Romans 9

Anôtô to nê lau Israel nêŋ biŋ

Aê katu Kilisinê ŋac, tec kasau atom, kasôm biŋŋanôgeŋ. Ŋoc awa ŋalêlômŋa, taŋ Ŋalau Dabuŋ gêjam gôliŋ naŋ, gêwa sa amboac tonaŋ gebe kasau atom. Aê gaôc wapac ŋanô to ŋandaŋ kêtuŋ ŋoc ŋalêlôm ŋapaŋ kêtu teoci to lasici, taŋ ma ŋam nomŋa kêsêp tageŋ naŋŋa. Aê tauc gabe Anôtô êpuc boa aê jamoa jaêc Kilisi êtu êsêacŋa. Êsêac lau Israelgoc. Êsêac Anôtônê latui to sêwê kaiŋ ênê ŋawasi. Anôtô kêmoatiŋ nê poac to kêkêŋ nê biŋsu gêdêŋ êsêac. Eŋ kêkêŋ sakiŋ omŋa ma gêjac mata biŋ to biŋ gêdêŋ êsêac. Êsêac sêsa aŋga abeŋinêŋ ma Kilisinê ŋam nomŋa kêsêp êsêacgeŋ. Talanem eŋ, taŋ Anôtô ŋanô kêlêlêc gêŋ samob su naŋ, endeŋ tôŋgeŋ. Biŋŋanô.

Aê jasôm tonec gebe Anôtônê biŋ kêsêlô nec atom, gebe lau samob, taŋ nêŋ ŋam kêsêp Israel naŋ, Israel ŋanô êsêac atom. Ma Abrahamnê wakuc samob têtu ênê ŋ apalê ŋanô atom amboac tonaŋ. Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Nêm wakuc ŋanô oc sêsa aŋga Isaknêgeŋ.” Biŋ tonaŋ ŋam amboac tonec gebe Ŋapalê taŋ teneŋi sêkôc êsêac ŋalêŋ ŋamalacŋa naŋ, Anôtônê ŋapalê ŋanô êsêac atom, mago ŋapalê, taŋ teneŋi sêkôc êsêac kêtu Anôtô gêjac mata êsêacŋa naŋgeŋ, tec têtu Abrahamnê wakuc ŋanô. Biŋ taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, tonec gebe “Êndêŋ ŋanoc amboac tonec aê oc jamu jamêŋ êtiam ma Sara êkôc latu teŋ.”

10 Mago tonaŋgeŋ atom. Rebekanê biŋ kêtôm tonaŋ. 11 Aêac abeŋi Isak gêjam eŋ e gêmoa teŋ. 12 Eŋ kêkôc ôliŋbôm atomgeŋ ma êsêagêc sêgôm gêŋ ŋajam me sec teŋ atom tageŋ, ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Rebeka gebe “Ŋacsêga oc ênam sakiŋ ŋac sauŋ.” Biŋ tonaŋ gêwa sa gebe Anôtô gebe êŋgôm biŋ, taŋ eŋ tau taê kêka naŋgeŋ, ŋanô êsa ma êjaliŋ ŋac teŋ sa êtu ênê koleŋ ŋajamŋa atom, êtu kêkalem eŋŋageq. 13 Kêtôm biŋ, taŋ teto gêc naŋ gebe “Aê têtac gêwiŋ Jakob ma têtac gedec Esau.”

14 Galoc oc tasôm biŋ amboac ondoc. Anôtô kêsa lêŋ geo me. Masigoc, amboac tonaŋ atom. 15 Eŋ kêsôm gêdêŋ Mose gebe “Aê taêc walô ŋac, taŋ gabe taêc walô eŋ naŋ, to taêc labu ŋac, taŋ gabe taêc labu eŋ naŋ.” 16 Amboac tonaŋ Anôtô kêjaliŋ aêac sa, ŋam kêsêp aêacnêŋ taêŋ gêjam to nêŋ lêŋ atom, kêsêp Anôtônê taê walôŋageŋ. 17 Teto biŋ gêc gebe Anôtô kêsôm gêdêŋ Parao gebe “Aê kakêŋ aôm kôtu kiŋ gebe jawa ŋoc ŋaclai sa êpi aôm e ŋoc ŋaê ŋawae êsa êtôm nom samucgeŋ êna.” 18 Amboac tonaŋ Anôtô embe têtac teŋ, go taê walô lau ma embe têtac teŋ, oc êŋgôm launêŋ ŋalêlôm ŋadani êsa.

Anôtônê têtac ŋandaŋ to nê taê walô

19 Talic, go ôsôm biŋ tonec gebe “Embe amboac tonaŋ, go Anôtô êmbu aêac êtu asageŋŋa. Asa êtôm gebe enseŋ ênê biŋ, taŋ taê gêjam kêtu tôŋ naŋ.” 20 Aôm asa tec otoc taôm sa ma ôjô Anôtônê biŋ amboac tonaŋ. Ku teŋ oc êsôm êndêŋ awê kêpac ku tauŋa gebe “Aôm kôpac aê laŋôc amboac tonec kêtu asageŋŋa,” oc êsôm me. 21 Awê-kêlêsôb-kuwagao naŋ kêtu nomku tau ŋatauo atom me. Eŋ kêtôm gebe êkôc nomlêsôb tageŋ ma êŋgôm ŋamakeŋ êtu ku tolaŋô gêŋ ŋajam êsêpŋa ma ŋamakeŋ êtu ku ŋaôma gêŋ sec êsêpŋa. 22 Anôtô amboac tonaŋ. Eŋ gebe êtôc nê têtac ŋandaŋ ênêc awê ma gebe êwa nê ŋaclai sa. Mago eŋ gê êsêac, taŋ têtac ŋandaŋ kêpi êsêac gebe enseŋ êsêac su naŋ, nêŋ biŋ tôŋ. 23 Ma eŋ gebe êwa nê ŋawasi tolêlôm-tolêlôm sa amboac tonaŋ. Ewa sa êpi lau, taŋ taê walô to kêmasaŋ êsêac kwanaŋgeŋ gebe sêwê kaiŋ ênê ŋawasi. 24 Eŋ ŋêkalem aêac aŋga lau Juda nêŋ toŋŋageŋ atom, kêkalem aêac aŋga lau samuc nêŋ tôŋŋa gêwiŋ amboac tonaŋgeŋ. 25 Biŋ tonaŋ eŋ kêsôm gêc Hoseanê buku gebe

“Aê oc jakalem lau, taŋ têtu aêŋoc atom naŋ,
gebe têtu ŋoc lau,
ma êsêac, taŋ têtac gêwiŋ êsêac atom naŋ,
têtu ŋoc gêŋ têtac êwiŋ ŋanôŋa.
26 Ma aŋga gamêŋ, taŋ Anôtô kêsôm gêdêŋ êsêac gebe
‘Aêŋoc lau amac atom’ naŋ,
oc sêsam êsêac gebe ‘Anôtô mata jali nê latui.’”
27 Jesaia gêmôêc kêpi Israel gebe

“Israel latui embe taêsam ŋanô têtôm gaŋac gwêcŋa,
naŋ Anôtô oc ênam ŋagêdôgeŋ sa,
28 gebe Apômtau oc ênac dabiŋ nê biŋ
ma êŋgôm ŋanô êsa aŋga nom ŋagamêŋ samob êkajageŋ”
29 Biŋ tonaŋ kêtôm biŋ, taŋ Jesaia kêsôm kwanaŋgeŋ gebe

“Lau siŋ undambêŋa nêŋ Apômtau embe endec aêacnêŋ ŋawê ŋagêdô sêmoa atom,
oc tatôm Sodom to sêlic aêac amboac Gomora.”

Lau Israel to ŋawae ŋajam ŋabiŋ

30 Aêac oc tasôm biŋ ondoc. Tasôm tonec gebe Anôtô kêmasaŋ lau samuc, taŋ sêsôm lêŋ sêmansaŋ biŋ êndêŋ Anôtôŋa atom naŋ, nêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ kêtu sêkêŋ gêwiŋŋa. 31 Ma Israel, taŋ têdaguc biŋsu gebe sêmansaŋ nêŋ biŋ êndêŋ Anôtô naŋ, têtap biŋsu ŋanô sa atom. 32 Têtap sa atom naŋ ŋam kêsêp asageŋ. Êsêac sêkêŋ gêwiŋ atom, êsêac taêŋ kêka tauŋ nêŋ koleŋgeŋ. Êsêac dêdiŋ eŋkaiŋ kêpi poc dêndiŋ eŋkaiŋ êpiŋa, 33 kêtôm teto gêc gebe

“Alic acgom, aê jatoc poc teŋ lau dêndiŋ eŋkaiŋ êpiŋa
to pocsêga teŋ êŋgôm lau têntac êmbôli aucŋa naêŋgôŋ Sion.
Ma ŋac, taŋ kêkêŋ gêwiŋ poc tonaŋ, oc ênaŋa, atom.”
Copyright information for `JAE