Deuteronomy 31

Josua êjô Mose su

Mose kêsôm biŋ tonaŋ gêdêŋ lau Israel samob su, go kêsôm biŋ tonec gêwiŋ gebe “Ocsalô tonec aêŋoc jala kêtôm 120. Aêŋoc lêŋ galoc gêbacnê ma katôm gebe jasô-jasa êtiam atom. Apômtau kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Aôm oc olom bu Jordan ôna atom.’ Apômtau, aômnêm Anôtô, tau oc elom êmuŋ aôm. Eŋ êsêlêŋ êmuŋ aôm ma enseŋ lau tomôkê-tomôkê tonec su, gebe ôjaŋgo êsêacnêŋ gamêŋ su. Ma Josua oc elom êtu nêm ŋamata kêtôm Apômtau kêsôm su. Ma Apômtau êŋgôm êsêac êtôm gêgôm lau Amor nêŋ kiŋ Sihon agêc Og to nêŋ gamêŋ gêdêŋ taŋ geseŋ êsêac su naŋ. Apômtau êkêŋ êsêac sêsêp amac lemem ma amac aŋgôm gêŋ êtôm biŋsu samob, taŋ kajatu amac naŋ, êndêŋ êsêac. Akô ŋajaŋa totêmtac êpa sugeŋ. Atêc taôm atom ma matem golec êtu êsêacŋa atom, gebe Apômtau, amacnêm Anôtô, oc êwiŋ amac. Eŋ êwi amac siŋ atom ma êtaiŋ tau su aŋga amacnêm atom.”

Go Mose kêkalem Josua mêŋkêsôm gêdêŋ eŋ kêkô lau Israel samob laŋôŋnêmŋa gebe “Ôkô ŋajaŋa totêmtac êpa sugeŋ, gebe aôm ôwiŋ lau tonec asa gamêŋ, taŋ Apômtau kêtôc lêma gêdêŋ êsêac tameŋi, gebe êkêŋ êndêŋ êsêac naŋ ana. Ma aôm ôkêŋ êsêac têtu gamêŋ ŋatau. Apômtau tau êsêlêŋ êmuŋ aôm. En oc êmoa êwiŋ aôm. Eŋ oc êwi aôm siŋ atom ma êtaiŋ tau su aŋga aôm atom. Ôtêc taôm atom ma ôtakê atom.”

Ma Mose keto biŋsu tonec sa ma kêkêŋ biŋ tau gêdêŋ Lewi latui, taŋ têtu dabuŋwaga ma sêbalaŋ Apômtaunê katapa poacŋa naŋ, to gêdêŋ lau Israel nêŋ laumata samob. 10 Ma Mose kêjatu êsêac gebe “Êtôm jala êtu 7ŋa samob, êndêŋ jala, taŋ amac aŋgamboac gêŋôma su naŋ, asam biŋsu tonec lasê êndêŋ lau Israel samob sêŋô. Asam lasê êndêŋ Om Lômbecŋa, êndêŋ taŋ lau Israel samob sêkac sa sêkô Apômtau laŋônêmŋa aŋga gamêŋ, taŋ eŋ oc êjaliŋ sa naŋ. 12 Ôkac lau samob sa, lauo to ŋacwaga ma gôlôac sauŋ to lau jaba, taŋ sêŋgôŋ nêm malac naŋ, gebe sêŋô biŋ tau êtu tôŋ êsêac e têtêc Apômtau, amacnêm Anôtô, ma sejop tauŋ gebe sêŋgôm biŋsu tonec ŋabiŋ samob ŋanô êsa. 13 Êsêacnêŋ gôlôac sauŋ, taŋ oc sênam kauc biŋsu naŋ, sêŋô amboac tonaŋ ma êndôŋ êsêac gebe têtêc Apômtau, amacnêm Anôtô, êtu tôŋ êtôm têm samob, taŋ aŋgôŋ gamêŋ, taŋ oc alom Jordan ma naasa, gebe êtu nêm gamêŋ naŋ.”

Apômtau kêdôŋ biŋ ŋamuŋa gêdêŋ Mose

14 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ Mose gebe “Ôlic acgom, nêm bêc ômac ênduŋa kêdabiŋgac. Ômôêc Josua ma agêc naakô bec akac saŋa ŋalêlôm, gebe jakêŋ kôm êndêŋ eŋ.” 15 Tec Mose agêc Josua jasêkô bec sêkac saŋa ŋalêlôm ma Apômtau, geoc tau lasê aŋga bec gêmoa tao ŋalêlôm. Tao tau kêkô bec tau ŋasacgêdô.

16 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ Mose gebe “Ôlic acgom, noc kêdabiŋ gebe ônêc ôwiŋ tamami. Ma lau tonec oc sêndi to sêŋgôm mockaiŋ êndêŋ anôtôi jaba aŋga gamêŋ, taŋ oc sêsa sêna naŋ. Êsêac sêwi aê siŋ ma sênac ŋoc poac, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ êsêac naŋ, popoc. 17 Êndêŋ bêc tônê aê têtac ŋandaŋ êsa êndêŋ êsêac. Aê oc jawi êsêac siŋ to jansaŋ laŋôcanô auc êndêŋ êsêac e sênaŋa. Sec to gêŋwapac tokaiŋ-tokaiŋ êtap êsêac sa ma êndêŋ bêc tônê êsêac sêsôm gebe ‘Apômtau, aêacnêŋ Anôtô, gêmoa gêwiŋ aêac atom, tec gêŋwapac samob tonec kêpi aêac.’ 18 Biŋŋanôgeŋ, êndêŋ bêc tônê aê jansaŋ laŋôcanô auc êtu sec samob, taŋ êsêac sêŋgôm naŋŋa, gebe êsêac oc sênam tauŋ ôkwi dêndêŋ anôtôi jaba sêna. 19 Amboac tonaŋ galoc oto wê tonec sa ma ôndôŋ wê tau êndêŋ lau Israel. Ôkêŋ êsêp êsêac aweŋsuŋ ma wê tau êwa aê sa êndêŋ lau Israel. 20 Aê oc jakêŋ êsêac sêô lasê gamêŋ, taŋ katôc lemoc gebe jakêŋ êndêŋ êsêac tameŋi, gamêŋ, taŋ su to lêp keseleŋ naŋ. Êsêac oc sêniŋ gêŋ e êôc êsêac tôŋ ma têtôp e nêŋ ŋadambê kapôêŋ-kapôêŋ acgom, go sênam tauŋ ôkwi dêndêŋ anôtôi jaba sêna ma sênam sakiŋ êsêac. Ma têtiŋ aê su to sênac aêŋoc poac popoc. 21 Êndêŋ taŋ sec to gêŋwapac êpi êsêac naŋ, wê tonec ênam malô êsêac ma êwa aê sa. Wê tau ênêc nêŋ wakuc aweŋgeŋ ma sêliŋ siŋ atom. Biŋŋanô, aê kakêŋ êsêac jasêô lasê gamêŋ, taŋ katôc lemoc, gebe jakêŋ êndêŋ êsêac naŋ atomgeŋ, ma kajala biŋ, taŋ êsêac taêŋ gêjam gêc nêŋ ŋalêlôm naŋ.” 22 Amboac tonaŋ gêdêŋ bêc tonaŋgeŋ Mose keto wê tau sa ma kêdôŋ gêdêŋ lau Israel.

23 Ma Apômtau kêsakiŋ Nun latu Josua ma kêsôm gebe “Ôkô ŋajaŋa to têmtac êpa sugeŋ, gebe aôm oc ôwê Israel latui nasêô lasê gamêŋ, taŋ katôc lemoc gebe jakêŋ êndêŋ êsêac naŋ. Aê oc jawiŋ aôm.”

24 Gêdêŋ taŋ Mose keto biŋsu tonec ŋabiŋ kêsêp buku teŋ e gêjac dabiŋ su naŋ, 25 eŋ kêjatu lau Lewi, taŋ sêbalaŋ Apômtaunê katapa poacŋa naŋ, gebe 26 “Akôc biŋsu ŋabuku tonec ma atoc ênêc êsi Apômtaunê katapa poacŋa, gebe êwa aê sa êndêŋ amac. 27 Gebe aê kajala amacnêm ali awem sa to gêsômtêkwa ŋatoŋ. Alic acgom, galoc aê gamoa matoc jali gawiŋ amac, mago ali awem sa gêdêŋ Apômtau. Ma embe jamac êndu, oc aŋgôm taêsam êlêlêc. 28 Akalem nêm gôlôacmôkê ŋalaumata to nêm kasêga, gebe jasôm biŋ tonec êsô êsêac taŋeŋsuŋ ma jakalem undambê to nom gebe sêŋô sêwiŋ, ec sêwa aê sa. 29 Aê kajalagac, gebe aê jamac êndu su ma amac oc aŋgôm sec anac ŋawaegeŋ to awi lêŋ, taŋ kajatu amac, gebe asa naŋ siŋ. Go êtu ŋamu gêŋwapac êtap amac sa, gebe aŋgôm gêŋ, taŋ ênac Apômtau mataanô ŋajam atom naŋ. Amac lemem ŋakôm oc êŋgôm eŋ têtac ŋandaŋ êsa.”

Mosenê wê

30 Go Mose kêsôm wê tonec ŋabiŋ kêsô lau Israel samob, taŋ sêkac sa naŋ, taŋeŋsuŋ e gêbacnê.

Copyright information for `JAE