Luke 10

Arâp doŋbep siŋgi âlip dâzâŋgobigât sâŋgonzâŋgoip.

Narâk zorat kwâkŋan Yesuŋâ arâp 70 gâsum sâlâpzâŋgom nep diŋ sâm ziŋgip. Oi zikŋâ kamân zo âibat sâip, zoren a zagât zagât sângonzâŋgoip. Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Kâlamân kut ŋai ŋâi bonŋâ doŋbep, ka nep tuutuuŋ a bituk. Zorat zen nep mariŋaŋgât sâne nep a muyageziŋgi nepŋan âibi. Nebân âim bonŋâ kwâkâm mimbi. Zen âim itâ nâŋgâbi. Râma gwamŋâ zen wâu ulin zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgua âibe. Yata zo laŋ zen sâŋgonzâŋguan. Zen irâ kipâke sot kât mân mem âibi. Oi mâtâbân âim a muyageiziŋgâm zen sot kin den mân upi. Mirâ ŋâin zâinam mâirâp itâ sâm dâzâŋgobi, “Mirâ umŋan lumbeŋâ zimbap.” Sânetâ mirâ zoren a ŋâi lumbeŋaŋgât siŋgi ândei lumbeŋâ dinziŋaŋgât bonŋâ zâkkâren muyagem zimbap. Buŋ oi ko lumbeŋâ dinziŋâ, zorat bonŋâ ziiŋan âburibap. Mirâ zâibi, zoren tâtat mâme utne nalem ziŋgâne nimbi. Nep a zen nep sâŋgânŋâ minetâ dâp upap. Mirâ laŋ mân zâibi.

Kamân ŋâin âinetâ buku otziŋgâm nalem ziŋgâne nimbi. Zoren a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm kamân mâirâp itâ sâm dâzâŋgobi, ‘Anutu um topŋan ândiândiŋ mâte otziŋgap.’ 10 Ka kamân ŋâin takâne ziŋgit mân nâŋgânâŋgâ utne kamân sombemân kin itâ sâm dâzâŋgobi. 11 ‘Kinniŋan zeŋgât gwapgwap taap, zo lâŋ gâbâreindâ zemziŋgâbap. Zorat topŋâ itâ nâŋgânek. Anutu um topŋan tâtatŋâ mâte otziŋgi bire.’ 12 Zorat sa nâŋgânek. Gâtâm den kubikkubik narâkŋan Sodom kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat mâirâp, zen hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.

13 Yei, Koraziŋ kamân mâirâp, zen sâknam yâmbât nâŋgâbi. Yei, Besaida kamân mâirap, nep patâ zeŋgâren muyagewan, zo yatâ Tiro Sidoŋ zeŋgâren muyagei sâi ko mârum âigirâp patâ op umziŋ melâŋbe. 14 Zorat ko den kubikkubik narâkŋan Tiro Sidoŋ a ambân, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka Koraziŋ sot Besaida kamân mâirâp, zen ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap. 15 Oi Kapenaum kamân mâirâp, zen dap upi? Zen sumbemân zâibi? Buŋâ. Zen simân geibi.”

16 Yâtâ sâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ŋâi zâk zeŋgât den nâŋgâbapŋâ nâgât den nâŋgâbap. Ka ŋâi zâk birâziŋgâbapŋâ yatik birânibap. Oi ŋâi zâk nâ kândâtnom birânibapŋâ sâŋgonnogipŋâ yatik kândâtkom birâŋaŋgâbap.”

Arâpŋâ puriksâne Yesuŋâ Ibâŋâ mâpâseip.

17 Yesugât arâp 70, zen âburem gam sâtâre op Yesu den siŋgi okŋaŋgâwe. Itâ sâm dukuwe, “Gâgât korân sâindâ wâke sot kut ŋâi ŋâi, ziŋâ dinniŋâ lume.” 18 Yatâ sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Sataŋ zâk sumbemân gâbâ hânpân yatâ gei koi egâwan. 19 Nâŋge. Zen mulum sot yaŋgi sot Sataŋgât kut ŋâi ŋâi gakârâpŋâ, zo lâŋne mân tâmbetzâŋgobapkât imbaŋâ ziŋgâwan. 20 Oi wâkeŋâ sâtziŋ lume, zorat zen mân sâtâre upi. Ka kutziŋâ sumbemân kulemgui ziap, zorat sâtâre upi.”

21 Narâk zoren Tirik Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi sâtâre op den itâ sâip, “Ibânâ, sumbem sot hân mariŋâ, mâpâsegigan. Gâ a nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne patâ opmap, a yatâ zo ko diŋgâ mem tik kwatziŋgâmat. Ka a umziŋaŋgât nâŋgânetâ katep opmap, zo ko diŋgâ sapsum ziŋgâmat. Oi nâ zorat mâpâsegigan. Gâ yatâ muyagem âibap sâm kâtigein.” 22 Yatâ sâmŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ibânandâ kut ŋâi ŋâi zo aksik nâgât bitnan pâip. A zen nanŋâ topnâ mân nâŋgâm kwâtâtime. Ibânâ, zâk zikŋik nek topnâ nâŋgâmap. Oi yatik a zen Ibânaŋgât topŋâ mân nâŋgâm kwâtâtime. Nanŋâ ninak nâŋgâm kwâtâtiman. Oi nanŋâ nâŋâ a nâmbutŋâ Ibanâ tirâpzâŋgua âlip nâŋgâbi.”

23 Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ zeŋgâren puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen kut ŋâi ŋâi sen pup tuuga ikse, zorat umâlip nâŋgâbi. 24 Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Propete a sâŋgiŋâ sot a kutâ doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi ikse, zo ek nâŋgânam osiwe. Den siŋgi âlip zo nâŋgânam urâwe. Oi mân nâŋgâwe.”

A ŋâiŋâ kâsaŋâ buku okŋaŋgip.

(Mt 22:35-40 Mk 12:28-31)

25 Kembugât gurumin den zorat galem a ŋâiŋâ Yesu itâ mâsikip, “Patânâ, dap op ândiândi tâmbâŋaŋgât siŋgi upat?” 26 Sâi Yesuŋâ den hâuŋâ itâ mâsikip, “Kembugât gurumin denân dap yatâ zei sâlâpkum nâŋgâmat?” 27 Mâsiki sâip, “Gâ um dâpkâ sot imbaŋâgâ sot nâŋgânâŋgâgâ, zo Kembugâ Anutu hâlâluyâk pindâna zimbap. Oi gikaŋgât otgimap, yatigâk a torenŋâ zeŋgât otgibap. Den yatâ zo ziap.” 28 Sâi Yesuŋâ dukuip, “Den âlip sat. Zorik lum ândiândi tâmbâŋaŋgât siŋgi upan.”

29 A zo a ambân mâteziŋan zâizâiŋ upam opŋâ Yesu itâ mâsikip, “Oi ŋâigât yatâ buku okŋaŋgâbat?” 30 Sâi Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ okŋaŋgip, “A ŋâiŋâ Yerusalem kamânân gâbâ Yeriko kamânân geibam mâtâbân arip. Ari ko a kâtik, kâmbu a, zen muyagem komŋâ hâmbâŋâ sot kut ŋâi ŋâi gakâŋâ bekŋan mem birâŋaŋgâne mâtâbân mumbam op zeip. 31 Zei tirik namâ galem a ŋâiŋâ mâtâbân âi ekŋâ walâm arip. 32 Zâk ari ko tirik namâ galem zeŋgât kore a ŋâi, Lewigât kâmut zeŋgâren gokŋâ, zâkŋâ yatik mâtâbân âim ek walâm arip.

33 Oi Samaria hânân gokŋâ, a ŋâi mâtâbân âi ekŋâ umŋâ nâŋgip. 34 Oi ekŋâ zâkkâren âim useŋâ kelâk sâŋgon, waiŋ too saŋgon kâpeip. Oi doŋgi kwâkŋan pamŋâ diim âi lomba namin pamŋâ galem oip. 35 Haŋsâi âibamŋâ lomba namâ galem a kât pindâm itâ sâip, ‘Gâ a zi galem okŋaŋgâban. Kât gigan, zorat nâŋgâna mân dâp oi âburem gâbarân kât gibat.’”

36 Yesuŋâ den siŋgi yatâ sâm sâip, “A karâmbut zo zeŋgâren gâbâ ŋâi nâŋgâna a kuwe, zo buku okŋaŋgip?” 37 Mâsiki sâip, “Galem okŋaŋgip, a zorâŋ.” Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Gâ âim yatâ op ândiban.”

Maria sot Mata, zekât den siŋgi.

38 Yesu sot arâpŋâ, zen âim kamân ŋâin takâne ambân ŋâi kutŋâ Mata, zâkŋâ sâi Yesu mirin zarip. 39 Oi Matagât gatŋâ ŋâi ândeip, kutŋâ Maria. Zâkŋâ Kembugât kiŋ topŋan ge tâi den siŋgi âlip sâi nâŋgip. 40 Matâ zâk nalem om kinŋâ itâ nâŋgip, “Nep patâ zei gatnâ mân betnan miap.” Yatâ nâŋgâm Yesugâren âimŋâ sâip, “Kembu, gatnandâ birânigi ninak kore uan. Gâ dukuna ga betnan meik.” 41 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Mata, Mata, gâ kut ŋâi ŋâigât nâŋgâm kwâkâm kinzat. Nâŋgâ. Kut ŋâi ŋâi bâbâlaŋ upan, zorâŋâ dâpŋan. Maria zâk den siŋgi âlip nâŋgâm taap. Zâk mân sa birâbap.”

Copyright information for `KPF