John 8

Laŋ mâman ambân ŋâi Yesugâren diim âiwe.

Yesuŋâ Oliwa bâkŋan zâi zeip. Mirâ haŋsâi zobâ âburem tirik namin zari a ambân doŋbepŋâ zâkkâren minduwe. Yesuŋâ ge tapŋâ Kembugât den sâm dâzâŋgoip. Oi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen mâtâp ambân ŋâi a sot ândei muyagem diim Yesugâren gam pam haamgum kin sâwe, “Patâ, ambân zi a laŋ zen sot ândei muyagem gâsum diim gen. Oi Mose zâk ambân itâ zo kâtŋâ zâŋgone mumbigât sâm gurumin den ekabân kulemgum niŋgip. Oi gâŋâ ambân zâkkât dap nâŋgat?” Zo yatâ mâsikâne den dap mo dap sâi nâŋgâm denân pânam sâwe. Sâne Yesu zâk pindiŋsâm bikŋandâ hânân kulemgum tâip. Kulemgum tâi mâsikâm zagât zagât utnetâ zaatŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâi tosaŋâ buŋâ, zâkŋâ kâtŋâ topkwap koi ko kumbi.” Yatâ sâm du pindiŋsâm hânân kulemgum tâip.

A gawe, zen den zo nâŋgâm patâziŋâ kândom ari kânok kânok ari ari âim naŋgâwe. Ambân zâk zikŋik Yesugât mâteŋan kiri Yesu zâk oksâm zaat mâsikâm sâip. 10 “Ambân, a zen ikâ arie? Ŋâiŋâ hâuŋaŋgât den sâm siŋgan giap?” 11 Sâi ambânŋâ sâip, “Kembu, buŋâ.” Sâi itâ sâm dukuip, “Nâ yatigâk, nâ gâ mân sâm siŋgan gian. Zorat gâ âi ândim bâliŋâ du zagât mân upan.”

Yesu zâk a hân dâp neŋgât kârâp âsakŋâ op ândiap.

12 Yesuŋâ a den dum dâzâŋgoip. Itâ sâm dâzâŋgoip, “Hân dâp a zeŋgât kârâp âsakŋâ op ândian. Oi ŋâi zâk nâ molinibapŋâ, zâk ŋâtâtigân mân ândibap. Zâk ândiândi âsakŋâ tâkŋaŋgi ândibap.” 13 Sâi Parisaio a ziŋâ itâ sâm dukuwe, “Gâ gikak topkâ sâm muyagiat, zorat nâŋgindâ bon mân uap.” 14 Sâne Yesuŋâ sâip, “Ninak topnâ sapsuga bon buŋ mân opmap. Wangât, Nâ ikâ gâbâ gâwan sot ikâ âi ândibat, zorat topŋâ nâŋgâm den sâman. Zen ko zo mo zorat ârândâŋ kwakme. 15 Zen sâkŋik ekŋâ umŋan bonŋâ zo mân ikme. Oi zen laŋ sâme. Nâŋâ ko zeŋgât topziŋ mân sâman. 16 Oi zeŋgât topziŋ sâbat, zo ko bonŋâ upap. Nep zo ninik mân tuubat. Ibâ sâŋgonnogip, zâkŋâ betnan mei nep zo tuubat. 17 Zeŋgât gurumin den ekabân den ŋâi itâ ziap,

‘A zagât, zikŋâ a ŋâigât topŋâ sâitâ nâŋgâne bon upap.’
18 Nâ ninâ topnâ sâm muyagia Ibânâ sâŋgonnogip, zâkoot yatik sâm muyagemap.”

19 Yesu zâk den yatâ sâi mâsikâm sâwe, “Ibâgâ ikâ?” Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen nâgât topnâ mân nâŋgâme. Zen nâgât topnâ nâŋgâm sâi ko Ibânaŋgât topŋâ yatik nâŋgâbe.”

20 Yesuŋâ den zo tirik namâ umŋâ ŋâi kât pâpanŋan, zoren kin den dâzâŋgoip. Oi zâk mumbapkât narâkŋâ mân mâte oipkât dabân gâsum tâk namin kek pambe?

Aŋâ hânân gok, Yesu zâk Sumbemân gokŋâ.

21 Yesu zâk den târokwapŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ zâmbam aria zen kârunimŋâ tosaziŋoot ândim mumbi. Nâ âibat, zoren zen dap op gabi?” 22 Zo yatâ sâi ko Yuda a ziŋâ sâwe, “Nâ âi ândia zen mân gabi, den zo wangât sap? Zâk zikŋâ agoyaŋgâm mumbapkât sap?” 23 Sânetâ Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âmbiren gokŋâ. Nâ ko uren gokŋâ. Zen hân ziren gokŋâ. Nâ ko hân zi gokŋâ buŋâ. 24 Nâ zorat opŋâ dâzâŋguan, Zen tosaziŋoot ândim mumbi. Nâ ândim gâwanŋâ ândim zâibat. Zen zo mân nâŋgâm simbitkubi, zo ko tosaziŋ zemziŋgi mumbi.”

25 Sâi ziŋâ mâsikâm sâwe, “Bâi, gâ wan a ŋâi?” Sâne Yesuŋâ dâzâŋgom sâip. “Topnâ dâzâŋgom gâwan, zo bonŋâ. 26 Nâ zeŋgât tosa sot hâuŋaŋgât den doŋbep mem ândian. Sâŋgonnogipŋâ den bonŋâ sâmap. Oi nâ den zâkkâren nâŋgâwan, zorigâk a ambân dâzâŋgoman.”

27 Den zo Ibâŋaŋgât op sâm dâzâŋgoi zen mân nâŋgâm kwâtâtiwe. 28 Sâmŋâ Yesuŋâ târokwap itâ dâzâŋgom sâip. “Zen a bonŋâ nâ nagân mândânibi, narâk zoren topnâ nâŋgâm biraŋbi. Oi ninâ umgât kut ŋâi ŋâi mân opman. Ibânandâ den sâm dâtnogip, zorik sâman, zo nâŋgâm kwâtâtibi. 29 Oi sâŋgonnogip, zâk nâ sot ândiap. Nâ kut ŋâi ŋâi opman, zo egi âlip opmap, zo ko zâk mân birânimap.” 30 Yesu zâk den yatâ sâi a doŋbepŋâ nâŋgâmŋâ, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.

Yesugât den mem ândim dumun buŋ utnat.

31 Yesuŋâ Yuda a nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe, zen itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen nâgât den lum ândim arâpnâ bonŋâ upi. 32 Opŋâ nâgât den bonŋâ, zo nâŋgâne mâkâziŋgi dumunziŋ buŋâ, hâlâluyâk ândibi.” 33 Yesuŋâ yatâ sâi zen itâ mâburem dukuwe, “Nen Abaramgât kiurâp. Nen a zeŋgât kore mân op ândiwen, zorat wangât sat? ‘Dumun buŋ ândibi.’” 34 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋguan. Ŋâi zâk bâliŋ opmap, zâk bâliŋaŋgât kore a upap. 35 Kore a, ziŋâ patâziŋaŋgât mirin tâtat mâme mân upi. Narâpŋâ ko Ibâgât mirinâk ândim zâimambi. 36 Zorat nâ nanŋandâ olaŋziŋga, zen perâkŋak dumum buŋ ândibi.

37 Zen Abaramgât kiurâp, zo nâŋgan. Oi zen nâgât denŋâ umziŋan mân giari nonam se. 38 Nâ Ibânaŋgâren kut ŋâi ŋâi ek ândiwan, zorat sâman. Zen ko ibâziŋaŋgâren kut ŋâi ŋâi nâŋgâwe, zo upme.” 39 Sâi itâ sâm dukuwe, “Nen sâkuniŋ Abaram.” Sâne Yesuŋâ dâzâŋgoip, “Zen Abaramgât kiun ândim sâi zâkkât orot mâme yatâ upe. 40 Anutugâren gâbâ den bonŋâ nâŋgâwan, zo dâzâŋgoman. Oi ziŋâ nonam se. Kut zo yatâ zo Abaramŋâ mân oip. Zen Abaramgât narâpŋâ buŋâ. Ibâziŋâ, zâk ŋâi. 41 Zen ibâziŋaŋgât orot mâme upme.” Yatâ sâi ziŋâ sâwe, “Nen a laŋân gâbâ mân âsagiwen. Ibâniŋ Anutu kânok.” 42 Sâne Yesuŋâ sâip, “Ibâziŋ Anutu sâi ko nâ buku otnibe. Nâ Anutugâren gâbâ gewan. Ninâ umgât mân gewan. Zâkŋâ sâŋgonnogi gewan.

43 Zen dap op ândine dinnandâ umziŋan mân geimap? Nâ den sa zen kindapziŋ aŋgân kârâme, zorat ko yatâ upme. 44 Zen ibâziŋ Sataŋ. Zâkkât den lubigât umziŋ kinmap. Zâk mârum ŋâi a tâmbetagoagoŋ nep tuum ândim gaap. Zâk den bonŋâ kândâtkoipkât umŋan den bonŋâ ŋâi mân ziap. Zâk sarâ a sot sarâ mariŋâ. Zorat zâkkât orot mâmeŋâ zo sarâ opmap. Zen zo yatik umziŋan den bonŋâ mân gei ziap. 45 Zorat nâ den bonŋâ dâzâŋgua dinnâ birâme.

46 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi nâgât tosa âlip sâbap? Buŋâ. Nâ den bonŋâ sâman. Zen wangât nâgât dinnâ birâme? 47 Ŋâi zâk Anutugât siŋgi upapŋâ diŋâ nâŋgâbap. Zen Anutugât siŋgi mân ândimeŋâ diŋâ birâme.”

Yesugât den mem ândim mân munat.

48 Sâi Yuda a sâtŋâ, ziŋ kuk op itâ sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe, “Nen gâgât dap sânat? Gâ neŋgât kâmurân gok buŋa. Gâ Samaria a. Wâkeŋâ umgan giari ândiat. 49 Gâgât topkâ yatâ sâindâ dâp upap.” Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ wâkeŋâ mân otnimap. Nâ Ibânâ sâm bâbâlaŋ kwâkŋaŋgâman. Zen ko nâ mem ge kwatnige. 50 Nâ kutsiŋginaŋgât opŋâ mân dâzâŋgowan. Kutsiŋginaŋgât den dâzâŋgobap, zo ŋâi ândiap. Zâkŋâ nâgât kutsiŋgi, zo mem zâi pâmbap.

51 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk nâgât den mem ândiap, zo mân mumbap.” 52 Yatâ sâi Yuda a ziŋâ itâ sâwe, “Wâkeŋâ otgimap, zo perâkŋak. Abaram moip. Oi Propete zen yatigâk muwe. Oi gâ itâ sat, ‘Ŋâi zâk nâgât den mem ândibapŋâ mân mumbap.’ 53 Sâkuniŋâ Abaram, zâk patâ moip. Oi gâ zâk walâbam sat? Oi Propete a, zen yatâ muwe. Gâ wangât sâkkâ mem zâi paat?” 54 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ninak sâknâ mem zâi pa sâi ko bon buŋ opap. Ibânâ ândiap, zâkkât Anutuniŋ sâme, zâkŋâ kutsiŋginâ mem zâi pâmap. 55 Zen zâkkât topŋâ mân nâŋge. Nâŋâ ko zâkkât topŋâ nâŋgâm kwâtâtian. Nâ mân ek nâŋgan sa sâi ko a sarâ zen yatâ opap. Nâ zâk nâŋgâŋâŋgan. Oi zâkkât diŋâ mem ândiman.

56 Sâkunziŋâ Abaram, zâk nâgât narâk mâte oi ikpapkât sâtâre op ândeip. Zorâŋâ ândim muyagia sâtâre pâtâ oip.” 57 Yatâ sâi Yuda a ziŋ sâwe, “Gâ kendongâ 50 mân ândeinŋâ Abaram egâwan sat?” 58 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ Abaram mân âsagei ândiwanŋâ ândim gaan.” 59 Yatâ sâi Anutu hutkum sap sâm kâtŋâ mem kunâ sâne Yesuŋâ tikpam tirik namin gâbâ geip.

Copyright information for `KPF