Go lau tonaŋ sêwiŋ tauŋ jasêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “Aôm taôm kôjalagac gebe lau Mede to Persia nêŋ mêtê tonec gebe kiŋ embe êsôm nê biŋ teŋ êtu tôŋ me êkêŋ ŋagôliŋ teŋ oc ênêc ŋapaŋ, lau teŋ sênam ôkwi sêŋgôm êtôm atom.”

16 Amboac tonaŋ kiŋ kêjatu gebe sêkôc Daniel tôŋ ma êsêac sêbaliŋ eŋ kêsêp lewe nêŋ gêsuŋ. Kiŋ kêsôm gêdêŋ Daniel gebe”Aômnêm Anôtô, taŋ gôjam sakiŋ eŋ gedeŋ tôŋgeŋ gômoa naŋ, oc ênam aôm kêsi.” 17 Ma sêkôc poc kapôêŋ teŋ gêsaŋ gêsu ŋawa auc ma kiŋ kêkic poc tau tôŋ ŋa tau to gôliŋwaga nêŋ ŋatalô gebe lau teŋ sênam Daniel kêsi atom. 18 Kiŋ gêmu gêja nê andu e jagedec geŋ taniŋŋa gêbêc baliŋ tonaŋ. Ma gedec gebe lau teŋ dêndêŋ eŋ sêna ma eŋ gêc bêc atom amboac tonaŋgeŋ.

19 Gêdêŋ gamêŋ kêtu gaô acgom, go kiŋ gêdi sa ma kêlêti gêdêŋ lewe nêŋ gêsuŋ gêja. 20 Jakêdabiŋ gêsuŋawa tau ma gêmôêc gêjac asê susu gebe “O Daniel, Anôtô mata jalinê ŋacsakiŋ aôm, nêm Anôtô, taŋ gôjam sakiŋ eŋ gedeŋ tôŋgeŋ naŋ, oc gêjam aôm kêsi aŋga lewe nêŋ me masi.”

21 Tec Daniel awa gêjac kiŋ ma kêsôm gebe “O kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. 22 Aêŋoc Anôtô kêkêŋ nê aŋela gêbôc lewe aweŋsuŋ auc e sêŋac aê atom gebe eŋ gêlic aê gamoa tobiŋmêgeŋ ma gagôm geo teŋ gêdêŋ aôm atom amboac tonaŋgeŋ.” 23 Kiŋ gêŋô e têtac ŋajam kêsa samucgeŋ ma kêsôm gebe sê Daniel sa aŋga gêsuŋ. Tec sê Daniel kêpi gêmêŋ e sêlic lewe lemeŋ-kêku kêsê eŋ ŋagec atomanô, ôli samucanô ŋam gebe eŋ ôli andaŋ nê Anôtô. 24 Go kiŋ kêjatu ma sejoŋ lau, taŋ sêgôliŋ biŋ kêpi Daniel naŋ, to nêŋ lauo to nêŋ gôlôac samob jasêbaliŋ êsêac sêsêp gêsuŋ sêja. Êsêac sêsêp gêsuŋ su samucgeŋ atom, go lewe têdaŋgac êsêac ma sêkaku êsêac popoc.

25 Go kiŋ Darius keto papia teŋ gêdêŋ lau to tenteŋlatu ma aweŋ teŋ-aweŋ teŋ kêtôm nê gamêŋ ŋamadiŋ samob gêja gebe “Biŋmalô ênam amac auc. 26 Aê jasôm êtu tôŋ gebe aêŋoc lau pebeŋ têtênêp to têtêc tauŋ êndêŋ Danielnê Anôtô gebe eŋ Anôtô mata jaliŋa tau, naŋ gêmoa teŋgeŋ. Ênê gamêŋ oc êkô endeŋ tôŋgeŋ ma ênê gôliŋ ŋatêku masi. 27 Gêjam kêsi ŋatau to gêjamsawaga eŋ, tec gêgôm gêŋtalô to gêŋsêga aŋga undambê to nom. Eŋ gêjam Daniel kêsi aŋga lewenêŋ ŋaclai.”

28 Tec Daniel kêtu ŋac towae gêdêŋ Dariusnê têm gôliŋŋa e mêŋgêdêŋ Kirus aŋga Persia nê têm amboac tonaŋgeŋ.

Copyright information for `JAE