Acts 7

Setepanoŋâ sâkurâpziŋ zeŋgât siŋgi sâm dâzâŋgoip.

Tirik namâ galem a patâ, zâkŋâ Setepano mâsikâm sâip, “Den se, zo bonŋâ?” Sâi Setepanoŋâ itâ sâip, “Bukurâpnâ sot ibârâpnâ, den sa nâŋgânek. Sâkuniŋâ Abaram, zâk Haran kamânân mân âim Mesopotamia hânân ândei âsakŋâ mariŋâ, Anutuŋâ zâkkâren âsagem itâ sâm dukuip, ‘Gâ hân topkâ sot torerâpkâ birâziŋgâm nâŋâ hân ŋâi tirâpgobat, zoren âi ândiban.’ Abaram zâk den zo nâŋgâm Kaidai hânŋâ birâm Haran kamânân âi ândeip. Zoren ândei ibâŋâ moi Anutuŋâ diim gâi Yuda hânân zi ga ândeip. Anutuŋâ diim ga hân ŋâi mân pindi galem oip. Buŋâ hân murukŋâ ŋâi mân pindip. Ka hân zo zâk sot kiurâp zeŋgât siŋgiyâk sâm pâip. Zâk kiun buŋ ândeip, zo ko Anutuŋâ laŋ yatâ sâip.

Oi Anutuŋâ den itâ sâip, ‘Kiurâpziŋ zen hân ŋâin kendon 4 handeret umŋan kore a op ândibi. Zoren hân mâirâpŋâ zen sâknam ziŋgâne ândibi. Kiurâpziŋâ zen kore op ândine nâ hân mâirâp hâuŋâ ziŋga kiurâpziŋ zen zâmbam hân ziren ga nâ mâpâsenim ândibi.’ Oi Anutuŋâ Abaram târotâro pindi kwabâ kwaraŋgip. Oi nanŋâ Isaka âsagem sirâm nâmburân zagât tapŋâ karâmbuŋan kwabâ kwâkŋaŋgip. Isakaŋâ Yakabo yatik kwabâ kwâkŋaŋgip. Yakobo zâk narâpŋâ kiin zagât yatik otziŋgip.

Oi sâkurâpniŋâ zen munziŋâ Yosepe, zâkkât um kâlak nâŋgâm kât minam Aigitâ a ziŋgâwe. Aigitâ a zen Aigita hânân diim âine Anutuŋâ zâk sot ândeip. 10 Anutuŋâ Yosepe sâknam kâbâ yâmbât kwâkŋan gâbâ mâkâm Aigita a kutâ Parao, zâkkât mâteŋan nâŋgânâŋgâ âlipŋâ pindâm tângoi Paraoŋâ a ambân gakârâpŋâ aksik galem otziŋgâbapkât gâsum sâlâpkoip. 11 Gâsum sâlâpkoi ândei pu patâ muyagem Aigitâ hânân sot Kanaan hânân dâp op zeip. Oi sâkurâpniŋ nalemgât kârukâru op ândiwe. 12 Oi a nâmbutŋandâ Aigitâ hânân nalem ziap sâne Yakobo zâk nâŋgâm narâp sâŋgonzâŋgoi âiwe. 13 Oi du zagâtŋan âine Yosepe zâk topŋâ âtârâpŋâ sapsum ziŋgip. Oi a kutâ Parao, zâk Yosepe torerâp gawe, zorat siŋgi nâŋgip.

14 Oi Yosepeŋâ sâi ibâŋâ Yakobo sot torerâpŋâ aksik, a ambân teŋgâziŋ 75 yatâ, zen Aigita hânân âiwe. 15 Yakobo zâk Aigitâ hânân âi ândim moip. Oi narâpŋâ zen zoren mom naŋgâwe. 16 Munetâ kâmbarâŋziŋâ Sikem hânân minziŋgâm âi hanzâŋgowe. Hân zo Abaramŋâ mârumŋan Sikem kamânân Hemo kiurâp, zeŋgâren kwâlip. Zoren hanzâŋgowe.”

Mosegât siŋgi dâzâŋgoip.

17 “Oi Anutuŋâ Abaram kânŋan den siŋgi dukuip, zo âsagibapkât narâkŋâ mâte oi Aigita hânân Isirae a ambân doŋbep âsagem laŋ kârâm ândiwe. 18 Yatâ op ândine Aigita a kutâ ŋâi âsageip. Zâk Yosepegât siŋgi mân nâŋgip. 19 Oi a kutâ zorâŋâ sâkurâpniŋ kâitzâŋgom sâknam kwatziŋgip. Oi katep mâik gakârâpziŋâ, zen mumbigât sâi âkŋan zâmbane zem muwe. 20 Narâk zoren Mose âsageip. Katep zo Anutuŋâ egi holi tobat âlipŋâ oip. Ibâ mam zet mirin tik mem ândine kâin karâmbut âkip. 21 Oi âkŋan pane ândei Parao bâratŋandâ muyagemŋâ mem nannâ sâm galem oi lâmbarip. 22 Parao arâp zen Aigitâ zeŋgât nâŋgânâŋgâ kwâkâm pindâne nâŋgâm kâtigem kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ sâi nâŋgâne imbaŋâ oip. Oi nep top topŋâ tuubam mân kwagip.

23 Ândei kendon patâ 40 oi Isirae a bukurâp ziŋgitpam arip. 24 Âi egi Aigita a ŋâiŋâ Isirae a ŋâi kom tâi ekŋâ bukuŋâ bekŋan mem Aigita a zo koi moip. 25 Oi itâ nâŋgip, ‘Bukurâpnâ nâgât itâ nâŋgâbi. Nâ bukurâpnâ Paraogât bikŋan gâbâ mâkâziŋgâbatkât Anutuŋâ sâm nigip.’ Ka bukurâpŋâ zen mân nâŋgâwe.

26 Sirâm ŋâin Moseŋâ âi egi Isirae a zagât agom tâitâ muyagezikâm kwâkâzikâm itâ sâm dâzâkoip, ‘A zagât, zet buku bukuŋâ. Wangât kâsa uabot?’ 27 Sâi a kâmbam topkwap bukuŋâ koip, zorâŋâ Mose mem kâbakŋem itâ sâm dukuip, ‘Ŋâiŋâ gâ neŋgât a sâtŋâ mo den kubikkubik a gâbarip? 28 Muka Aigita a ŋâi koin, zo yatik nâ nobam sat?’ 29 Oi Mose zâk den zo nâŋgâm keŋgât opŋâ sârârâk kârâm âi Midiaŋ hânân âi hân mâirâp zen sot ândeip. Zoren ambân mem nanzatŋâ minzikip.

30 Oi kendon 40 âki ko mirâ kamân âtâŋâ, a mân ândiândiŋan, bakŋâ Sinai zorat topŋan ândei sumbem a ŋâiŋâ nak topŋan kârâp bâlamân âsageŋaŋgip. 31 Moseŋâ zo ekŋâ wanŋâ yatâ uap sâm ikpam ari Kembugât diŋâ itâ âsageip. 32 ‘Nâ sâkurâpkâ zeŋgât Anutu. Abaram, Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’ Sâi Mose zâk sânâm sâmbui pindiŋsâm kirip. Zo ikpam keŋgâtŋaŋgât doŋbep oip. 33 Yatâ op kiri Anutuŋâ itâ sâm dukuip, ‘Hân lâŋsat, zo tirik hân. Zorat opŋâ ko kipâkegâ kwâkâm pânan. 34 Arâpnâ Aigitâ hânân sâknam patâ kwatziŋgâne isem umbâlâ utne nâŋgâm betziŋan mimbam gian, gât ko gâ sâŋgongoga Aigita hânân âiban.’

35 Sumbem aŋâ Mose yatâ dukuip. Isirae a zen mârum Mose birâŋaŋgâm itâ dukuwe, ‘Ŋâiŋâ gâ a sâtŋâ mo den kubikkubik a gâbarip?’ Ka Anutuŋâ a zo a kutâ sot betziŋan mimiŋ a upapkât sâm sâŋgongoip. Sumbem a ŋâiŋâ kârâbân muyagem nep zo sâm pindip. 36 Oi sâŋgongoi âi Aigitâ hânân gâbâ diiziŋgâm gâip. Zâk Aigitâ hânân sot saru kuriŋan sot mirâ kamân kâtikŋan sen mârat kulem top top tuum ândei kendon 40 âkip. 37 Oi Moseŋâ Isirae a itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Anutu zâk bukurâpziŋâ zeŋgât oserân gâbâ Propete ŋâi, nâ yatâ, muyagem ziŋgâbap.’ 38 Yatâ sâip. Oi zâkŋagâk mirâ kamân kâtikŋan sâkurâpniŋ zen sot ândei Sinai bâkŋan sumbem a ŋâiŋâ den zinziŋ kâtikŋâ Anutugât lâuŋan gâbâ mem pindip. Mose sot sâkurâpniŋ zen Anutugâren gâbâ ândiândigât den nâŋgâmŋâ den zo mem niŋgâwe.

39 Oi sâkurâpniŋ zen Mosegât diŋâ kâbakŋem birâm Âigita hânân âburinam umziŋ patâ kirip. 40 Zen Aaroŋ itâ sâm dukuwe, ‘Gâ lopio sobim niŋgâna, zorâŋ kândom otniŋgâne âinat. Mose zâk Aigitâ hânân gâbâ diiniŋgâm gâip, zâk âi buŋ oip mo dap?’ 41 Yatâ sâm makau dâpŋâ lopio sobim zâkkât siŋgi sâm nalem om sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Bitziŋandâ tuuwe, zorat sâtâre opŋâ zâkkât siŋgi sâm sii nalem uwe. 42 Yatâ utne Anutuŋâ birâziŋgi umziŋ gulip oi kâin sâŋgelak mâpâseziŋgâwe. Oi zorat Propete zeŋgât ekabân den itâ ziap,

‘O Isirae mâirâp, zen kendon patâ 40 mirâ kamân âtâŋâ, hân mân ândiândiŋan ândim nâgât siŋgi zuu mo nalem kom om nemarâwe? Buŋâ.
43 Zen Moloko lopiogât hâmbâ silep lum âim ândiwe. Oi lopio Repaŋgât sâŋgelak dâp mem ândiwe. Lopio zo mâpâsinam sobiwe, gât ko Babiloŋ kamân kândâtŋan zâmbanbat.’”

Anutugât hâmbâ silep.

44 Setepanoŋâ Propetegât den sâmŋâ itâ sâip, “Mirâ kamân âtâŋâ, hân mân ândiândiŋan sâkurâpniŋâ zeŋgâren Anutugât hâmbâ silep tatziŋgip. Silep zo Anutuŋâ Mose dâpŋâ tirâpkoi yatik tuugip. 45 Sâkurâpniŋ zen silep zo mem gane Yosuaŋâ diiziŋgi hân ziren ga takâwe. Anutuŋâ hân mâirâpŋâ zo moliziŋgi âine sâkurâpniŋ zen hân zi mem hâmbâ silep ziren kwânâŋgâne kiri ândine Dawidi âsageip. 46 Anutuŋâ Dawidigât nâŋgi âlip oi Dawidiŋâ Isiraegât Anutu, zâkkât namâ tuubapkât ninâu sâip. 47 Oi zikŋak buŋâ. Salomoŋâ Anutugât namâ tuugip. 48 Ka u sumbemân patâ, zâk a betŋâ tuutuuŋan, zoren tâtat mâme mân opmap. Zorat Propete ŋâi zâk den itâ sâm kulemguip,

49 Anutuŋâ itâ sâip, ‘Sumbem zo tâtatnâ. Zoren tap a ambân zeŋgât kembu op galem otziŋgâman. Hân ko kinnâ lâŋ tâtatnâ. Zorat dap yatâ namânâ tuune dâp upap? Nâ ikâ zoren tâtat mâme upat? 50 Nâ bitnandâ hân sot kut ŋâi ŋâi, zo muyagewan.’”

Setepanoŋâ den kâtik sâm dâzâŋgoi kuwe.

51 Sâmŋâ Setepanoŋâ a kâmut zo itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ko umziŋ kâtik. Um nâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsap. Sâkurâpziŋ opmarâwe, zo yatik op Tirik Kaapumgât diŋâ kwâkâme. 52 Sâkurâpziŋâ zen Propete aksik sâknam kwatziŋgâwe. Perâkŋak, Propete zen târârak mariŋâ muyagibapkât den kânŋan sâwe, zo aksik zâŋgowe. Oi târârak mariŋâ zâk âsagem ândim gâi zen ekŋâ neŋgât a kutâ buŋâ sâmŋâ kuwe. 53 Mârum sumbemgât aŋâ gurumin den Anutugâren gâbâ mem ziŋgip, ka zen den zo birâm, mân luwe.”

54 Setepanoŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm kuk op kunam urâwe. 55 Tirik Kaapumŋâ Setepano umŋan piksâi sumbemân egi Anutugât âsakŋâ sot Yesu Anutugât âsanŋâ bongen kiri ekŋâ itâ sâip, 56 “Sumbem pâroŋsâi a bonŋâ zâk Anutugât bik bongen kiri eksan.”

57 Yatâ sâi zen den kwamit patâ sâmŋâ kindapziŋ dooŋgum zâkkâren mindum âim mem kâbakŋem geim kamân âkŋan geim kâtŋâ kuwe. Oi a mâteŋâ, zen hâmbâziŋ kwâkâm a sigan ŋâi kutŋâ Saulo, zâkkât kiŋ topŋan parâwe. 59 Oi Setepano kâtŋâ kune Kembu itâ konsâm sâip, “O Kembu Yesu, gâ um dâpnâ me.” 60 Yatâ sâm siminŋâ liim kwap sâip, “Kembu, gâ a noge zi, zeŋgât tosâ birâ.” Yatâ sâm moip.

Copyright information for `KPF