2 Corinthians 11

Siŋgi âlip mârâtŋâ ŋâi mân ziap.

Nâ um gulip den mâik ŋâi dâzâŋgua laŋ nâŋgâbi. Den zo sa nâŋgânek. Nâ zeŋgât op kâuk birâman. Oi kâuk birâm den sâman, zo Anutugâren gok. A ŋâiŋâ bâratŋâ sigan ayân sâbap, zo yatâ zen Kristo sot mâpotziŋgâwan. Ŋâi sot mân mâpotziŋgâwan. Zi ko mulumŋâ Ewa kâitkoi bâliŋ oip, zo yatâ zen a nâmbutŋandâ kâitzâŋgone umziŋ gulip oi Kristo mâik ŋâi birâbegât umnâ girem oi san. A ŋâiŋâ zeŋgâren gam Kristogât top siŋgiŋâ dâzâŋgomen, zo birâm ŋâi dâzâŋgomap. Oi zen zâkkât den nâŋgâm Kaapum miwe, zo buŋâ, uŋakŋâ ŋâi mine siŋgi âlip neŋgâren gâbâ miwe, zo buŋâ, siŋgi ŋâi dâzâŋgomap. Dâzâŋgoi zo mân birâm yen nâŋgâne dâp opmap.

Nâ itâ sa nâŋgânek. Nâ ninaŋgât nâŋga Aposolo nâmbutŋâ zâizâiŋ upme, zeŋgât ombeziŋan mân op ândian. Zen ziiŋaŋgât itâ nâŋgâme, “Nen Aposolo a bonŋâ zâizâiŋ ândien.” Ka zen aposolo sarâ a ândie. Korinti a nâmbutŋâ, ziŋâ nâgât itâ sâme. Den sâm kubik sâsâŋ âlip, zo nâgâren mân ziap. Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Nâŋgânâŋgâ patâ, zo nâŋgâman. Oi zorat topŋâ sapsum dâzâŋgom naŋgâwen.

Siŋgi âlip nep a sarâŋâ.

Zen patâ upigât nâ kanpitâ ândim Anutugât siŋgi âlip sâŋgân buŋ dâzâŋgowan. Zorat dap nâŋge? Zo bâliŋ orâwan? Yesugât kâmut nâmbutŋâ zeŋgâren gâbâ zo perâkŋak kât mem Korinti a zeŋgâren kore otziŋgâm nep tuuwan. Nâ Korinti a zen sot ândim kut ŋâi kârum zeŋgâren gâbâ kut ŋâi mân mewan. Buŋâ. Bukurâpnâ ziŋâ Makedonia hânân gâbâ gam betnan miwe. Oi Korinti a zeŋgâren yen ândia kut ŋâi mân niwe. Oi ziren du sâbâ. Nâ zeŋgâren ga ândim kut ŋâi nibigât mân san. 10 Kristogât den bonŋâ zo nâgâren ziap, zo perâkŋak. Oi yatik Grik hânân gok ŋâi mân mem ga nibi. Nâ zo yatâ sâm kâtigian. Nâ sâtâre den zo mân birâbat. 11 Dap nâŋge? Umnandâ mân gâsuziŋgi san? Yatâ buŋâ. Umnandâ gâsuziŋgap, zo Anutuŋâ nâŋgap.

12 Oi opman, zo op ândibat. Oi zo yen buŋâ. A nâmbutŋâ Paulogât dâp nep tuumen sâm umziŋ mem zâibegât yatâ op ândibat. 13 A yatâ zo, zen aposolo sarâŋâ. Nep a bonŋâ buŋâ ândim Kristogât Aposolo bonŋâ neŋgât tobat yatâ upme. 14 Oi Korinti a ziŋ zorat nâŋgâne mârâtŋâ mân upap. Sataŋ zikŋâ sumbem a imbaŋâ âsakŋâziŋoot, zeŋgât tobat yatâ opmap. 15 Oi zorat a gakârâpŋâ zen yatigâk târârakŋaŋgât kore ândimen, neŋgât tobat ândinetâ nâŋgindâ mârâtŋâ mân upap. Nen itâ nâŋgen. Sataŋgât a gakârâpŋâ zo, zen nepziŋaŋgât dâp hâuŋâ mimbi.

16 San, zo dum sâbâ. Nâgât nâŋgâne um gulip a mân upap. Oi laŋ dâtnonâ sâm dâtnonek. Yatâ nâŋgânimŋâ laŋ dinnâ nâŋgâbi. Nâ sâknâ mem zâi pam zâizâiŋ den sâbat. 17 Nâ um gulip den zi Kembugât sâtkât mân sâbat. Yatâ upatkât Kembuŋâ mân sâm nigip. Ka laŋ kwakmak a yatâ opŋâ zâizâiŋ den zi sâbat. 18 Korinti zeŋgâren a doŋbepŋâ sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat zâizâiŋ den sâme. Nâ yatik sâbat. 19 Oi top nâŋgânâŋgâ zen nâmbutŋandâ kwakmak den dâzâŋgone nâŋgâne dâp opmap. 20 Oi a zo, ziŋ kore a gâsuziŋgâne yatik nâŋgâne dâp opmap. Mo kut ŋâi ŋâiziŋâ betziŋan mimbi mo kâitzâŋgobi mo zâizâiŋ op pâlomziŋan zâŋgobi, zo zen nâŋgâne dâp op naŋgâbap. 21 Nen ko a lolotŋandâ zo dap yatâ otziŋgâbem. Zo aŋun op san,

A nâmbutŋâ ziŋ wan mo wangât zâizâiŋ upi, zo nâ yatik upâ sâm âlip upat. Nâ kwakmak a yatâ op den zo laŋ san.
22 A nâmbutŋâ zo, zen ziiŋaŋgât itâ sâme, “Nen Yuda a.” Yatâ sâme. Oi nâ zo yatik. Ziiŋaŋgât Isirae a sâme. Nâ yatik Isirae a. Zen nen Abaramgât kiurâp sâme. Nâ yatik. 23 Zen nen Kristogât kore a sâme. Nâ laŋ um gulip den sâbâ. Nâ Kristogât nep a tobat ŋâi. Nâ nepkât sâknam nâŋgâman, zo tobat ŋâi. Oi tâk namin tâpman, zorâŋ walâziŋgap. Oi kâmbam nome, zo yatik. Oi tâmbetnonam utne opman, zo yatik. 24 Yuda a um kâtik ziŋâ sâp bâtnâmbut tâkŋâ lâpitnine teŋgâziŋ 39 oip. 25 Sâp karâmbut kâmbamŋâ nowe. Ŋâi ko kâtŋâ nowe. Sâp karâmbut waŋgâyân âi âbâŋgoi saruyân geiwan. Oi sirâm ŋâtik ŋâi waŋgâ bâlei saruyân op ândiwan.

26 Mirâ mâtâp sindâweyân âim gam ândiwan. Too uurubân âim gam ândiwan. Kâsa osetziŋan âim gam ândia nonam urâwe. Yuda a osetziŋan ândia nonam urâwe. Um kâtik osetziŋan ândia nonam urâwe. Kamân patin ândia nonam urâwe. Mirâ kamân kâtikŋan sâknamân ândiwan. Saru kwâkŋan keŋgât op ândiwan. Buku sarâ zeŋgât oserân ândim sâknam ândiwan. 27 Yatâ ândim nep sâknam tuum ândiwan. Oi ŋâtigân uman wâgân ândiwan. Tepkât mom hutuk ândiwan. Too nalem buŋâ. Pateŋ opŋâ hâmbâ mot buŋ. Mirâ namânâ buŋ ândiwan. 28 Oi zorik buŋâ. Sirâmŋâ sirâmŋâ Yesugât kâmut, zeŋgât nâŋgâm kwâkâ op ândiwan. 29 Dabân Yesugât kâmurân zeŋgâren gokŋâ ŋâiŋâ bâbâ lolot ândei nâŋgâm tâtâlim ândibam? Dabân Yesugât kâmurân gâbâ ŋâi bâliŋ oi nâŋgâm tâtâlim ândibam? 30 Oi nâ wannaŋgât sa zâibap? Bâbâ lolotnaŋgât sa dâp upap. 31 Kembu Yesu, zâkkât Ibâ Anutu, zâkkât mâteŋan den perâkŋak san, zo nâŋgap. Zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm zâinat.

32 Damasiko kamânân a kutâ, kutŋâ Arereta, zâkkât a sâtŋândâ tâk namin nâbanbam kâwali a kamângât mâtâbân zâmbari gâsuninam tarâwe. 33 Ka kamân zoren bukurâpnâ, ziŋ irin ginim kamângât poŋ kâtikŋâ âkŋan nâbane gei zem zaat âiwan.

Copyright information for `KPF