Isaiah 41

Anôtô gêjac mata biŋ gêdêŋ Israel

“Amac nuc samob, jamaŋgeŋ ma akêŋ taŋem aê.
Ma tenteŋlatu samob têtap nêŋ ŋaclai wakuc sa.
Êsêac têtu gasuc mêŋsêsôm nêŋ biŋ.
Aêac samob dawiŋ tauŋ natakô êtu mêtôcŋa.

“Asa kêjaliŋ ŋac, taŋ kêku ŋacjo tulu ŋapaŋ naŋ, sa aŋga oc kêpiŋa.
Ŋac tau kêkêŋ tenteŋlatu taêsam sêsô eŋ ŋalabu
to kêka kiŋ tôŋ.
Ênê siŋ gêjac êsêac popocgeŋ e têtôm kekop
ma nê talam kêjanda êsêac e têtôm gêŋgambu, taŋ mu gêju naŋ.*
Eŋ kêjanda êsêac kêdaguc ma kêsa nê lêŋ toôli samucgeŋ,
eŋ kêlêti e akaiŋ gedec nom.
Asa kêkalem gôlôac to gôlôac samob gêdêŋ andaŋgeŋ ŋanô
ma kêmasaŋ to gêgôm gêŋ tonaŋ.
Aê Apômtau, aê ŋac, taŋ gagôm gêŋ tau.
Aê katu ŋamata ma oc jatu ŋamu.

“Nuc samob sêlic gêŋ tau ma têtakê
ma nom ŋamadiŋ têtênêp,
êsêac têtu gasuc-têtu gasuc sêmêŋ.
Lau sêjam tauŋ sa
ma sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe ‘Têntac êpa sugeŋ.’
Ŋacmêtê awa gegeŋ ŋac-kêpac-goldwaga tôŋ.
Kamunda awa gegeŋ ŋac-keto-ŋatalôwaga tôŋ
ma kêsôm gebe ‘Gêŋ tau ŋajamanô.’
Ma sêjac gêŋ tau tôŋ ŋa bêlêm gebe wiwic atom.**

“Ma ŋoc sakiŋwaga aôm, Israel,
aôm Jakob, taŋ kajaliŋ sa naŋ,
ŋoc ŋac Abraham nê wakuc aôm
aê kakôc aôm aŋga nom ŋamadiŋ
to gamôêc aôm aŋga nom ŋakêclêsu jaêcsêga
ma kasôm gêdêŋ aôm gebe ‘Aêŋoc sakiŋwaga aôm,
aê kajaliŋ aôm sa ma katiŋ aôm su atom.’
10 Ôtêc taôm atom gebe aê gamoa gawiŋ aôm,
têmtac ŋagogo atom gebe aômnêm Anôtô aê.
Aê oc jakêŋ ŋaclai êndêŋ aôm, aê oc janam aôm sa,
aê oc japuc aôm tôŋ ŋa lemoc anôŋa, taŋ kêku ŋacjo tulu naŋ.

11 “Alic acgom, êsêac taŋ têntac ŋandaŋ gêdêŋ aôm naŋ,
oc sêsu êsêac susu ma sêŋgôm êsêac majeŋ êsa.
Êsêac taŋ sêkêŋ kisa gêdêŋ aôm naŋ,
oc têtôm gêŋ ŋaôma ma sênaŋa.
12 Aôm oc onsom nêm ŋacjo, mago oc ôtap êsêac sa atom,
ma êsêac, taŋ sêjac siŋ gêdêŋ aôm naŋ, oc maleŋmê sênaŋa.
13 Gebe aê Apômtau, aômnêm Anôtô,
kakam lêmam anôŋa tôŋ.
Aê tec kasôm gêdêŋ aôm gebe ‘Ôtêc taôm atom,
aê oc janam aôm sa.’”

14 Apômtau kêsôm gebe”O ŋoc gêŋenec Jakob, ôtêc taôm atom.
Amac lau Israelŋa, oc janam amac sa,
gebe amacnêm kêsiwaga aê, Israelnêŋ ŋac dabuŋ.
15 Ôlic acgom, aê gagôm aôm kôtu olo,
olo wakuc ŋajaŋa.
Aôm oc ôtuc lôc popoc e êtu kekop,
ma gamêŋ ŋabau e êtu gêŋgambu.
16 Aôm oc okoloŋ gêŋ tau e mu êju ŋapa su,
mulai oc êlai gêŋ tau êliŋ-êliŋ.
Ma aôm oc têmtac ŋajam êsa êtu Apômtauŋa,
ma waem êsa êtu Israelnêŋ ŋac dabuŋŋa.

17 “Lau ŋalêlôm sawa to sêpô-lêna-tauŋwaga embe sensom bu elêmê
ma bu embe êjô êsêac e imbeleŋ ŋakeleŋ êsa,
naŋ aê Apômtau oc jakêŋ taŋoc êsêac.
Aê, Israelnêŋ Anôtô, oc jawi êsêac siŋ atom.
18 Aê oc jakêŋ bu enseleŋ êsa lôc kaloŋ-kaloŋ
ma bumata êpoac gamêŋ ŋagaboaŋ.
Aê oc janam gamêŋ sawa ôkwi êtu bugêjactoŋ
ma bu êpulu êpi gamêŋ ŋakeleŋ.
19 Aê oc jasê kaseda to kakêlim
ma kabôêŋ to katêkwi êkô gamêŋ sawa
ma jakêŋ siuŋ êkô gamêŋ ŋakeleŋ
ma kaleloŋ to kêmêsic êwiŋ amboac tonaŋgeŋ
20 gebe lau samob oc sêlic to sêjala
ma sêsala e nêŋ kauc êsa,
gebe Apômtaunê lêma gêgôm gêŋ samob tonaŋ
ma Israelnêŋ ŋac dabuŋ kêkêŋ gêŋ tau.”

Anôtô kêpêlê anôtôi dansaŋ

21 Apômtau kêsôm gebe “Amansaŋ nêm biŋ.”
Kiŋ Jakobŋa kêjatu gebe “Akêŋ lau-sêwa-nêm-biŋ- sawaga sêsa sêmêŋ.
Sêsa sêmêŋmaŋ ma sêsôm biŋ samob, taŋ oc mêŋêsaŋa naŋ lasê.
Anac miŋ biŋ laŋgwa samob ŋam
gebe ênêc ma kauclêlôm ma taêŋ ênam.
22 Ma awa gêŋ, taŋ oc mêŋêsaŋa naŋ, sa êndêŋ aêac
gebe taêŋ ênam gêŋ tau êtu anô ŋalêŋ.
23 Asôm gêŋ, taŋ mêŋêsa êtu ŋamu ŋa naŋ, êndêŋ aêac,
ec ajala gebe amac anôtôi biŋŋanô.
Ajôc, aŋgôm gêŋ teŋmaŋ, ŋajam me sec
gebe aêac alic ma atakê.
24 Mago amac gêŋ ŋaôma
ma nêm koleŋ ŋanô masi samucgeŋ
ma ŋac, taŋ kêjaliŋ amac sa naŋ, eŋ ŋac alôb-alôb.

25 “Aê gajac ŋac teŋ sa aŋga gamêŋ nodoŋa, tec gêmêŋ.
Gêmêŋ aŋga oc kêpiŋa. Eŋ oc awa ênac ŋoc ŋaê.
Eŋ oc êka gôliŋwaga tôŋ amboac lêsap
ma amboac ŋac-kêpac-kuwaga kêka nomku.
26 Asa gêwa gêŋ tau sa gêdêŋ andaŋgeŋ gebe aêac ajala
me kêkêŋ ŋawae gêmuŋ gebe aêac alôc gebe ‘Ŋajam.’
Lau teŋ sêwa sa atom, lau teŋ sêkêŋ ŋawae gêmuŋ atom.
Lau teŋ sêŋô nêm biŋ atom.
27 Aê kasôm biŋ tau lasê gêdêŋ Sion kêtu ŋamata
ma kasakiŋ jaeŋwaga to ŋawae ŋajam tau gêdêŋ Jerusalem.
28 Aê matocanô gêja, mago galic ŋac teŋ atom.
Aê embe jatu kênac, oc nêŋ ŋac êwê êsêacŋa teŋ gêmoa
gebe êjô aê aocŋa nec atom.
29 Alic acgom, êsêac samob têtu gêŋ ŋaôma ma nêŋ koleŋ ŋanô masi samucgeŋ.
Nêŋ gwam kêtôm mu ŋaôma.”
Biŋ tonaŋ kêkanôŋ kiŋ towae Kores.
,
Ŋamadiŋ 6 to 7 gêwa lau-sêsap-gwamwaganêŋ kôm
ŋagêdô sa. Alic 40:19-20
Copyright information for `JAE