1 Corinthians 9

Paulo zâk nepŋaŋgât den sâip.

Korinti a zen nâgât dap nâŋge? Nâ Aposolo buŋâ? Nâ yatâ mo yatâ upatkât otnigi saanine dumunân ândian? Nâ Kembuniŋâ Yesu Kristo mân egâwan? Korinti a zen ziiŋak topnâ nâŋgâm biraŋbi. Nepnaŋgât bonŋâ Kembugât mâsobân muyageip, zorat ko zen siŋgi nâŋgâ a ambân urâwe, zo. Kamân ŋâin gok nâmbutŋâ zen nâgât Aposolo mân sâme motŋâi. Zen ko topnâ âlip nâŋge. Nâ perâkŋak zeŋgât Aposolo op ândiman. Nâ Aposolo nepnâŋgât bonŋâ Kembugât mâsobân zen Kembugât a ambân urâwe.

A ninâ topnaŋgât sâme, zen den itâ mâburem ziŋgan. Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zen nen nepniŋangât sâŋgân zeŋgâren gâbâ too nalem mân minatkât sâme. Zen wangât yatâ sâme? Aposolo nâmbutŋâ zen mâtâbân âim gane too nalem ziŋgâme. Aposolo nâmbutŋâ sot Petero sot Kembugât murâpŋâ, zen ambirâpziŋoot kamân toren toren âim gane nalem mot ziŋgâne aposolo nep tuume. Oi nâmbutŋâ nen yatâ mân utnatkât sâwe. Nâ sot Banaba, net betŋâ nep tuum ândim kât muyagem sâkkât kut ŋâi ŋâi sâŋgân mem ândiratkât se. Net yatik op ândim mân birâratkât se. Den ŋâi mâsikâziŋga sânek. Kâwali a ŋâiŋâ zikŋâ nalem sot kut ŋâi ŋâi muyagemap? A ŋâiŋâ nep kârâm kâmiri bonŋâ muyagei mân mem nimbap? Mo ŋâiŋâ noniŋ makau nepŋâ tuumŋâ zeŋgât nam mân mâsan nimbap?

Den zi a den san? Buŋâ. Kembugât gurumin den ekabân den yatik ziap. Moseŋâ Kembugâren gâbâ den mem itâ kulemgoi ziap,

“Wâugâ zuu zigi mem ko goka mân pindâna mân dâp upap.”
10 Oi dap nâŋge? Den zo Anutuŋâ wâu zeŋgârâk nâŋgâm sâip? Mo neŋgât nâŋgâm sâip? Den zo a neŋgât op sâip. Ŋâi zâk nepŋâ kârâm kâmitmap, zâk bonŋâ oi nimbatkât nâŋgâm nep zo tuumap. Oi yatigâk ŋâi zâk nebân hibuk pitâbap, zâk bonŋâ muyagei nimbatkât nâŋgâm tuubap. Anutu zâk yatâ nâŋgi ziap.

11 Nen zeŋgâren umgât nep tuumŋâ zeŋgâren gâbâ sâkkât kut ŋâi ŋâi minatkât nâŋgâne yâmbâremap? 12 A nâmbutŋâ ziŋ zeŋgâren gâbâ nalem sikum minetâ nen zeŋgâren nep topkwap tuuwenŋâ mân minatkât se?

Nâ itâ sa nâŋgânek. Nen Kristogât siŋgi âlip laŋ kâri pâke pambemgât zeŋgâren gâbâ nalem sikum mimiŋâ sâsâŋ, zo birâm betŋâ sâknam nep tuum nalem mot muyagem nem ândiwen.

Paulo zâk nep tuum Korinti zeŋgâren gâbâ sâŋgânŋâ mân meip, zorat sâtâre oip.

13 Kembugât siŋgi nalem uuŋâ a tirik namin nep tuum ândime, zen namin nalem mem nime. Oi Anutugât siŋgi nalem kut ŋâi ŋâi pâpanŋâ, zoren tuume, zen zoren gâbâ nalem nâmbutŋâ mem nem ândime. 14 Kembu zâk siŋgi âlip sâsâŋ a, nen yatik siŋgi âlip sâindâ betniŋan mimbigât sâip.

15 Nâ ko mâtâp zo mân lâŋman. Kât sikum mân meman. Oi zen yatik otnibigât ekap zi mân kulemgum ziŋgan. Nâ zeŋgâren gâbâ kât mot mân meman, zorat sâtâre opman. Oi nâ itâ nâŋgâm kâtigian. Nâ yatik op ândim ma ko mumbat. A ŋâiŋâ kât nigi ko nâ dap yatâ zâizâiŋ op sâtâre den dum sâbat? Zorat kât mot zeŋgâren mân mimbat. 16 Nâ siŋgi âlip den dâzâŋgom ândiwan, zorat dap yatâ zâizâiŋ den sâbat? Nep zo Anutuŋâ kwâknan pâip. Den siŋgi âlip zo mân dâzâŋgobat oi ko, yei, Kembuŋâ dap otnibap? 17 Nep zo ninâ umgât tuuwan sâi ko sâŋgân membam. Ninâ umgât mân tuumangât zâizâiŋ mân upat. 18 Zâizâiŋ opman, zorat topŋâ itâ. Nâ siŋgi âlip mem ândiman, zo a dâzâŋgom ândim zeŋgâren gâbâ sâŋgân mân meman. Nâ zorat sâtâre opman. Oi siŋgi âlip sâman, zo sâŋgânŋâ sâkkât kut ŋâi ŋâi mimban sânetâ birâman.

Paulo zâk a top top zeŋgât kore a oip.

19 Nâ a aksik zeŋgât dumunân mân ândiwan. Kore mâman mân ândiwanŋâ laŋ kore otziŋgâm ândian. A doŋbep ziŋ siŋgi âlip nâŋgâm Kembugât siŋgi upigât yatâ op ândian. 20 Yuda a zen sot ândim Yuda zeŋgât orot mâmegât teŋgâyân ândiwan. Zo Yuda a ziŋ Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. Mosegât gurumin den zo lum kore upme, zen sot ândimŋâ gurumin dengât kore a yatâ orâwan. Ninâ gurumin dengât kore a buŋandâ a kore upme, zen Kembugât siŋgi upigât orâwan. 21 Um kâtik a, Kembugât den mân nâŋgâme, zen sot ândim ziŋ ândime, zo yatâ orâwan. Um kâtik a, zen Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. Nâ Anutugât mâteŋan gurumin den mân nâŋgâm ândim buŋ. Nâ Yesu Kristogât den kâtik, zo mem ândiman. 22 A siŋgi âlip bituktâ zemziŋgap, zen sot ândim orot mâmeziŋ yatâ op ândiwan. Zen Anutugât siŋgi âlip nâŋgâm Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. A top topŋâ zeŋgâren ândim zeŋgât holiyâk mem ândiman. Zo nâmbutŋâ ziŋ Anutugât siŋgi upigât yatâ op ândiwan. 23 Zo yen buŋâ. Siŋgi âlip laŋ kârâm âibapkât yatâ opman. Oi siŋgi âlip bonŋâ zo nâgâren sot zeŋgâren âsagibapkât yatâ op ândiman.

Sârârâk kârâm kâtigem âi kikerân takâm neule muyaginat.

24 Zen itâ nâŋgâme mo? Dâp orotŋaŋgât sombemân a katep zen aksik sârârâk kârâbi. Ka neule mimiŋ, zo ko a kânokŋak kâtigem âi mimbap. Oi zen yatik sumbemân neule mimbigât kâtigibi. 25 Katep zen imbaŋâziŋaŋgât dâp op kendon ândime. Zen neule yenŋâ, zinziŋ kâtik buŋ, zorat yatâ upme. Nen ko sumbemân neule zinziŋ kâtik, zorat yatâ utnat. 26 Nâ ninak sârârâk kârâman, zo kiket zo ekŋâ târâragâk âiman. Nâ kâlâunâ yenŋan mân lum pâman. 27 A siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândia Anutuŋâ nâgât nâŋgi mân dâp oi kâbakŋenigi ginŋâ opamgât sâknaŋgât âkŋâle zo mem gei kwap kubikŋâ sâknaŋgât a kutâ op ândiman.

Copyright information for `KPF