Luke 22

Yudaŋâ Yesu tirâpzâŋgobapkât sâip.

(Mt 26:1-5, 14-16 Mk 14:1-2, 10-11 Yo 11:45-53)

Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, narâkŋâ mâte oip. Tirik nama galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen a ambân zeŋgât keŋgât op, dap op Yesu koindâ mumbap sâm mâtâp kâruwe.

Yatâ op ândine Sataŋŋâ Yesugât a ŋâi kutŋâ Yuda, Karioto kamânân gokŋâ, zâkkât umŋan giarip. Giari tirik namâ galem a patâ sot kâwâli a zeŋgât galem a patâ zeŋgâren âim tirâpzâŋgoi gâsubigât dâzâŋgoip. Oi zen nâŋgâm umziŋ âlip oi sâŋgânŋâ kât pindâbigât sâwe. Sâne dinziŋâ lum sâm kâtigem Yesu tigâk tirâpzâŋgobam ek kârum ândeip.

Yesu sot arâpŋâ, zen kendon patâgât nalem niwe.

(Mt 26:17-25 Mk 14:12-21 Yo 13:21-30)

Kendonân nalem niniŋâ narâk oip. Narâk zoren râma gwamŋâ kom gaam omarâwe. Oi Yesuŋâ Petero sot Yohane itâ sâm sâŋgonzâkoip, “Zet âim Pasowa kendongât nalem om kâtâŋ tuubabot.” Sâi zikŋâ itâ sâm mâsikâwet, “Mirâ ikâ zoren undat?” 10 Sâitâ itâ sâm dâzâkoip, “Nâŋgit. Zet kamânân zâim a ŋâi egitâ too âmaŋoot muyagem mem mirin zari molim zâibabot. 11 Zâim mirâ mariŋâ itâ dukubabot, ‘Patâŋâ gâgât itâ sap, “Mirâ umŋâ ikâ zoren nâ sot arâpnâ Pasowa nalem ninat?” ’ 12 Sâitâ zâkŋâ mirâ umŋâ patâ ŋâi kiaŋ tâtatŋâ kubikkubikŋâ, zo tirâpzâkoi zoren nalem om kâtâŋ tuubabot.” 13 Zet âim Yesuŋâ sâip dâp muyagiwet. Oi zoren Pasowa nalem om kâtâŋ tuuwet.

Pasowa nalem nem waiŋ too ziŋgi niwe.

(Mt 26:26-30 Mk 14:22-26 Yo 13:21-26 1 Kor 11:23-26)

14 Nalem niniŋ narâkŋâ oi ko Yesu sot arâpŋâ zen nalem ninam zâiwe. 15 Zâine Yesuŋâ itâ sâip, “Sâknam narâk mâte oi nalem zi zen sot nimbatkât otnigap. 16 Nâ sa nâŋgânek. Pasowa nalem dum mân nem ândia Anutu um topŋan zorat bonŋâ, zo âsagibap.”

17 Yatâ sâmŋâ waiŋ hâkop mem sâiwap sâm itâ sâip, “Zi mem nem aŋgânek. 18 Nâ dâzâŋgobâ. Waiŋ too dum mân nem ândia Anutugât um topŋan ândiândiŋ, zo muyagibap.” 19 Den yatâ sâmŋâ nalem ŋâi memŋâ sâiwap sâm mamuŋ itâ sâm ziŋgip, “Zi sunumnâ. Zo zeŋgât siŋgi san. Nâgât nâŋgâm itâ nem ândibi.” 20 Nalem nine waiŋ too hâkop mem ziŋgâm sâip, “Hâkop ziren târotâroniŋ irakŋaŋgât gilâmnâ taap. Gilâmnâ zo, zeŋgât op hânân gibap.

21 Oi nâŋgânek. A kâsarâpnâ zeŋgât berân nâbanbap, zâkŋâ nâ sot tâtarân nalem ârândâŋ mem nem tet. 22 A bonŋâ, nâ mâtâp sâm niniŋ, zorik âibat. Ka a ŋâi tirâpzâŋgoi gâsunibi, yei, zâk hâuŋâ yâmbâtŋâ mimbap.” 23 Yatâ sâi arâpŋâ zen kâmutziŋan gâbâ ŋâiŋâ yatâ upap sâm mâsikâyaŋgâwe.

Arâp zen den sârek âraguwe.

(Mt 20:25-28 Mk 10:42-45)

24 Yesu arâpŋâ, zen osetniŋan gâbâ ŋâiŋâ patâniŋâ upap sâm den sârek âraguwe. 25 Utne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Hân a kutâ, zen kore a gâsâzâŋgome. A zâizâiŋ, zen a yenŋandâ sâm âlip kwatziŋgâme. 26 Ka zeŋgâren yatâ mân âsagibap. Zeŋgâren a patâŋâ mâikkât holi yatâ upap. Oi a sâtŋandâ kore a yatâ op ândibap.

27 Zen sânek. Ikâ zorâŋ zâizâiŋâ? Nalem yen tap niniŋâ, zorâŋ zâizâiŋ mo nalem uuŋâ, zorâŋ zâizâiŋ? Yen tap nimbap, zo zâizâiŋâ nâŋgâme. Nâŋâ ko zeŋgât oserân kore a yatâ op ândian. 28 Nâ hânân sâknam nâŋgâm ândia nâ sot tap ek ândie. 29 Oi Ibânandâ imbaŋâ nigi a ambân zeŋgât patâziŋ op ândibat. Zen zo yatik a ambân zeŋgât a sâtŋâ op ândibigât sâm ziŋgan. 30 Zorat nâŋâ sa zen nâ sot nalem nem sâtâre op a kembu tâtarân tap Isirae a kâmut kiin zâgât, zeŋgât den sâm kwâkâbi.”

Yesuŋâ Petero girem den dukuip.

(Mt 26:31-35 Mk 14:27-31 Yo 13:36-38)

31 Yesuŋâ itâ sâip, “Simoŋ, Simoŋ, a zen kopi mândâlem kubikŋâ sâkŋâ birâme, zo yatik gâ Sataŋgât bikŋan zâibangât sap. 32 Oi nâŋâ ko nâŋgâm pâlâtâŋgâ lorem buŋ opapkât ninâu san, gât ko âburemŋâ bukurâpkâ tânzâŋgoban.”

33 Sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Kembu gâ tâk namin mo gone mumban, zo âlip nâ yatik otnibi.” 34 Oi Yesuŋâ sâip, “Petero, nâ dâgoga nâŋgâ. Kurukŋâ diŋ mân sâi sâp karâmbut kwâimbâniban.”

35 Yatâ sâm sâip, “Nâŋâ sâŋgonzâŋgua kât sot irâ, ki pâke buŋ âim zorat kâruwe?” Oi ziŋâ sâwe, “Yatâ buŋâ.” 36 Sâne itâ târokwap dâzâŋgoip, “Narâk ziren ko a ŋâi zâk kât zemŋâŋgap oi mem âibap. Ŋâi zâk irâ kat zemŋâŋgap oi gorem âibap. Ŋâi zâk kâmbamgât sâu patâ buŋ oi hâmbâŋâ kwâkâm ziŋgi sâu ŋâi pindâne mem âibap. 37 Nâ sa nâŋgânek. Propete ziŋ nâgât den kânŋan itâ kulemguwe, ‘Zâk bâliŋ mâme a zeŋgât oserân pam itâ sâwe, ‘A zi, zen bâliŋ mâme a.’ Den zo bon upap. Oi nâgât den sâsâŋ, zo aksik patâ bon op naŋgâbapkât narâk mâte uap.” 38 Sâi arâpŋâ ziŋâ dukuwe, “Kembu eknan. Kâmbamgât sâu patâ zagât mien.” Sâne sâip, “Âlipŋâ.”

Gezemane kâlamân âiwe.

(Mt 26:36-46 Mk 14:32-42)

39 Yesu zâk ŋâtik dâp opmâip, yatâ op Oliwa bâkŋan zari arâpŋâ zen molim âiwe. 40 Zoren takâm Yesuŋâ arâpŋâ itâ dâzâŋgoip, “Zen mâsimâsikâyân loribegât ninâu sânek.” 41 Yatâ sâm kât lum pâindâ âimap, yatâ âim simin liim kwap itâ sâm ninâu sâip, 42 “Ibânâ, nâŋgânim sâknam kâmut zi betnan mena buŋ oik. Oi nâgât den buŋâ, gâgât den, zo kâtigibap.”

43 Yatâ sâi sumbemân gâbâ sumbem a ŋâiŋâ gem gam imbaŋâ pindâm mem kâtikŋan kwâkŋaŋgip. 44 Umŋan sâknam doŋbep patâ oi kâtigem ninâu sâip. Oi obakoi, obak zorâŋ hânân gei gilâm yatâ oip.

45 Ninâu sâmŋâ zaatŋâ arâpŋâ zeŋgâren âim ziŋgirip. Zen umbâlâŋâ mem lotŋan kwatziŋgi uman ziwe. 46 Zine Yesuŋâ ziŋgit sâip, “Zen wangât uman zie? Zen mâsimâsikâyân loribegât zaatŋâ ninâu sânek.”

Yesu gâsuwe.

(Mt 26:47-56 Mk 14:43-50 Yo 18:3-12)

47 Yatâ sâm kiri a kâmut patâ gawe. Oi arâpŋâ zeŋgât bukuziŋâ, kutŋâ Yuda, zâkŋâ kândom otziŋgi Yesugâren gawe. Yuda zâk lum mâŋganbapkât Yesugâren gâip. 48 Gâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Yuda, Gâ wangât a bonŋâ nâ lum mâŋganim sâna gâsuninam ue?”

49 Oi Yesugât a gakâŋâ, zen kut ŋâi ŋâi muyagibâ sâi ekŋâ sâwe, “Kembu sâna nâŋgâm nen zâŋgonâ?” 50 Yatâ sâmŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ tirik namâ galem a patâgât kore a ŋâi kindapŋâ kârâm kwâkip. 51 Oi Yesu zo ekŋâ sâip, “Zen birânek.” Yatâ sâm a zo kindapŋâ mem târokwâip.

52 Tirik nama galem a sot kâwâli a sot a kâukŋâ, zen gâsunam gane itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zen nâgât dap nâŋge? Nâgât nâŋgâne kâmbam ku a oi liŋgip kâlâuziŋoot mem ga gâsânoge? 53 Nâ zorat sa nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin zen sot ândiman. Oi zoren mân gâsânowe. Ka zi zeŋgât narâk uap sot ŋâtâtik mariŋaŋgât narâk uap.”

Peteroŋâ Yesu kwâimbip.

(Mt 26:57-58, 69-75 Mk 14:53-54, 66-72 Yo 18:12-18, 25-27)

54 A ziŋ Yesu gâsum diim âim tirik namâ galem a patâgâren diim zâiwe. Oi zâkkât mirin Peteroŋâ bet moliziŋgâm arip. 55 Oi kâwali a zen dâmân kâligen âim kârâp om nâŋgâm tatne Petero zâk bagim osetziŋan tâip. 56 Tâi ko kore ambân ŋâiŋâ ga ekŋâ sâip, “A zi zâk sot ândimap.” 57 Sâi Peteroŋâ kwâimbâm sâip, “Ambân, nâ zâk mân ekman.” 58 Yatâ sâm mâik ŋâi tâi a ŋâiŋâ ekŋâ sâip, “Gâ zâkkât kâmurân gokŋâ.” Sâi Peteroŋâ sâip, “Gâ sat, zo nâ buŋâ.”

59 Mâik ŋâi tâi a ŋâiŋâ ga ekŋâ sâm kâtigem sâip, “Perâkŋak, a zi zâk sot ândimap. Zâk Galilaia gokŋâ.” 60 Sâi Peteroŋâ sâip, “A, gâ den sâna kwaksan.” Yatâ sâi narâk zorenâk kurukŋâ diŋ sâip. 61 Oi Kembuŋâ puriksâm Petero egi Petero zâk Kembuŋâ den mârum sâip zo nâŋgip, “Kuruk diŋ mân sâi sâp karâmbut kwâimbâniban.” 62 Den zo nâŋgâm umŋâ bâliŋ oi âkŋan âi girâp patâ iseip.

Yesu a patâgât mirin kut ŋâi ŋâi okŋaŋgâwe.

(Mt 26:59-68 Mk 14:53-65 Yo 18:19-24)

63 Yesu galem op kirâwe, zen Yesu den sâm siŋan gem dukum kuwe. 64 Si sâŋgân kwâtepkum komŋâ itâ sâwe, “Gâ Propete ândiat oi ko a ŋâiŋâ gogap, zo kutŋâ sâna nâŋgânâ.” 65 Oi den bâliŋâ nâmbutŋâ dukuwe.

66 Yatâ op kine mirâ haŋsâi a patâ sot tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen aksik mindum sâne Yesu diim zâine den itâ dukum sâwe, 67 “Dâtnâŋgo. Gâ Kristo ândiat oi ko sapsum niŋgâ.” Sâne itâ dâzâŋgoip, “Nâ topnâ sâm muyagia sâi ko mân nâŋgâbe. 68 Nâ mâsikâziŋga sâi ko den torenŋâ mân dâtnobe. 69 Laŋ sa nâŋgânek. Narâk zi a bonŋâ nâ Anutu imbaŋâ mariŋâ, zâkkât âsan bongen tâpatkât narâk mâte uap.” 70 Sâi nâŋgâm a aksik patâ itâ mâsikâm sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ?” Sâne zâkŋâ sâip, “Zo se, zo.” 71 Sâi itâ sâwe, “Wangât dum den nep tuunat? Zikŋâ lâuŋan gâbâ gâi nâŋgen.”

Copyright information for `KPF