Matthew 13

Biŋgôliŋ ŋac kêpalip ŋ awêŋa

(Mar 4:1-9; Luk 8:4-8)

Bêc tonaŋgeŋ ma Jesu aŋga andu kêsa jagêŋgôŋ ambêô. Lau topom-topom sêkac sa sêgi eŋ auc, tec kêpi waŋ teŋ jagêŋgôŋ ma lau samob sêkô bau. Ma gêjac miŋ biŋ taêsam gêdêŋ êsêac gêjam kêtu biŋgôliŋgeŋ ma kêsôm gebe

“Alic acgom, ŋac kêpalip ŋawêŋa teŋ kêsa gêja gebe êpalip ŋawê.
Kêpalip gêmoa e ŋagêdô kêsêp intêna, tec moc mêŋseŋ su. Ŋawê ŋagêdô kêsêp poclêlôm naŋ nom kapôêŋ gêc atom. Tec kêpoa sebeŋgeŋ gebe kêsêp nomlêIôm gêja atom, e oc kêpi ma kêsêgô e kêtu masê gebe ŋawakac keseleŋ kêsêp gêja atom. Ma ŋagêdô kêsêp êcmôkê ma êc kêpoa e gejoŋ êndu. Ma ŋagêdô kêsêp nom ŋajam, tec gêjam ŋanô. Teŋ gêjam 100, ma teŋ 60, ma teŋ 30. Ŋac teŋ nê taŋasuŋ embe ênêc, naŋ êŋô.”

Biŋgôliŋ tau ŋam

(Mar 4:10-12; Luk 8:9-10)

10 Ŋacseŋomi dêdêŋ Jesu jasêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amboac ondoc tec gôjam kêtu biŋgôliŋgeŋ gêdêŋ êsêac nec.” 11 Ma eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Amac atap kauc sa, tec ajala gamêŋ undambêŋa ŋabiŋ ŋalêlômŋa, mago êsêac têtap sa atom. 12 Ŋac taŋ nê gêŋ gêc naŋ, êtap ŋagêdô sa naêwiŋ e êlêlêc su. Mago ŋac, taŋ nê gêŋ masi naŋ, sêkôc ŋakêsu, taŋ gêc eŋŋa naŋ, su amboac tonaŋgeŋ. 13 Êsêac sêlic gêŋ e amboac sêlic atom to seŋo biŋ e amboac sêŋô atom ma nêŋ kauc kêsa atom, tec gajam kêtu biŋgôliŋgeŋ gêdêŋ êsêac. 14 Ma Jesaianê biŋdêm, taŋ geoc lasê naŋ, kêtu tôŋ kêpi êsêac gebe

‘Taŋemsuŋ oc aŋô, mago oc nêm
kauc êsa atom.
Matemanô oc alic, mago oc ajala
atom.
15 Lau tonaŋ nêŋ ŋalêlôm ŋadani to
taŋeŋsuŋ gêôc auc ma mateŋ gêmôb.
Mago embe amboac tonaŋ atom,
go sêlic gêŋ to taŋeŋsuŋ sêŋô
biŋ ma nêŋ ŋalêlôm sêjala mêtê
to sênam tauŋ ôkwi ma aê janam
êsêac sa.’
16 Aê aoc aôc amac matamanô gebe alic gêŋ ma amac taŋemsuŋ gebe aŋô biŋ. 17 Biŋŋanô, aê jasôm êndêŋ amac gebe Propete to lau gêdêŋ gwalêkiŋ sêkêŋ mateŋ gebe sêlic gêŋ, tec amac alic nec, mago sêlic atom to sêŋô biŋ, tec amac aŋô nec, mago sêŋô atom.

Jesu gêwa biŋ gôliŋ ŋac kêpalip ŋawêŋa ŋam sa

(Mar 4:13-20; Luk 8:11-15)

18 “Amboac tonaŋ aŋô biŋgôliŋ ŋac kêpalip ŋawêŋa tau ŋam acgom. 19 Lau embe sêŋô gamêŋ undambêŋa ŋabiŋ ma sêjala atom, naŋ têtôm ŋawê, taŋ kêpalip kêsêp intêna naŋ. Ŋac sec tau naêjaŋgo biŋ, taŋ kêpalip kêsêp nêŋ ŋalêlôm naŋ su. 20 Ma ônaŋ kêpalip kêsêp poc kêtôm lau, taŋ sêŋô biŋ ma gacgeŋ sêkôc sa totêntac ŋajamgeŋ. 21 Mago nêŋ ŋawakac jagêjam atom, êsêac lau daiŋdaiŋ. Embe gêŋ wapac êtap êsêac sa ma sêjanda êsêac êtu mêtêŋa, oc gacgeŋ sêwi siŋ. 22 Ma ônaŋ kêpalip kêsêp êcmôkê kêtôm lau, taŋ sêŋô biŋ ma gêŋlêlôm-lêlôm nomŋa to lêtôm awêŋa ejoŋ biŋ tau êndu ma sênam ŋanô atom. 23 Ma ônaŋ kêpalip kêsêp nom ŋajam kêtôm lau, taŋ sêŋô biŋ e sêjala ma sêjam ŋanô, teŋ gêjam 100, teŋ gêjam 60 ma teŋ 30.”

Biŋgôliŋ waôŋŋa

24 Go Jesu kêkêŋ biŋgôliŋ tau ŋateŋ gêdêŋ êsêac ma kêsôm gebe “Tanam dôŋ gamêŋ undambêŋa êpi ŋac, taŋ kêpalip ŋawê ŋajam kêsêp nê kôm. 25 Ma gêdêŋ taŋ lau sêc bêc sêc naŋ, ênê soŋo- soŋo mêŋkêpalip waôŋ ŋawê gêsac padi ŋaô ma gêc gêja. 26 Ŋawê gêlêc e jagêuc acgom, go têtap waôŋ sa kêpi gêwiŋ. 27 Tec ŋataunê sakiŋwaga mêŋsêsôm gêdêŋ eŋ gebe ‘Apômtau, aôm oc kôpalip ŋawê ŋajamgeŋ kêsêp nêm kôm me. Ma waôŋ tec aŋga ondoc mêŋkêsa.’ 28 Eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe ‘Gêŋ tonaŋ ŋacjo teŋ gêgôm.’ Ma sakiŋwaga sêsôm gêdêŋ eŋ gebe ‘Aôm gobe aêac naajo sa me masi.’ 29 Ma eŋ kêsôm gebe ‘Masi, gebe amac embe ajo waôŋ, oc ambuc padi sa êwiŋ. 30 Andec, lulugeŋ têtu kapôêŋ sêsêlip tauŋgeŋ sêkô e êndêŋ têm sêsêpŋa acgom. Ma êndêŋ noc sêsêpŋa aê jasôm êndêŋ sêsapwaga gebe Ajoŋ waôŋ tau sa êmuŋ mêŋanac lagic sa naja êniŋ su. Mago gêŋ taniŋŋa tau anac sa êpi aêŋoc andu gêŋ ŋanôŋa êna.’”

Biŋgôliŋ gêmêc ŋawêŋa

(Mar 4:31-32; Luk 13:18-19)

31 Go kêkêŋ biŋgôliŋ tau ŋateŋ gêdêŋ êsêac ma kêsôm gebe “Gamêŋ undambêŋa kêtôm gêmêc ŋawê ŋamalac teŋ kêkôc jakêsê kêsêp nê kôm. 32 Gêŋ tau talic ŋasec-ŋasec kêtôm gêŋ ŋagêdô ŋamatu atom ma êpi acgom, go êIêlêc gêŋ tolauŋ ŋagêdô su e naêtu ka, ma moc umboŋ ŋalabuŋa mêŋsênam sac sêŋgôŋ ŋalaka.”

Biŋgôliŋ jistŋa

(Luk 13:20-21)

33 Ma kêsôm biŋgôliŋ tau ŋateŋ gêdêŋ êsêac gebe “Gamêŋ undambêŋa kêtôm jist*, awê teŋ kêkôc mêŋkêgaluŋ gêwiŋ polom kêsêp suc têlêac e gêjam aucgeŋ.”

Jesu kêsôm biŋ kêtu biŋôliŋ ŋamŋa

(Mar 4:33-34)

34 Biŋ samob tonaŋ Jesu gêjam kêtu biŋgôliŋgeŋ gêdêŋ lau ma kêsôm biŋ teŋ gêc awê atom, kêsôm kêtu biŋgôliŋgeŋ, 35 gebe propetenê biŋdêm tonec êtu tôŋ gebe

“Aê gabe jaŋa aoc êtu biŋgôliŋŋa,
aê gabe jaôŋ biŋ sa, taŋ kêsiŋ tau
gêc lêlôm gêdêŋ Anôtô kêkêŋ nom
e mêŋgêdêŋ galoc.”
Jesu gêwa biŋgôliŋ waôŋŋa sa

36 Go kêkêŋ lau tonaŋ sêja ma kêsô andu gêja. Ma nê ŋacseŋomi dêdêŋ eŋ jasêsôm gebe “Ôwa biŋ waôŋ kêsêp kômŋa naŋ ŋam sa êndêŋ aêac acgom.” 37 Tec eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋac, taŋ kêpalip ŋawê ŋajam naŋ, Ŋamalacnê Latu. 38 Kôm kêtôm nom, ma ŋawê ŋajam kêtôm gamêŋ undambêŋa tau ŋaawêlatu, go waôŋ kêtôm ŋac sec nê latui. 39 Ma ŋacjo, taŋ kêpalip waôŋ naŋ Sadaŋ. Noc sêsêpŋa kêtôm nom ŋabêc ŋamuŋa. Ma sêsapwaga tau aŋela. 40 Kêtôm sejoŋ waôŋ nasêmboa êpi ja êna, ma êndêŋ bêc ŋamuŋa oc sêŋgôm amboac tonaŋ. 41 Ŋamalacnê Latu êkêŋ nê aŋela sêna sejoŋ lau kalomtêna to secwaga samob aŋga ênê gamêŋ sa, 42 ma sêmbaliŋ êsêac sêsêp gamêŋ, taŋ ja ŋawaô kêlakoc sêna, natêtaŋ ma luŋluŋ êkôsiŋ tau. 43 Ma lau gêdêŋ nêŋ ŋawê êpoa lasê amboac oc aŋga Tameŋinê gamêŋ. Ŋac teŋ nê taŋasuŋ embe ênêc, naŋ êŋômaŋ.

Biŋgôliŋ awa gêc kômŋa

44 “Gamêŋ undambêŋa kêtôm awa, taŋ ŋac teŋ kêsiŋ ôkwi gêc kôm e ŋac teŋ kêtap sa ma kêsuŋ auc kêtiam ma totêtac ŋajamgeŋ gêja, jakêkêŋ nê gêŋ samob lau sêjam ôli, go jagêjam ôli kôm tau.

Biŋgôliŋ  kêkômŋa

45 “Ma teŋ gêwiŋ gebe Gamêŋ undambêŋa kêtôm ŋac-kêtulu-gêŋwaga teŋ gesom kêkôm ŋajam-ŋajam gêmoa 46 e kêtap kêkôm mata êjam teŋ sa, go gêja ma kêkêŋ nê gêŋ samob lau sêjam ôli, go jagêjam ôli gêŋ tau.

Biŋgôliŋ wasaŋŋa

47 “Ma teŋ gêwiŋ gebe Gamêŋ undambêŋa kêtôm wasaŋ, taŋ sêkêŋ kêsêp gwêc ma gêŋ tokaiŋ-tokaiŋ sêwê 48 e toŋoma, go sê sa kêpi bau gêja jasêŋgôŋ sic ma sêjaliŋ i ŋajamgeŋ sa kêsêp laclu, ma sec naŋ sêbaliŋ siŋ. 49 Êndêŋ nom ŋabêc ŋamuŋa naŋ, oc amboac tonaŋgeŋ. Aŋela oc sêsa sêmêŋ ma sêjaliŋ lau sec aŋga lau gêdêŋ nêŋ sa 50 ma sêmbaliŋ êsêac sêsêp gamêŋ ja ŋawaô kêlakocŋa sêna. Aŋga tônê oc têtaŋ ma luŋluŋ êkôsiŋ tau.

Awa wakuc to laŋgwa

51 “Amacnêm kauc kêsa kêpi biŋ samob tonaŋ ŋai me masi.” Ma êsêac sêlôc sebe “Aec.” 52 Tec eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Kêtu tonaŋŋa biŋsutau samob, taŋ sêŋô biŋ gamêŋ undambêŋa katu tôŋ naŋ, têtôm andu ŋatau teŋ, naŋ gê nê gêŋ wakuc to laŋgwa sa aŋga nê awa ŋalêlôm.”

Jesunê lau têtiŋ eŋ aŋga Nasaret

(Mar 6:1-6; Luk 4:16-30)

53 Jesu gêjac mata biŋgôliŋ tonaŋ ŋai su, go gêdi sa aŋga tonaŋ. 54 Jagêô lasê nê malacmôkê ma kêdôŋ êsêac gêmoa nêŋ lôm e têtakê ŋanô ma sêsôm gebe “Ŋac tonec kêkôc kauc to gêŋtalô nec aŋga ondoc. 55 Eŋ tonec kamunda latu me masi. Sêsam eŋ têna sebe Maria me. Ma lasii Jakobo agêc Josep ma Simon agêc Juda me. 56 Ma luio samob sêmoa sêwiŋ aêac atom me. Ma eŋ kêkôc gêŋ samob tônê ŋai aŋga ondoc.” 57 Ma têtu môsi eŋ. Tec Jesu kasôm gêdêŋ êsêac gebe “Lau gamêŋ teŋ tetoc propete teŋ sa kwalec atom, tau nê malacmôkê to nê laugeŋ tec sêmbu eŋ.” 58 Ma eŋ gêgom gêŋtalô taêsam aŋga tonaŋ atom gebe sêkêŋ gêwiŋ atom.
Bômbôm embe sêpac naŋ polom, go sêkêŋ gên tau
êsêp ewin gebe polom esuŋ êtu kapôêŋ. Jist ŋaŋaclai ênam polom samucgeŋ auc.

Copyright information for `JAE