Luke 4

Sataŋâ Yesu mâsikip.

(Mt 4:1-11 Mk 1:12-13)

Tirik Kaapumŋâ Yesu umŋan piksâm okŋaŋgi Yodaŋ too birâm barin mirâ kamân âtâŋan âi ândeip. Oi zoren ŋâtik sot sirâm 40 ândei Sataŋŋâ mâsikâm ândeip. Oi narâk zoren nalem buŋ ândimŋâ tepŋaŋgât oip. Tepŋaŋgât oi Sataŋŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko kât zirâŋ sâna nalem oi ne.” Yatâ sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, ‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat.’”

Sâi ko Sataŋŋâ bak kârep ŋâin diim zâim hân dâp a kâmut kâmutŋâ sot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zo tirâpkoip. Oi itâ sâm dukuip, “Imbaŋâ sot kutsiŋgiziŋ patâ zemziŋgâm ariap, zo gâ gibat. Zo nâgât bitnan pâipkât ŋâi mo ŋâi pindâbâ sâm âlip pindâbat. Zorat gâ umnâ topŋan ga pindiŋsâna gâgât op naŋgâbap.” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Gâ Kembu Anutugâ kânok mâpâsiban. Zâk kânok kore okŋaŋgâban.’”

Sâi Sataŋŋâ Yerusalem kamânân tirik namâŋ pum kwâkŋan pâi kiri itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei. 10 Den kulem ŋâi itâ zo ziap, zo naŋgâ, ‘Anutu zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap. 11 Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’” 12 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den ŋâi itâ ziap, ‘Kembu Anutugâ zâizâiŋ mân okŋaŋgâban.’”

13 Sataŋŋâ den top topŋâ sâm mâsikamŋâ birâm narâk ŋâigât mambât ândeip.

Yesuŋâ Nasarete kamânân den dâzâŋgoip.

(Mt 4:12-17 Mk 1:14-15)

14 Tirik Kaapumŋâ Yesu mam okŋaŋgi Galilaia hânân âbureip. Âburei den siŋgiŋâ kamân dâp nâŋgâm naŋgâwe. 15 Oi kamân dâp mâpâmâpâse namin zâimŋâ siŋgi âlip dâzâŋgomâip. Dâzâŋgoi a ambân ziŋâ sâm bâbâlaŋ kwâkŋaŋgâwe.

16 Ândim âimŋâ kamânŋâ Nasarete, zoren âi yatik kendon ŋâin mâpâmâpâse namin zarip. Zâk kendon dâp yatâ opmâip. Namâ kâligen zâim den sâlâpkum ziŋgâbam zaarip. 17 Zaari ko Propete Yesaia, zâkkât ekap pindâwe. Pindâne mâbâlakŋem den itâ zeip, zo muyageip.

18 “Kembugât Kaapumŋâ nâgâren ga tap nep itâ sâm nigip, ‘A gigiŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoban. Tâk namin zâmbarâwe, zo olaŋziŋgâban. Sinziŋ bâpsâsâŋ sinziŋ mem kubikziŋgâban. A kâbakŋeziŋgâwe, zo luziŋgâban. 19 Kembu betniŋan mimbapkât narâkŋâ mâte uap, zorat dâzâŋgoban.”
20 Den yatâ sâlâpkumŋâ Yesuŋâ ekap namuŋ ekap galem a pindâm ge tâip. Tâi ko a mâpâmâpâse namin tarâwe, zen aksik patâ zâkkâren sen kwap Yesu igâwe. 21 Oi den itâ topkwap dâzâŋgoip, “Kembugât den sâlâpkua nâŋge, zo itârâŋ bonŋâ âsagiap.” 22 Sâi zen diŋâ nâŋgâne kelâkŋoot oi imbaŋâziŋ buŋ oip. Oi ko itâ sâwe, “A zi Yosepegât nanŋâ, zo ka.”

23 Sâne itâ sâip, “Zen nâgât den sumbuŋâ kom itâ sâbi, ‘Gâ sisi mâsek kubikkubik a ândiat oi ko gikâ sâkkâ kubikpan. Kapenaum kâmânân a ambân kubikziŋgâna siŋgigâ nâŋgâwen. Zo yatik kamângan tuuna iknâ.’” 24 Yatâ sâmŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Propete ŋâi zik kamânŋan nep tuugi nâŋgâne yenŋâ opmap. 25 Oi perâkŋak dâzâŋgobâ. Propete Elia ândei maa patâ kendon patâ karâmbut sot kâin nâmburân kânok yatik kiri pu patâ âsagem hân dâp op zeip. Oi narâk zoren Isirae hânân ambân malâ doŋbep ândiwe. 26 Ka Anutuŋâ Elia sâŋgongoi Sareta kamân Sidoŋ hânân ambân malâ ŋâi ândeip, zâkkâren arip. 27 Oi Propete Elisa ândeip, narâk zoren Isirae hânân sâk bâlâ a doŋbep ândiwe. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mân âlip oi Naemaŋ, Siria hânân gok, zâk kânok âlip oip.

28 Yatâ sâm dâzâŋgoi a ambân mâpâmâpâse namin tarâwe, zen kuk opŋâ Yesu gâsum diim kamân kândâtŋan âim bakŋâ sim ŋâi kiribân pânam urâwe. 30 Pânam utnetâ zâkŋâ puriksâm osetziŋan gâbâ arip.

Yesuŋâ Kapenaum kamânân nep tuugip.

(Mk 1:21-28)

31 Galilaia hânân kamân ŋâi tâip, kutŋâ Kapenaum. Yesu zâk zoren âi takâm kendonân den sâm dâzâŋgoip. 32 Den dâzâŋgoi a ambân zen diŋâ nâŋgâmŋâ itâ nâŋgâwe, “Zâk siŋgi âlip mariŋâ yatâ den imbaŋâŋoot sâm dâtnâŋguap.” Yatâ nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oip. 33 Oi mâpâmâpâse namin a wâkeŋoot ŋâi tâip. Wâkeŋâ Yesu ekŋâ den yu kambâŋ sâm sâip, 34 “Yei, Yesu Nasarete gokŋâ, wan otniŋgâbam gaat? Gâ tâmbetnâŋgobam gaat? Nâ topkâ nâŋgan. Gâ Anutugât tirik a.”

35 Yatâ sâi Yesuŋâ den okŋaŋgâm sâip, “Gâ hiriŋsâmŋâ ayân gâbâ takâm âi.” Yatâ sâi wâkeŋâ a laŋ kâbakŋei a ambân mâteziŋan gei zei arip. Oi a zo mân tâmbetkoip.

36 Oi a zen ekŋâ imbâŋâziŋ buŋ oi âragwâragu op sâwe, “Den zi dap dap? Zâk imbaŋâ patâŋâ wâke den dâzâŋgoi takâm âime.” 37 Oi siŋgiŋâ kamân dâp laŋ kârâm arip.

Yesuŋâ Simoŋ sibunŋâ sot a nâmbutŋâ kubikziŋgip.

(Mt 8:14-17 Mk 1:29-34)

38 Yesu zâk zaat mâpâmâpâse namin gâbâ gemŋâ Simoŋgât mirin zarip. Zoren Simoŋ sibunŋâ mâsek okŋaŋgi sâkŋâ kârâp op zeip. Oi zâkkât opŋâ Yesu dukuwe. 39 Oi Yesuŋâ gootŋan âi kinŋâ mâsek den dukui birâŋaŋgip. Oi ambân zo zorenâk zaat nalem om ziŋgâziŋgâ oip.

40 Mirâsiŋ giari a ambân ziŋâ bukurâpziŋ sisi mâsek, zo Yesugâren diiziŋgâm gane bikŋâ kâukziŋan pam mâsek mem sândukŋan kwatziŋgip. 41 Oi a ambân doŋbep wâkeziŋâ moliziŋgip. Wâke zen a zeŋgâren gâbâ gam den kambâŋâ sâm itâ sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ.” Yatâ sânam utne mân sâbigât dâzâŋgoip. Zen topŋâ nâŋgâne Kristo oip. Zo sapsubegât sâip.

42 Mirâ haŋsâi mirin gâbâ gemŋâ a mân ândiândiŋan, zoren arip. Oi a ambân zen kârum âim muyagem zen sot ândibapkât aŋgân kârâne itâ sâm dâzâŋgoip, 43 “Kamân toren toren zie, zoren âi Anutugât um topŋan ândiândigât den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobat. Nâ nep zo tuubatkât saŋgonnogi gewan.” 44 Yatâ sâm Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namâ tap arip dâp den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip.

Copyright information for `KPF