Deuteronomy 32

“O undambêac, akêŋ taŋem, aê gabe jasôm biŋ,
ma nom êŋô aê aoc.
Ŋoc mêtê, taŋ kadôŋ naŋ, êsêp amboac kom,
ŋoc biŋ êsêp êmêŋ amboac maniŋ,
êtôm kom, taŋ kêmalôm nom
to kêsêli gêgwaŋ.
Gebe aê oc jasôm Apômtaunê ŋaê lasê.
Atoc aêacnêŋ Anôtô samaŋ.

“Eŋ poctêna. Eŋ gêjam nê kôm ŋajam êndugeŋ,
gebe nê lêŋ samob jagêdêŋ.
Eŋ Anôtô ŋaŋêŋ ma nê keso masi,
eŋ ŋac gêdêŋ to ŋakêŋkêŋ.
Êsêac, taŋ têtu ênê gôlôac naŋ,
sêgôm eŋ sec ŋanô.
Êsêac lau sec to geo.
O amac lau meloc to kaucmêac,
amac ajam daŋge Apômtau ŋa lêŋ amboac tonaŋ me.
Amac tamemi eŋ, taŋ kêkêŋ amac naŋ, atom me.
Eŋ kêlêsôb to kêmasaŋ amac atom me.
Taêm ênam têm andaŋgeŋŋa,
asala jala, taŋ gôlôac to gôlôac sêmoa naŋ.
Ôtu kênac tamam ma eŋ oc êwa sa êndêŋ aôm.
Ôtu kênac nêm lau ŋanô, go sênac miŋ êndêŋ aôm.
Gêdêŋ taŋ Lôlôc Ŋatau kêkêŋ nomlênsêm gêdêŋ lau tomôkê-tomôkê samob,
gêdêŋ taŋ eŋ gêwa ŋamalac latuŋi kêkôc naŋ,
eŋ kêmasaŋ lau nomŋa samob nêŋ gamên ŋamadiŋ
kêtôm Anôtônê aŋela nêŋ namba. *
Mago Apômtau tau tec gêwê kaiŋ lau toŋ teŋ tauŋa,
Jakob kêtu ênê gêŋlênsêm.

10 “Eŋ kêtap Jakob sa aŋga gamêŋ sawa
gêŋgôŋ gamêŋbôm ŋakicsêa ŋalêlôm,
tec kêkwa eŋ auc to gêlôm eŋ
ma gejob eŋ kêtôm tau nê matalakôp.
11 Eŋ kelelo amboac momboaŋ gejob ŋalatu
kêkô êsêac ŋaô.
Eŋ gêlam nê magê gebe êpuc Jakob tôŋ,
ma kêsip eŋ sa ŋa nê magê.
12 Apômtau taugeŋ gêwê eŋ,
anôtô jaba teŋ gêwiŋ eŋ atom.
13 Eŋ gêwê eŋ kêpi nom ŋagamêŋ ŋabau
ma kêkêŋ kôm ŋanô gêdêŋ eŋ geŋ.
Eŋ kêkêŋ lêp kêsa aŋga poc eŋ kêlib
to kêkêŋ ŋalêsi kêsa aŋga poctêmui.
14 Eŋ kêkêŋ su gêjac anô aŋga bulimakao
ma su ŋakana aŋga domba ma ŋalêsi aŋga domba ŋalatu to domba kapoacŋa.
Eŋ kêkêŋ bulimakao gamêŋ Basanŋa to noniŋ
ma polom ŋajam êndu.
Ma kêkêŋ wain ŋanô ŋatêkwi kêtu wain aôm gônôm.

15 “Amboac tonaŋ Jakob geŋ gêŋ e gêôc eŋ tôŋ.
Mago Jesurun ** kêtôp ma kêtu kapôêŋ to ôli kêpi.
Aôm kôtôp ma kôtu kapôêŋ ma ôlim ŋawasi.
Go gêwi Anôtô, taŋ kêkêŋ eŋ naŋ, siŋ
to kêsu nê poctêna, taŋ gêjam eŋ kêsi naŋ, susu.
16 Êsêac sêsap anôtôi jaba tôŋ, tec biŋ tonec gêli ênê ŋalêlôm sa e gêjam lêmuŋ êsêac.
Êsêac sêgôm gêŋ alôb-alôb tonaŋ, tec sêlakoc eŋ.
17 Êsêac sêkêŋ da gêdêŋ ŋalau sec, sêkêŋ gêdêŋ Anôtô tau atom,
sêkêŋ gêdêŋ anôtô jaba, taŋ êsêac sêjala atom naŋ,
sêkêŋ gêdêŋ anôtôi wakuc, taŋ galocgeŋ dêdi sa naŋ.
Amac tamemi têtêc êsêac atomanô.
18 Aôm taêm gêjam poc, taŋ kêka aôm lasê naŋ, atom.
Aôm kôliŋ Anôtô, taŋ kêtu aôm tamam naŋ siŋ.

19 “Apômtau gêlic biŋ tonec tec kêtiŋ êsêac su,
gebe eŋ latuio to ŋac sêgôm eŋ têtac ŋandaŋ kêsa.
20 Ma eŋ kêsôm gebe ‘Aê gabe jansaŋ laŋôcanô auc êndêŋ êsêac,
ma jansaê gêŋ amboac ondoc oc êtap êsêac sa êtu ŋamu.
Gebe êsêac lau geo,
êsêac têtôm ŋapalê, taŋ sêmoa ŋaŋêŋ atom naŋ.
21 Êsêac sêli ŋoc ŋalêlôm sa, tec gajam lêmuŋ êsêac
kêtu gêŋ, taŋ anôtô atom naŋŋa.
Êsêac sêlakoc aê ŋa nêŋ gwam.
Amboac tonaŋ aê oc jali nêŋ ŋalêlôm sa e sênam lêmuŋ aê
êtu lau, taŋ têtu ŋoc lau atom naŋŋa.
Aê oc jalakoc êsêac ŋa lau-m meloc teŋ.
22 Gebe aêŋoc têtac ŋandaŋ kêtuŋ ja teŋ gelom,
ma ja tau gelom e gêdêŋ lamboam ŋalêlôm
ma kêkwanam nom to nom ŋagêŋ samob
to kêtuŋ lôc ŋamôkê gelom.

23 “‘Aê oc jamboac gêŋwapac êpi êsêac ênsac gêŋwapac ŋaô
ma japê ŋoc sôb samob êpi êsêac.
24 Mo êjô êsêac êndu
ma gêmac ôliŋ ŋandaŋŋa to gêmac sec gelom-gelomŋa enseŋ êsêac su.
Aê oc jasakiŋ bôc saleŋŋa toluŋluŋ kaiŋ teŋ êndêŋ êsêac,
to gêŋ, taŋ kêgalab gêmoa nom naŋ, ŋamalic.
25 Siŋ oc enseŋ lau, taŋ sêmoa awê naŋ, su
Ma lau, taŋ semoa balêm ŋalêlôm naŋ, têtakê e sêmac êndu.
Awêtakiŋ to ŋacseŋom ma ŋapalê dedec to lau tomôdê samob oc sênaŋa.
26 Aê gabe jasôm gebe “Aê gabe japa êsêac êliŋ-êliŋ,
ma lau nomŋa taêŋ ênam êsêac êtiam atom.”
27 Mago aê katêc ŋacjonêŋ tetoc tauŋ saŋa,
gebe moae êsêacnêŋ ŋacjonêŋ kauc êsa atom.
ma taêŋ ênam gebe “Aêac lemeŋ aku êsêac tulu,
Apômtau gêgôm tonaŋ atom.” ’

28 “Gebe êsêac lau teŋ, taŋ nêŋ jala masi naŋ,
ma sêjala gêŋ teŋ atomanô.
29 Embe nêŋ kauc ênêc, oc sêjala biŋ tonec ŋam
ma nêŋ kauc êsa êpi gêŋ, taŋ oc êtap êsêac sa êtu ŋamu naŋ.
30 Lau tau nêŋ poctêna embe êkêŋ êsêac dêndêŋ lau sênam ôli atom,
ma Apômtau embe êwi êsêac siŋ atom,
oc ŋac tageŋ êjanda êsêacnêŋ lau 1,000 amboac ondoc,
ma ŋac luagêc têtakê nêŋ lau 10,000 e sêc su amboac ondoc.
31 Gebe êsêacnêŋ poctêna kêtôm aêacnêŋ Poctêna atom,
aêacnêŋ ŋacjo tauŋ sêwa biŋ tonec sa.
32 Gebe êsêacnêŋ wainmôkê ŋam kêsêp wainmôkê Sodomŋa,
gêmêŋ aŋga kôm Gomoraŋa.
Êsêacnêŋ wain ŋanô ŋamalic sec,
ma ŋanô tau ŋamakic ŋanô.
33 Êsêacnêŋ wain kêtôm moac ŋamalic,
kêtôm moacwêm ŋaawasulu sec.

34 “Biŋ amboac tonaŋ kêsiŋ tau gêc aêŋa
ma kalai auc gêc ŋoc balêm awamataŋa atom me.
35 Êndêŋ taŋ êsêac sêka selelec naŋ,
aê taucgeŋ oc jakac kamocgôc to jakêŋ ŋagêjô êndêŋ êsêac,
gebe bêc êsêac sênaŋaŋa kêdabiŋgac,
gêŋ enseŋ êsêac suŋa kêlêti gêmêŋ
36 Biŋŋanô, Apômtau oc êmêtôc nê lau naêndêŋgeŋ
ma eŋ taê walô nê sakiŋwaga.
Eŋ gêlic gebe nêŋ ŋaclai samob gêbacnê
ma nêŋ lau kapôêŋ to sauŋ samob gêbacnê.
37 Go eŋ oc êsôm gebe ‘Êsêacnêŋ anôtôi sêmoa ondoc,
poctêna, taŋ êsêac sêlamu naŋ, kêkô ondoc.
38 Asa geŋ êsêacnêŋ da ŋaŋalêsi
to gênôm êsêacnêŋ da, taŋ sêkêc siŋ naŋ, ŋawain.
Êsêac sêndi sa to sênam amac samaŋ,
êsêac têtu amacnêm lamumaŋ.

39 “‘Galoc alicgac, gebe aê, aê tauc tonec tec Apômtau,
ma anôtô teŋ gêmoa gêwiŋ aê atomanô.
Aê tec janac lau êndu ma aê jaŋu lau sa sêmoa mateŋ jali.
Aê janac lau e kamoc êsa ma aê jaŋgôm kamoc emo.
Ŋac teŋ oc êtôm, gebe ênam lau sa aŋga lemoc gêmoa atom.
40 Biŋŋanô, aê jatôc lemoc êpi undambê
ma jasôm gebe Aê tec jamoa teŋgeŋ,
41 embe jauc ŋoc siŋ ŋaôsic-ôsic ŋamata êsa
ma embe jakôc kôm mêtôcŋa sa,
go jakac kamocgôc êndêŋ ŋoc ŋacjo
ma jakêŋ ŋagêjô êndêŋ lau têntac gedec aêŋa.
42 Aê jakêŋ dec êjaŋiŋ ŋoc sôb
ma ŋoc siŋ êndaŋgôŋ gwada.
Dec tau êmêŋ aŋga lau, taŋ sêjac êsêac êndu to lau kapoacwalôŋa nêŋ,
oc êmêŋ aŋga ŋacjonêŋ siŋsêlêc môkêŋapac.’

43 “O amac lau tomôkê-tomôkê samob, alambiŋ ênê lau,
gebe eŋ êkêŋ ŋagêjô êjô nê sakiŋwaganêŋ dec
to êkac nê ŋacjonêŋ kamocgôc
ma eŋ êŋgôm nê launêŋ gamêŋ êtu selec.”
44 Mose agêc Nun latu Josua sêô lasê ma sêsôm wê tonec ŋabiŋ samob lasê gêdêŋ lau sêŋô. 45 Ma gêdêŋ taŋ Mose gêjac mata nê biŋ tonaŋ gêdêŋ lau Israel naŋ, 46 kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋ samob, taŋ galoc gawa sa gêdêŋ amac naŋ, ênêc nêm ŋalêlôm, ma ajatu nêm gôlôac, gebe sêŋgôm biŋsu tonec ŋabiŋ samob ŋanô êsa ŋapepgeŋ, 47 gebe biŋ tau êtu biŋ ŋaôma atom, biŋ tau kêtu amac amoa matem jali ŋamôkê. Ma biŋ tonec êŋgôm amac aŋgôŋ ŋêŋgeŋ aŋga gamêŋ, taŋ êtu amacnêm gamêŋ êndêŋ taŋ alom bu Jordan su naŋ.”

Apômtau kêtôc gamêŋ Kanaan gêdêŋ Mose

48 Gêdêŋ bêc tonaŋgeŋ Apômtau kêsôm gêdêŋ Mose gebe 49 “Ôpi gamêŋ lôcŋa Abarim ŋalôc Nebo, taŋ kêkô lau Moab nêŋ gamêŋ kêkanôŋ malac Jeriko ôna ma ôsala gamêŋ Kanaan, taŋ jakêŋ êndêŋ lau Israel gebe êtu nêŋ gamêŋ naŋ. 50 Su, go ômac êndu aŋga lôc, taŋ ôpi ôna naŋ, naôwiŋ nêm lau ôtôm têwam Aron gêmac êndu aŋga lôc Horeb jagêwiŋ nê lau. 51 Biŋ tonaŋ kêtap amagêc sa gebe akêŋ gêwiŋ aê kwalec amoa lau Israel ŋalêlôm aŋga gamêŋ sawa Sin gêdêŋ taŋ aŋgôŋ bu Meribat-Kades naŋ, ma awaka aê sa gêdêŋ lau Israel, gebe aê ŋac dabuŋ nec atom. 52 Ômoa jaêcgeŋ ma ôlic gamêŋ tau, mago naôsa gamêŋ, taŋ jakêŋ êndêŋ lau Israel naŋ atom.”
Lau ŋanô sêkêŋ gêwiŋ gebe aŋela tageŋ-tageŋ têtu
lau nomŋa tomôkê-tomôkê samob nêŋ gejobwaga gêdêŋ- gêdêŋgeŋ.
Jesurun - Jakobnê ŋaê teŋ.


Copyright information for `JAE