Acts 28

A aksik Melite hânân zâiwe.

Nen hâlâuyâk sagân zâimŋâ tâunan zo kutŋâ Melite sâne nâŋgâwen. Hân mâirâp ziŋâ buku otniŋgâm map pateŋ op zei kârâp sândum une sei nâŋgâwen. Pauloŋâ kârâp tâmbânŋoot zo mem pâi sei kârâp zorat umŋan gâbâ mulum kâtik kopgam Paulo sâlâpŋan zim kâtigem kirip. Oi kamân mâirâp zen zo ekŋâ âragum sâwe, “A zi kâmbam a. Saruyân mân buŋ op kopgap, zorat hâuŋâ muyageŋâŋgap.” Pauloŋâ ko mulum zo kwititapkoi kârâbân geim Paulo mân tâmbetkoip. Yatâ oi hân mâirâp zen bikŋâ lâmbatpap mo kek mumbap sâm mambât ek tarâwe. Narâk kârep ek tatne buŋ oi itâ nâŋgâwe, “A zi ko bem lopio.”

Pauloŋâ a sisi mâsekziŋoot kubikziŋgip.

Kamân ândiwen, zorat naŋgâmŋan a kutâziŋ tâip, kutŋâ Popilio. Zâkkât mirâ kamân zo zeip. Oi a zorâŋ on galem otniŋgi zâkkât mirin sirâm karâmbut ândiwen. Zoren ândeindâ Popilio ibâŋâ mâsek op sâk kârâp taki umân bâba oip. Oi Pauloŋâ nâŋgâm mirin zâim bikŋâ kâukŋan pam ninâu sâm kubikŋaŋgip. Yatâ oi hân zorat mâirâp zen a ambân mâsekziŋoot zen siŋgi nâŋgâm ganetâ kubikziŋgâmâip. 10 Oi zorat hâuŋâ a zen umâlip op galem otniŋgâne âinam oindâ mâtâpkât kut ŋâi ŋâi betniŋan miwe.

Pauloŋâ waŋgâ ŋâin zâim Roma kamânân arip.

11 Hân zoren ândeindâ kâin karâmbut âki waŋgâ ŋâin zâiwen. Waŋgâ zo Alesandiria kamânân gok. Sâŋgânŋan lopio booboo zagât sobine kirâwet. Nen ândiwen, zoren waŋgâ zoren tâi map pibâ narâk âki zâiwen. 12 Âim Siraku kamânân takâm sirâm karâmbut tarâwen. 13 Zo birâm haamgum Regioŋ kamânân takâwen. Sirâm ŋâin mirâ toren gâbâ pibâ ga kâbakŋeniŋgi ŋâtik sirâm zagât âimŋâ Puteoli kamânân takâwen. 14 Zoren takâm waŋgâyân gâbâ gem gam Yesugât kâmut muyageziŋgâm sirâm nâmburân zagât zen sot ândiwen. Oi zobâ Roma kamânân âiwen. 15 Yesugât kâmut Roma kamânân ândiwe, zen neŋgât siŋgi nâŋgâm Apio kamânân âine kândiaŋgâwen. Oi nâmbutŋâ mirâ karâmbut, zoren kândiaŋgâwen. Oi Pauloŋâ ziŋgitŋâ umâlep nâŋgip.

Pauloŋâ Yuda a den dâzâŋgoip.

16 Roma kamânân takâm a sâtŋandâ sâi Paulo tâk namin mân parâwe. Kâwali a ŋâiŋâ Paulo diim âi mirin pam galem oip. A nâmbutŋâ ko tâk namin zâmbarâwe.

17 Zoren ândei sirâm karâmbut âki Pauloŋâ sâi Yuda a sâtŋâ zen gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Bukurâpnâ, Nâ Yuda a bukurâpniŋâ kwerâziŋ mân sâwan. Sâkurâpniŋ zeŋgât den mân kowan. Oi zen laŋ Roma a zeŋgât bitziŋan nâbane Yerusalem kamânân tâk namin nâbarâwe. 18 Roma a ziŋâ topnâ sâmŋâ nobigât tosanâ kârum birâninam urâwe. 19 Ka Yuda a zen mân birânibigât kâtigine Roma a kutâ patâŋâ dinnâ sâm kwâkâbapkât sâwan. Nâ Yuda a bukurâpnâ zeŋgât um kâlak mân nâŋgâwan. 20 Oi nâ zorat ziŋgitŋâ zen sot den utnatkât sa ge. Isirae a nen momŋâ zaatzaat den zo nâŋgâm ândimen. Den zorat tâkŋâ saanine ga ândian.”

21 Yatâ sâm dâzâŋgoi sâwe, “Ândiren Yuda hân topniŋan ândie, zen gâgât den ŋâi mân kulemgum niŋge. Zoren gâbâ a ŋâi mân gam sâm bâliŋ kwatgigi nâŋgâwen. 22 Zorat den mem ândiat, zo gikak sâna nâŋgânatkât sen. Oi mâtâp uŋakŋâ zorat itâ nâŋgâmen. Hân dâp a ambân, ziŋâ sâm bâliŋ kwâtziŋgâwe.”

23 Yatâ sâm narâk ŋâi parâwe. Zo mâte oi Yuda a aksik Paulogât mirin mindune Anutugât um topŋan ândiândiŋaŋgât den haŋgât topkwap dâzâŋgom tâi ŋâtiksâip. Oi Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kulemguwe, zo Yesugâren bonŋâ âsageip. Zorat den dâzâŋgoip. 24 Oi a nâmbutŋâ zen diŋâ nâŋgâwe. Oi nâmbutŋandâ diŋâ birâwe.

25 Oi den sâm kâsâpagone Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip. “Tirik Kaapumŋâ Propete Yesaia den dukui sâkurâpniŋ den itâ sâm dâzâŋgoip,

26 ‘Gâ âi a kâmut zi itâ dâzâŋgonan, “Kindapziŋandâ den nâŋgânâŋgâŋ, zo nâŋgâbi. Ka umziŋandâ ko mân nâŋgam kwâtâtibi. Sinziŋandâ igikŋâ, zo ikpi. Ka zorat topŋâ zo mân ek kwâtâtibi. 27 A ambân kâmut zen zi um kâtik. Kindapziŋ bâpsâsâŋâ. Sinziŋandâ mân ek kwâtâtibi. Umziŋandâ mân nâŋgâm kwâtâtibi. Oi umziŋ mân melâŋne ko nâ dap yatâ kubikziŋgâbat.” ’
28 Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ kubikkubik mâtâp muyageip, zo a hân ŋâin gok zeŋgât siŋgi uap. Zen nâŋgâm âkŋâlibi.”

29 Yatâ sâm dâzâŋgoi Yuda zen ziiŋak den sâm mâsikâyaŋgâm âiwe.

Paulo Roma kamânân kendon patâ zagât ândeip.

30 Oi Pauloŋâ Roma kamânân mirâ ŋâi kwâlâm zoren kendon patâ zagât ândei a ziŋâ zâkkâren âim ândiwe. 31 Âinetâ Anutugât um topŋan ândiândigât den dâzâŋgom Kembu Yesu Kristo, zâkkât topŋâ keŋgât buŋ dâzâŋgom ândeip.

Zo yatik.

Copyright information for `KPF