Luke 15

Râma galem agât den siŋgi.

(Mt 18:12-14)

Kât mimiŋâ a sot bâliŋ mâme a, zen Yesugâren den siŋgi âlip nâŋgânam mindumarâwe. Oi Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen zorat nâŋgâne bâliŋ oi Yesugât itâ sâwe, “A zâk bâliŋ mâme a zen sot tap nalem nemap. Man orotŋâ zo opmap.”

Yatâ sâne Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâigât râma 1 handeret ândibi. Oi zeŋgâren gâbâ kânoktâ âi buŋ oi birâbap? Zo yatâ buŋâ. Kâmut patâ 99 zo birâziŋgâm buŋ upap, zo kârubap. Kârum ma muyagem umâlip op âkom âibap. Âim bukurâp sot kamârâp dâzâŋgom sâbap, ‘Sâtâre utnâ. Râmanâ buŋ oip, zo muyagian.’ Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zo yatigâk a 99 zen târârakŋâ ândine sumbemân sâtâre patâ muyagibap. Ka bâliŋ mâme a kânokŋâ umŋâ melâŋi zâkkât op sumbemân sâtâre patâ walâm yâmbâtŋik muyagibap.”

Yatâ sâmŋâ den ŋâi itâ târokwap sâip, “Dap nâŋge? Ambân ŋâiŋâ kât bâzagât mem ândibap. Mem ândei kât kânok gei buŋ oi birâbap? Buŋâ. Zâk kârâp sâumŋâ mirâ pitâm kârum ma muyagibap. Kârum muyagemŋâ ambân bukurâpŋâ, kamârâpŋâ zâŋgonsâi gane itâ dâzâŋgobap, ‘Kâtnâ buŋ oip, zo muyagian, gât ko sâtâre utnâ.’ 10 Zorat sa nâŋgânek. Zo yatik bâliŋ mâme a mo ambân kânok umŋâ melâŋi Anutugât sumbem arâp zen sâtâre upme.”

A katep ŋâi tâmbetagobam oip.

11 Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “A ŋâi nanzatŋâ zagât ândiwet. 12 Nan kwakŋandâ ibâŋâ itâ dukuip, ‘Ibâ, gâ kât sot sikum nâgât siŋgi sâin, zo mem ni.’ Yatâ sâi kât sot sikum kâsâpkumŋâ munŋâ pindâm âtâŋaŋgât siŋgi pâi tâip. 13 Oi bet katep zâk sirâm bituktâ ândim sikum sot kât zo aksik mem ba hân kârebân arip. Zoren âi laŋ ândim bâliŋ top top opŋâ kât sot sikum zo zoren ziŋgâm naŋgip. 14 Kât sot sikum zo buŋ oi ândim hân zoren pu patâ muyageip. Oi a zo dap upâ sâm kwagip. 15 Hân mariŋâ ŋâi zâkkâren ari sâi hibukŋan âi bâu galem ândeip. 16 A zen nalem aŋgân kârâŋaŋgâne yen tap tepŋaŋgât opŋâ bâu zeŋgât nalem nimbam oip.

17 Yatâ opŋâ nâŋgânâŋgâŋâ pâroŋsâi itâ nâŋgip, ‘Ibânaŋgât nep a kâmut, zen nalem nem âkon op ândine nanŋâ nâ zi tepkât mumbâman. 18 Zorat nâ kamânan âim ibânaŋgâren takâm itâ sâm dukubat, Ibânâ nâ bâliŋ mâme a. Tosanandâ sumbemân sot gâgâren ziap, gât ko nâgât nangâ mân sâna ândibat. Yen sâna gâgât nep a op ândibat.’

20 Yatâ sâm ibâŋaŋgâren arip. Ari ibâŋandâ kârebân gâbâ ekŋâ umŋâ nâŋgâm sârârâk kârâm âi lum mâŋgarip. 21 Mâŋgari itâ dukuip, ‘Ibânâ nâ bâliŋâ mia tosanandâ sumbemân sot gâgâren ziap, gât ko nâgât nangâ dum mân sâna ândibat.’ 22 Yatâ sâi ibâŋandâ kore a itâ dâzâŋgom sâŋgonzâŋgoip, ‘Kek âi hâmbâ âlipŋâ sot donet sot kipâke mem ga pindânek. 23 Oi makau gwamŋâ patâ diim gam kom une nem sâtâre utnat. 24 Nannâ zâk moibân gâbâ zaatsap. Zâk buŋ oibân gâbâ muyagem gaap.’ Yatâ sâi sâtâre topkwap urâwe.

25 Oi nan kunŋâ zâk nebân ândiepŋâ puriksâmŋâ kamân naŋgâmŋan ga kin kep kwamit nâŋgip. 26 Zâkŋâ sâi kore a ŋâi gâi mâsikâmŋâ sâip, ‘Kep zo top dapkât?’ 27 Oi zâkŋâ sâip, ‘Mungâ gaap. Gaapkât ibâgandâ sâi makau gwam patâ kom uen.’ 28 Yatâ dukui nan kunŋâ zâk kuk opŋâ kamânân man bageip. Ibâŋandâ nâŋgâm kamân ginŋan geim um lumbeŋ den dukuip. 29 Yatâ dukui mân nâŋgânâŋgâ op kin itâ dukuip, ‘Nâŋgat. Nâ kendon patâ doŋbep kore otgim ândim sâtkâ luman. Yatâ ândia gâ noniŋ gwamŋâ mân nina nâ sot bukurâpnâ nen kom om nem sâtâre urâwen. 30 Ka bet katepkâ, zâk laŋ ambân zen sot ândim kât sikumgâ tâmbetkum gulipkum naŋgip. Zâk yatâ zorâŋ âburem gâi sânandâ makau gwam patâ kom nie.’

31 Sâi ibâŋandâ itâ dukuip, ‘Nannâ, gâ narâk dâp nâ sot ândim gâmatŋâ kut ŋâi ŋâi nâgâren ziap, zo gâgât siŋgi op naŋgap. 32 Ka mungâ ko moipŋâ zaatsap. Oi zâk buŋ oipŋâ dum muyagiap, zorat ko sâtâre oindâ dâp upap.’”

Copyright information for `KPF