Judges 8

Ma lau Epraim sêsôm gêdêŋ Gideon gebe “Amboac ondoc, aôm gôjac siŋ gêdêŋ Midian, mago kôkalem aêac atom kêtu asageŋŋa. Kêtu asageŋŋa aôm gôgôm aêac amboac tonaŋ.” Ma êsêac sêlic eŋ sec ŋanô. Mago eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Embe janam dôŋ gêŋ, taŋ aê gagôm naŋ, êpi gêŋ, taŋ amac agôm naŋ, go jalic ŋoc gêŋ ŋanô masi. Gêŋ sauŋ, taŋ amac lau Epraim agôm naŋ, ŋanô kêlêlêc gêŋ, taŋ aê to ŋoc gôlôac agôm naŋ. Anôtô kêkêŋ lau Midian nêŋ kasêga Oreb agêc Seb gêdêŋ amac. Aê gagôm asageŋ kêlêlêc su gebe janam dôŋ êpi gêŋ tau.” Eŋ kêsôm biŋ tonec, go nêŋ têntac ŋandaŋ gêbacnê.

Gideon kêkôc lau Midian nêŋ kiŋ tôŋ

Gideon to nê lau 300 sêô lasê bu Jordan ma selom bu tau. Êsêac tekweŋ gêbac, mago sêjanda ŋacjo sêmoa. Tec kêsôm gêdêŋ lau aŋga malac Sukot gebe “Aê jateŋ amac gebe akêŋ polom ŋagêdô êndêŋ ŋoc lau. Êsêac tekweŋ gêbac ma aê kajanda lau Midian nêŋ kiŋ Seba agêc Salmuna tec gamoa.” Mago malac Sukot ŋalaumata sêsôm gebe “Aêac akêŋ mo êndêŋ nêm siŋwaga êtu asageŋŋa. Aôm kôkôc Seba agêc Salmuna tôŋ atom tageŋ.” Ma Gideon kêsôm gebe “Amboac tonaŋ. Apômtau êkêŋ Seba agêc Salmuna sêsêp aê lemoc su acgom, go jai amac ôlim ŋa gêŋ têkwa-têkwa to okêm gamêŋ sawaŋa.” Gideon gêwi malac tonaŋ siŋ gêja malac Penuel ma kêsôm biŋ tonaŋgeŋ gêdêŋ lau aŋga ônê. Mago lau Penuelŋa sêjô eŋ awa kêtôm lau Sukotŋa. Tec eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê embe janam samuc ma jamu jamêŋ, go janseŋ andu soso tonec su.”

10 Seba agêc Salmuna to nêŋ siŋwaga sêŋgôŋ Karkor. Lau gamêŋ sawaŋa nêŋ siŋwaga 120,000 sêjaŋa, ma siŋwaga amboac 15,000 geŋ tec sêmoa. 11 Êsêac sêlêwaŋ tauŋ e sêliŋ tauŋ siŋ ma Gideon kêsa intêna, taŋ gêc Noba to Jogbeha gêmu oc kêpiŋa naŋ, gêmoa gamêŋ sawa ŋataligeŋ gêja jagêjac siŋ gêdêŋ êsêac. 12 Lau Midian nêŋ kiŋ luagêc, Seba agêc Salmuna sêc sêja, mago eŋ kêjanda êsêagêc e kêkôc êsêagêc tôŋ ma kêsa siŋwaga samob êliŋ-êliŋ.

13 Go Joas latu Gideon gêmu aŋga siŋŋa kêsêlêŋ kêsêp intêna Heresŋa gêja. 14 Eŋ kêkôc ŋapalê matac Sukotŋa teŋ tôŋ ma kêtu kênac eŋ ma ŋac tau keto Sukot ŋakasêga to ŋalaumata 77 nêŋ ŋaê sa ma kêkêŋ gêdêŋ Gideon. 15 Go Gideon gêdêŋ lau Sukot gêja ma kêsôm gebe “Alic acgom, Seba agêc Salmuna tau tonec. Amac asu aê susu kêtu êsêagêcŋa ma asôm gebe ‘Seba agêc Salmuna sêsêp aôm lêmam sugac, tec aêac akêŋ polom êndêŋ nêm lau, taŋ tekweŋ gêbac naŋ me.’” 16 Go eŋ kêkôc gêŋ têkwa-têkwa to okêm gamêŋ sawaŋa ma kêmêtôc Sukot ŋalaumata. 17 Ma eŋ geseŋ andu soso aŋga Penuel su ma gêjac malac tau ŋalau êndu.

18 Go Gideon kêtu kênac Seba agêc Salmuna gebe “Lau, taŋ ajac êndu aŋga Tabor naŋ, laŋôŋanô amboac ondoc.” Êsêagêc sêjô eŋ awa gebe “Êsêac têtôm aôm. Êsêac samob laŋôŋanô amboac kiŋ teŋ latui.” 19 Gideon kêsôm gebe “Ŋoc teoci to lasici êsêac, aê tinoc latui solop. Aê jatôc lemoc ma jasôm gebe Amagêc embe anam êsêac kêsi sêmoa mateŋ jali, oc janac amagêc êndu atom.” 20 Go kêsôm gêdêŋ latu ŋacsêga Jeter gebe “Ôndi ônac êsêagêc êndumaŋ.” Mago ŋapalê tau gê nê siŋ sa atom. Eŋ kêtêc tau gebe eŋ ŋapalê wakuc. 21 Ma Seba agêc Salmuna sêsôm gebe “Ajôc, aôm taôm ôndi ma ônac aêagêc êndumaŋ. Ŋacwaganêŋ kôm gêjac ŋacwaga ŋawae.” Amboac tonaŋ Gideon gêjac Seba agêc Salmuna êndu ma kêkôc gêlôŋ, taŋ agêcnêŋ kamele sênôŋ naŋ su.

Gideonnê lêŋ ŋagêdô ŋamiŋ

22 Go lau Israel sêsôm gêdêŋ Gideon gebe “Onam gôliŋ aêac, aôm to latômi ma dêbômi, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, amboac tonaŋgeŋ, gebe aôm gôjam aêac kêsi aŋga lau Midian nêŋ.” 23 Gideon gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê oc janam gôliŋ amac atom, ma latuci oc sênam gôliŋ amac atom amboac tonaŋgeŋ. Apômtau oc ênam gôliŋ amac.” 24 Ma kêsôm biŋ ŋagêdô gebe “Aê gabe jateŋ biŋ teŋ êndêŋ amac. Amac samob akêŋ salasa, taŋ amac ajaŋgo su naŋ, êndêŋ aê. Lau Midian nêŋ salasa goldgeŋ gebe êsêac lau gamêŋ sawaŋa.” * 25 Lau sêjô eŋ awa gebe “Aêac oc akêŋ gêŋ tau êndêŋ aôm totêntac ŋajamgeŋ.” Êsêac sêja obo teŋ ma êsêac samob, sêbaliŋ salasa, taŋ êsêac sêjaŋgo su naŋ, kêsêp obo tau. 26 Salasa gold, taŋ Gideon keteŋ naŋ, ŋawapac kêtôm kilo 30. Gêlôŋ, taŋ lau Midian nêŋ kiŋ sêkôc to sênôŋ naŋ, ma ŋakwê asôsamuc gêwiŋ atomgeŋ, ma kamelenêŋ gêlôŋ, taŋ sênôŋ naŋ, gêwiŋ atom amboac tonaŋgeŋ. 27 Gideon kêmasaŋ gwam teŋ ŋa gold tonaŋ ma kêkêŋ gwam tau kêkô nê malac Opra. Ma lau Israel samob sêwi Anôtô siŋ jateteŋ mec gêdêŋ gwam tonaŋ. Gwam tau kêtu lakô, taŋ gêjac Gideon to nê gôlôac naŋ.

28 Lau Israel sêku lau Midian tulu ma lau Midian ôliŋ kêpi kêtiam atom. Wama gêjam gamêŋ auc kêtôm jala 40, kêtôm têm, taŋ Gideon gêmoa mata jali naŋ.

Gideon gêmac êndu

29 Joas latu Gideon jagêŋgôŋ tau nê andu. 30 Ênê latui 70 gebe eŋ gêjam lauo taêsam. 31 Ma nê awê teŋ aŋga Sikem kêkôc ŋapalê teŋ amboac tonaŋ, ma Gideon gê ênê ŋaê gebe Abimelek. 32 Gideon kêtu ŋamalacanô ma gêmac êndu. Êsêac sêsuŋ eŋ gêc tama Joas nê sêô aŋga Abiesernê gôlôacnêŋ malac Opra.

33 Gideon gêmac êndu su acgom, go lau Israel sêwi Anôtô siŋ kêtiam ma sêjam sakiŋ Bal. Êsêac sêgôm Bal-Berit kêtu nêŋ anôtô. 34 Lau Israel taêŋ gêjam nêŋ Apômtau Anôtô, taŋ gêjam êsêac sa aŋga nêŋ ŋacjo, tê sêgi êsêac auc nê, kêtiam atom. 35 Ma êsêac sêjam daŋge Gideonnê gôlôac gêjô koleŋ ŋajam, taŋ eŋ gêjam gêdêŋ lau Israel naŋ, su atom.
Salasa gold kêtu lau gamêŋ sawaŋa nêŋ gêbôm.


Copyright information for `JAE