Luke 14

Kendonân Yesuŋâ mâsek a ŋâi kubikŋaŋgip.

Yuda zeŋgât kendon ŋâin Parisaio a zeŋgât a sâtŋâ ŋâiŋâ Yesu nalemgât diigi mirâŋan zarip. Oi a nâmbutŋâ zen zâk sot nalem ninam diŋaŋgât dap sâbap sâm ek tarâwe. Oi a ŋâi kiŋ bik lâmbatlâmbat zoren zâi tâip. Oi Yesuŋâ ekŋâ Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a mâsikâziŋgâm sâip. “Zen sânek. Kendonân a kubikkubikŋâ, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?” Yatâ sâi hiriŋsâm kine Yesuŋâ a zo bikŋandâ gâsum kubikŋaŋgâm sâŋgongui arip. Ari ko itâ dâzâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâigât nanŋâ mo makau kendonân lamân giari birâne tâpap mo sâmbune kopgâbap?” Yatâ dâzâŋgoi den torenŋâ dukunam kwakŋâ birâwe.

Zen sâk mâme mân upi.

A nalem ninam diiziŋgi mirin zâiwe. Mirin zâim kiaŋ mâteyâk âi tatne Yesuŋâ ziŋgitŋâ itâ dâzâŋgoip, “Gâ a ŋâiŋâ sii nalem om sâi gamŋâ kiaŋ mâteyâk mân tâpan. Gâ kiaŋ mâteyâk âi tâtnandâ a pâtâ ŋâi gâbap. Gâi sii nalem mariŋâ itâ dâgobap. ‘Zo zâkkât tâtat. Gâ âmbi âi.’ Dâgogi a yenŋâ zeŋgât kiaŋ kândâtŋan âi tap aŋun upan. 10 Ŋâiŋâ sâi gamŋâ a gigiŋâ zeŋgât kiaŋân tâpan. Tâtna sii nalem mariŋandâ gekŋâ itâ dâgobap, ‘Buku, gâ zâi kiaŋ mâteyâk tâtnan.’ Yatâ dâgogi a mâteziŋan umâlep patâ nâŋgâban. 11 Ŋâi zâk umŋâ mem ge kwap ândibap, zâk ko mem zaatzaatŋâ. Ka ŋâi zâk sâk mâme op ândibap, zo ko mem ge kwâkwatŋâ.”

12 Yatâ sâmŋâ a diigip, zo itâ târokwap dukuip, “Gâ si nalem umbam buku, âtâ mun, torerâpkâ, kamârâpkâ mân diiziŋgâban. Wangât, zeŋgoot yatik narâk ŋâin diigim hâuŋâ mâkâne âkâbap, zorat. 13 Itâ upan. Sii nalem ona sei a gigiŋâ sot kiŋ bitziŋ bâliŋ sot sen ŋâtâtik, a ambân yatâ zo diiziŋgâban. 14 Yatâ otna zeŋgoot hauŋâ mân mâkâne tosâziŋâ yen zei a târârakŋâ zaatpi, narâk zoren Anutuŋâ hâuŋâ gibap.”

Sii nalem patâgât den sumbuŋâ.

(Mt 22:1-14)

15 Sâi nalem ârândâŋ nem tarâwe, zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ itâ sâip, “Ŋâi zâk Anutugât um topŋan nalem nimbap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap.” 16 Sâi Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ dukuip, “A patâ ŋâi sii nalem oip. 17 Sii nalem uuŋâ narâk mâte oi kore a ŋâi sâŋgongoi âi a zen zop kânŋan sâsâŋâ, zo itâ dâzâŋgoip, ‘Nalem mârum om kâtâŋ tuugen. Ganek.’ 18 Sâm dâzâŋgoi zen kut ŋâi ŋâiyân tâbi sâm birâm tarâwe. Oi ŋâi zâk sâip, ‘Nâ hân ŋâi kwâlâwan, zo ikpam âibâman. Zorat gâ patâgâ dukuna nâŋgi mân bâliŋ upap.’ 19 Ŋâi zâk sâip, ‘Nâ makau bâzagât sâŋgân mewan, zo âi ziŋgitpâman. Zorat patâgâ dukuna nâŋgi mân bâliŋ upap.’ 20 Ŋâi zâk sâip, ‘Nâ ambân mewangât mân gâbat.’

21 Yatâ sâne kore a âburem âi patâŋâ dukui nâŋgâm kuk op itâ dukum sâŋgonguip, ‘Gâ kamânân mâtâp patin sot mâik mâigân âim a ambân zo yatâ zo diiziŋgâna ganek.’ 22 Sâi kore a zâk yatâ opŋâ patâŋâ dukum sâip, ‘Patâ, gâ den sat, zo lugan. Oi mirâ zo mân pikse.’ Dukui patâŋâ itâ dukuip, 23 ‘Gâ dum âi kamân âkŋan mâtâbân hibukŋan âi gâsum diiziŋgâna ga mirânan piksâbi. 24 Nâ itâ dâzâŋgua nâŋgânek. A kândom zop dâzâŋgowan, zen mânâk nimbi.’”

Yesu molimoliŋaŋgât den.

(Mt 10:37-38)

25 A ambân kâmut patâ Yesu molim âine puriksâm itâ dâzâŋgoip, 26 “Ŋâi zâk nâgâren ga ândibâ sâm ibâ mamŋâ sot ambin murarâŋâ sot âtâ munŋâ ponâŋâ sot ândiândiŋâ, zen mân birâziŋgâbam upap, zâk nâgât a mân op ândibap. 27 Ŋâi zâk zikŋâ poru nakŋâ mân lum nâgât mâtâp lâŋbap, zâk nâgât a mân op ândibap.

28 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi mirâ tuubamŋâ sâŋgânŋâ sâlâpkum kubik tuubap mo mân tuubap, zorat topŋâ ek nâŋgâbap. 29 Oi yatâ mân opŋâ kegâk mirâŋâ tandâ pâi giari kâtŋâ kârum birâbap. Biri ko a ambân ziŋâ ekŋâ girâŋŋaŋgâbi. 30 Zen itâ sâbi, ‘A zi âsak op mirâ patâ tuubam op tandâ kwânâŋgâm biri kinzap.’

31 A kutâ ŋâiŋâ a kutâ ŋâi kumbamŋâ kegâk mân âibap. Zâk itâ nâŋgâm kwâkâbap, ‘Nen a bituk ândienŋâ ândi a doŋbep ândie. Zen âlip zâŋgonat mo buŋâ?’ 32 Ziŋaŋgât nâŋgi gigiŋ oi kâsa kârebân tatne kâwali a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgoi zen âi lumbeŋaŋgât den sâne lumbeŋ op ândibi.

33 Oi yatik zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ kut ŋâi ŋâiŋâ zo mân birâmŋâ dabân nâgât a op ândibap? Zâk nâgât mân upap.”

34 Yatâ sâmŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâip, “Sii zo naamŋâ. Ka siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ naamŋâ dum upap? Zo buŋâ. 35 Sii bâliŋâ zo yatâ mo yatâ orotŋâ, zo mân ziap. Zo yen lum pâindâ âibap. A ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”

Copyright information for `KPF